Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MULT ÎNCĂ
Rezultatele 861 - 870 din aproximativ 893 pentru MAI MULT ÎNCĂ.
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... grăiescâ€�. Și iată că dintre stânci O roată au și sărit, Pe care într-un picior Norocul venea spre el, Repede ca un vârtej De mai că nu l-au stropșit, Și zicea: “Ce vrei să-ți dau, Comorile de sub munți, Sau să te fac împărat? Căci eu nu ... zdravănul său fugaci. Calul zbiară mânios, Ochii lui s-au încruntat, Coama, coada încordă, Se întărtă la fugit, Ca și când ar zbura-n vânt, Mai necălcând pe pământ, Decât când își împlânta În nisip al său picior, Sfârâia ca fierul roș, În apă acufundat. Deci vârtejul mânios Ca uliul se ... peste Bogdan căzând Cu stâlpul cel de arin Când pe șa îl răsucea, Când îl izbea în pământ, Când îi arunca în ochi Spuză, de mai îl orbea, Și când îl înădușea Cu-al său abur înfocat. Însă vârtosul Bogdan Se lupta, se zbihuia Și pe al său zdravăn cal În ... n orizon Culmea muntelui dorit, Lasă calul său încet, Și cu mâna pe grumaz Netezindu-l îi zicea: “O, neprețuite cal, Amicul, scăparea mea, Mai opintește puțin Pân’ la muntele ce văd, Și acolo te-oi lăsa Bine să te odihnești Și ți-oi da din al meu coif Apă ...
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... tot în urmă!“ „Cine? ... răcnesc în tulburare“ Ostașii lui Romano, arși, rumeni pe obraz. „El! căpitanul nostru?! ... din toți cel mai viteaz!“ „Tăcere, copii!“ strigă Romano la mulțime, Apoi spre colonelul c-un aer de mărime Se-ntoarce, îl măsoară c ... zboară ... dar un glonte, un sol al morții crunte, Îi vine drept în cale și-i se oprește-n pept. Atunce căpitanul, pe cal stând încă drept, Răcnește: „Colonele! ... departe ești! ... răspunde Cine-i în cap și-n coadă? ... Eu unde ... și tu unde? ...“ Apoi, zdrobit, el care ...
Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18
... aug. 30 de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 Persoane 2 TIMPUL 3 ISTORIA 4 POEZIA Persoane TIMPUL ISTORIA POEZIA PACEA LIBERTATEA persoane tăcute COMERCIUL TIMPUL Mai vechi și decât lumea, am fost de față la zidirea ei; am văzut pe rând neamurile în zgomotul slavei și al bucuriei, în vârful strălucirii ... precum au fost: adevărul este d-alăturea mea. Egiptul, Grecia, Roma au strălucit odată; și mi-am întors ochii înapoi, și pare că n-am mai stat! Strășnicia legilor și paza lor le-au înălțat întru slavă; nesocotința și abaterea de la dânsele au dărâmat din temelie aceste colose de mare ... împărățește în toată strălucirea lui și, având înainte-mi umbrele celor ce au folosit și au îngrozit omenirea, cu faptele lor am dat învățăturile cele mai grozave și mântuitoare prinților și noroadelor universului. Pe cât mi-au fost de dragi numele monarșilor ce au întrebuințat bine a lor putere ... pe Pacea de mână și o înfățișază înainte ) vă zâmbește și se statornicește în pământul vostru. Comerciul ( îl arată cum îl ține Libertatea de mână ), încă prunc, va crește și se va împuternici la sânul Libertății și va îndestula casele voastre. Providența a îngrijit de viitorimea voastră: dintre voi ...
Gheorghe Asachi - La moldoveni
... ogur, Și din clime seninoase se întoarnă lină pace, Se întoarnă sânte drituri, ce-s odoare unui neam, Spre a cărora domnire de mult rugi noi înalțam. Pentru-a noastră fărdelege, pre cetăți și pre câmpii, Din a tunetului sferă, cu-nfocată aspră mână, Săgeta ... pericoli presurată, Și poporul fără cârmă, de mii tunete atins, Aștepta a sa sfărmare și pieire-nfricoșată; Obosite elemente mug și sun-azi mai încet, Vântul stă, s-alină marea, de port ni-am apropiet. Ni s-arată la vedere un frumos liman vecin, Favorabil zefir suflă și lucesc ...
Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar
... închin Voința mea cea omenească Și-ascult preasfânta Ta voință!" Sfârșit-au, și ușor pășind, La ucenici încet s-au dus Și i-au găsit încă dormind, Mântuitorul Iisus. ,,Sculați! le-a zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul ... să le dați; Credința tare să vă fie, Ca și-n ispită să se ție!" Au zis — și iar s-au depărtat Unde-au mai plâns și s-au rugat. Și de o nouă scârbă-aprins A se ruga El iar a prins: ,,Părinte! M-ai ...
Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar
... închin Voința mea cea omenească Și-ascult preasfânta Ta voință!" Sfârșit-au, și ușor pășind, La ucenici încet s-au dus Și i-au găsit încă dormind, Mântuitorul Iisus. ,,Sculați! le-a zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul ... să le dați; Credința tare să vă fie, Ca și-n ispită să se ție!" Au zis — și iar s-au depărtat Unde-au mai plâns și s-au rugat. Și de o nouă scârbă-aprins A se ruga El iar a prins: ,,Părinte! M-ai ...
... la soarte Ș-asamăn întreolaltă viață și cu moarte... Și-n cumpăna gândirii-mi nimica nu se schimbă, Căci între amândouă stă neclintita limbă. De mult a lumei vorbe eu nu le mai ascult, Nimic e pentru mine, ce pentru ea e mult. Viitorul un trecut mi-i pe care-l văd întors. Același șir de patimi s-a tors și s-a retors ... lucire, a inimei bătaie Ridică un grăunte din sarcina greoaie Mizeriei comune? Trăind cu doru-n sân Pe altu-n astă lume îl doare mai puțin? De îți jertfești viața, tu, pentru un popor, Au sarcina vieții purta-va mai ușor? A tale lacrimi crude, a tale crude chinuri Îi schimbă poate-n taină prescrisele destinuri? Ai tu vro țintă-n ... viață avui parte!! (fulgere) O, fulgeră-mă numai... o, joacă comedie Comediant bătrâne cu glas de vijelie! Nu vezi că nu poți face tu vun mai mare bine Decât pe vecinicie să mă omori pe mine? Au vezi tu că eu tremur, dar vezi  mai ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... mititel Ș-a-mpuiat dragostea-n el. Dragostea ce-aveam odată, Gândeam moartea ne-o desparte Ș-o grădină cu bucate, Să nu mai avem păcate, Ș-o leasă de mărăcini, Ca să nu mai fim vecini. X Foaie verde măr mușcat, De când neica mi-a plecat, Furca-n pod am aruncat. De când neica mi s ... De umbletul drumului, De bătaia vântului, De arsura soarelui, De grija argintului, De-nverzirea codrului, De cântarea cucilor, Sau de dragul mândrelor? Că mândrele pot mai mult, Ele te bagă-n pământ! XXXII Decât neica-n cale dus, Mai bine la cruce pus, Să mă duc duminica, Să tamâi pe neicuța, Să mă uit pe cruce sus, Să văz chipul neicăi scris, Să mă ... De-mi răcori inima. XXXIV Nu blestema cucul, lele, Că să jumule de pene Și se trântește de lemne. Și cucul nu-i vinovat Că mai la mulți a cântat, Mai pe toți i-a mângâiat. XXXV Cucule, drăguțule, Surule, mândruțule, Vara vii, vara te duci; Spune-mi, iarna ce mănânci? — Mănânc putregai ...
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... sare și mălai, n-aveau legumă. Trăiau și ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii, trențăroși și nespălați, ca vai de ei. Cel mai mic se vedea a fi mai isteț decât cei doi mai mari, dară era olog de amândouă picioarele. El se numea Țugulea. Ei se învecinau cu Zmeoaica pământului. Această zmeoaică era așa de rea, încât nimeni ... în casa zmeoaicei și ascultă ce vorbea cu zmeii, ginerii săi, și cu zmeoaicele, fetele sale. Între altele, auzi zicând zmeoaica bătrână: - Ia vedeți, fetelor, mai șade vinele alea ale lui Țugulea în cutia în care le-am așezat eu după sobă? - Mai șade, răspunse zmeoaica cea mică, azi le-am văzut, nu mai departe. - Iaca, voi o să vă duceți la casele voastre, zise bătrâna cea zbârcită; să știți, să vă temeți de Țugulea ăsta, afurisitul; căci și ... Țugulea, trecând cu frații săi prin pădure, văzu o vie cu struguri. El simți că asta nu poate să fie lucru curat. Cum de nu mai văzuse el astă vie în pădure? Frate-său cel mai ...
Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova
... Gheorghe Asachi - Restaurarea şcoalelor naţionale în Moldova Restaurarea școalelor naționale în Moldova de Gheorghe Asachi la 1828 Epitropiei învățăturilor publice Imitat EDUCAȚIE Copăceii încă tineri, ce de tot s-a părăsit La voință și-ntâmplare în salbatica pădure, Mai nainte de a crește, vor să piară nesmintit De a fiarelor calcare sau de barbară secure, Zăcând pedecă în codru dărâmate ... și uitat mormânt, Când o mână priitoare a ei creștere n-agiută. Vre un bine-a face-n patrie este omul mult datori, Așa faptă pe el nalță cătră vrednica sa treaptă, Și s-asamănă acela unui înger scutitori, Care duce tinerimea pe-a vieței ...
Ioan Slavici - Barbaria modernă
... nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ niște degenerărÄ în cel mai ... maÄ vîrtos ne regenerăm și noÄ Ă³meniÄ, ca atât maÄ puțin ne deosebim uniÄ de alțiÄ, cu atât maÄ ușor ne înțelegem și maÄ mult ne iubim între noÄ, cu atât maÄ covîrșitor e în noÄ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ acela-șÄ om întrupat în fel de fel ... între dînșii, îșÄ sînt uniÄ altora nesuferițÄ și se mănâncă între eÄ ca niște cânÄ lihnițÄ de fĂ³me. Se risipesc dar printre Ă³meniÄ mai normalÄ, iar apoÄ se întovărășesc și formĂ©zăun fel de castă întemeiată pe identitatea intereselor individuale, - nu spre a se ajuta unul pe ... de EvreÄ, nicÄ de simbriașiÄ lor, care țipă și ne înjură pentru-că stăruim, ca ceÄ tarÄ să ia mÄ•surÄ pentru apÄ•rarea celor încă slabÄ, ci de RomâniÄ desechilibrațÄ, care nu sînt în stare să înțelĂ©gă, că stăruința nĂ³stră e pornită din cea maÄ curată iubire de ...