Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU OCHI
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 1129 pentru CU OCHI.
Vasile Alecsandri - Balta-albă
... în hopuri și azvârlindu-mă în sus ca pe o minge; surugiul țipa, vorbea, pocnea de asurzea câmpii; iar eu... dacă mi-ar fi fost cu putință să mă las cu mâna de trăsură și s-o bag în buzunarul cu pistoalele, aș fi intrat într-un păcat, negreșit. Un vârtej grozav mă cuprinsese în sânul acelui steplechasse diavolesc; ochii îmi ieșeau din cap, creierii mi ... coboram pe o costișă, șăuașul se poticni; roata de dinainte se izbi de el în repejune și se sfărâmă pe loc; iar căruța, răsturnându-se cu mine și lăsându-mă lat în mijlocul drumului, lângă bietul cal ce-și sclintise piciorul, fugi înainte la vale, cu trei cai, cu trei roți și cu postașul aninat ca un scai de coama lăturașului. Această de pe urmă întâmplare mă făcu să blestem impresiile de voiaj din Valahia. Două sprăvălituri într ... la dânsul, întrebându-l prin semne ce avea de gând să facă? dar el, bodogănind din gură ca un urs supărat și apăsânduși căciula pe ochi cu mânie, se descinse de brâu, legă cu el spițele roții celei stricate și o așeză la locul ei; pe urmă, scoțând șaua din spinarea calului celui căzut, o puse pe lăturaș și ...
Ștefan Octavian Iosif - Primăverii
... Ştefan Octavian Iosif - Primăverii Primăverii de Ștefan Octavian Iosif O, tu, cea mai frumoasă dintre zâne, Cu tot alaiul tău de bucurii, Toți te-așteptăm cu-atâta dor să vii: Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine! Și ce-mi aduci tu, care pe câmpii Pui flori, și cerului dai zări senine, Și cântec lucitor, și unde line Izvorului ... s-alinte Un suflet amăgit de-atâtea ori? O, dac-aș ști că visul iarăși minte!... Atuncea poate-aș ramânea cuminte Și m-aș uita cu ochi
Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului
... pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el ... holda, așezîndu-și aurul pale-pale, pe unde treceau cu aripele lor secerătorile. Asta însă ținea o zi. Și îndată ce proprietarul pleca, văzîndu-și cu plăcere visul izbîndit; el peste noapte, ca spiritele demonice din Meșterul Manole , punea pe argații lui, în timp ce mașiniștii dormeau fără grije, să strice ... mutelcă, sau să taie o curea, așa că în zori nici o mașină nu mai putea să urnească din loc. Alb apoi de nesomn și cu un zîmbet mefistofelic, apărea și el odată cu soarele pe deal, ca să se bucure de isprava ce făcuse. Înțelenite și paralizate în mijlocul cîmpului, ca niște matahale monstruoase, mașinile ce făcuse dovadă ...
... de bronz aurit și mai cu seamă figuri tinere, frumoase, vesele și mult adimenitoare. Toate acestea formau un tablou magic! Focurile pietrelor scumpe se unea cu razele scânteietoare ale ochilor; parfumul îmbătător al florilor se înalța în văzduh cu armonia orhestrei, și lumina candelabrelor se revărsa ca un val de aur pe frunțile, pe brațele și pe umerele albe ale damelor. Strălucită era într ... fericirii casnice? O! poet, poet! ești sublim! mă duc să te spun Margăritei. Zicând acestea, dl M. alergă râzând lângă juna lui soție și începu cu ea o convorbire în vremea căreia aruncau împreună priviri deosebite asupra lui Alexis, el cu o expresie sardonică, și ea cu o expresie de jale adâncă. Semnalul balului se dete; orchestra preludă prin un vals nou de-al lui Strauss, și mai multe perechi de dame ... închină în tăcere și peste puțin timp ieși din bal, purtând în sufletul lui o comoară de simțiri vesele și dureroase, care îi aduceau în ochi când lacrimi amare de desperare, când dulci lacrimi de fericire! II Cu patru luni înainte de scenele descrise în capitolul precedent, Alexis se întorcea din străinătate, unde își terminase studiile. Era pe la finitul toamnei, atunci pe ...
Mihai Eminescu - E împărțită omenirea...
... Căci tu ești ținta tuturor. Virtutea nu mai e un merit, Căci merit nu-i când nu e luptă. Asupra ta ei nu se-ntărât Cu viața-n joc, cu mintea ruptă; Mânând cu anii colbul școlii, Ei cred făr-a fi înțeles, Din cărți străvechi roase de molii Își împlu mintea cu eres. Ei nu pătrund a ta mărire  Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire, Nimic nu știu, nimic nu pot ... bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat învăț, E surdă azi a lor ureche Privindu-ți firea cu
Mihai Eminescu - E împărțită omenirea
... Căci tu ești ținta tuturor. Virtutea nu mai e un merit, Căci merit nu-i când nu e luptă. Asupra ta ei nu se-ntărât Cu viața-n joc, cu mintea ruptă; Mânând cu anii colbul școlii, Ei cred făr-a fi înțeles, Din cărți străvechi roase de molii Își împlu mintea cu eres. Ei nu pătrund a ta mărire  Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire, Nimic nu știu, nimic nu pot ... bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat învăț, E surdă azi a lor ureche Privindu-ți firea cu
... și cu temei și avea niște ochi pricepuți de parcă-ți gâceau gândul, știu bine că era dintre acei care se băgau în vizuina ursului cu lumânărică aprinsă în buza puștei. Și ne urcam, mă rog, la deal pe cărări neumblate, prin codri de brazi pe unde nu cred să fi ... Mi-am examinat cu toată îngrijirea carabina ca nu care cumva să mă deie de sminteală tocmai la adică; de altfel, drăguța mea de carabină cu două țevi era destul de durdulie și glonții destul de mașcați ca să nu-i poată mistui dihania oricât de bun pântece ar fi avut ... munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine că nervii mei erau cumplit de încordați ... mi se ridica măciucă în vârful capului. Dacă vrei să știi, iubite cetitor, ce va să zică a aștepta să dai bună dimineață cu
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... pe dâmburi acățate, Formau un crud spectacol ce lumei arăta Cum știe pedestrașul în foc a se lupta. Romani căpitanul de trei ori cu ai săi, De trei ori ajunsese la șanțuri cel întăi, Ș-acum, retras deoparte, strângea coloana-i ruptă, Cu ea să se arunce de-a patra oară-n luptă. Deodată ... cine-ar crede! ... un aspru colonel, Ieșind de nu știu unde, pășește ... “ „Tăcere, copii!“ strigă Romano la mulțime, Apoi spre colonelul c-un aer de mărime Se-ntoarce, îl măsoară c-un ochi plin de dispreț Și-i zice: „Colonele, de ești și îndrăzneț Pre cât nedrept și aspru, te-ndemn să vii cu mine Să vezi de știu la moarte să merg cum se cuvine ... Copii! ... Zor înainte l-al patrule asalt.“ „Ura! ...“ ...
Alexandru Vlahuță - În mănăstire
... scoborînd: Iar umbrele de brazi, lungite, Spre vecina mînăstire curg — Păduri și văi, pe nesimțite, Se 'neacă 'n vînătul amurg. Sub muta stelelor domnie, Cu zgomot porțile se 'nchid Ce trece-așa ca o stafie Încetișor pe lîngă zid?... De după dealuri depărtate, De-asupra codrilor pustii, Se 'nalță luna ... minte Evlavioasele poveți, Căci mai presus de cele sfinte Stă legea vecinicei vieți. — De sbucium și de voluptate, Tîrziu, ca un copil trudit, Așa, cu mînile 'ncleștate De gîtul lui, ai adormit. ........................... ........................... Răsună toaca de utrină, Chiliile s'au redeschis, Tu, speriată de lumină, Te scoli, uimită ca de-un ...
... mai mare pentru tot ce ne înconjoară." ( soneria, cu hotărâre. ) Nu! la indiferență încă n-am ajuns. ( când voiește să iasă în fund se întâlnește cu Liza și cu Furtunescu, care intră. ) SCENA II VICTOR, LIZA încărcată cu două geamantane, apoi FURTUNESCU asemenea, în costum englezesc de călătorie LIZA ( trecând lângă Victor ): Surd ești ? Dormi ? N-auzi telegraful ? VICTOR: Ba da! LIZA: Apoi ... ceașcă de ceai, gogomane! VICTOR( supărat ): Cum, domnule? ( Liza plictisită și ea, dă din umeri. ) FURTUNESCU: Aa! VICTOR: Am înțeles, domnule, am înțeles; dar cum?... cu rom, cu lapte? FURTUNESCU: Cu rom, gogomane! VICTOR ( privește lung pe Furtunescu ): On y vole! ( merge încet la dulap, închide broșura, 0 pune înăuntru și pregătește serviciul de ceai. ) LIZA ... ceva să pot dormi. Atunci spițerul meu îmi zise tremurând: „Dumneata nu vrei să mă pierzi, monseniore! Ai insomnie, iată leacul; însă ia seama; cu un praf, adormi bine peste un ceas, și apoi te deștepți singur; cu două prafuri adormi și mai bine peste o jumătate de ceas, dar trebuiești deșteptat de altcineva cu fricțiuni și duș de apă rece; cu trei, adormi în zece minute ( sinistru ) dar nimini, ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... Tandaler oaste, de-azi pe mâne Toate gătind cum să cuvine. Încă soarele nu răsărisă Când era toate gata de nuntă: În oale fierbea curechiu cu clisă Râncedă și cu ceapă mănuntă; Fierbea și-alte mai multe bucate, Dar' cine le va număra toate! [8] Iar' când răsărea frumosul soare, Era și mesele-întinse toate ... lăcaș. Haida hăi, căpăi, hai la la, hăi hăi! Prin desiș pe căi, hăi la la, căpăi! Așa din zori cu multe sudori Tinărul gonea, cu o săgețea Pintr-un făgețel, sobol mititel, Ce-încoace-încolea fugea, să-învârtea. Păn' la un țipiș, unde lăturiș Sărind pe furiș, să băgă-în ... copilă zisă-i cu milă Suspinând mereu: ,,Ah, sobolul mieu! Ah, fie-ți milă, nu-i face sâlă, Să nu-i cază rău, că-i cu tot al tău. Dintr-astă oară, din astă sară, A ta-s fecioară și surioară!" Tânărul fecior grăi plin de dor: ,,Dragă fecioară ... lumea și zilele dragi. Într-o zi fără nor și lĂșcedă, Tocma pe vremea când să coc fragi, Toate mearsără prunce tinere La fragi, vesele, cu-a lor pinere. Și eu ducu-mă