Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU CE
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 1851 pentru CU CE.
Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"
... în Borta rece (o cârciumă cunoscută din Iași, citată de dl Laurianu-junior în contra noastră) și observă că stilul meu cam se aduce mult cu stilul și buna-cuviință ce ar găsi cineva în epistola unui comisvoyageur neguțătoresc. La aceste cuvinte și altele mai tari de felul lor nu am nici un răspuns. Ele sunt ... mărturisire împăciuitoare: în privirea apărării ce dl Grădișteanu face în favoarea dlui G. Marian de la Ploiești, suntem aproape de a ne înțelege cu d-sa. D. Grădișteanu (p. 390) numește scrierea dlui Marian „un articol de blagues — cuvântul în limba română n-are ecuivalent decât, poate ... de toate greutățile? De exemplu: la pag. 15 din no. 1 al Revistei zicea dl Sion: „În adevăr, voiți exametre? ascultați: Limbile să salte Cu cântece nalte.“ De ce să nu zică erata din no. viitor al Revistei: „În no. 1 al Revistei, pag. 15, rândul 6 de jos, sărindu-se câteva cuvinte ... cum a fost făcută. Trecem la dl Ureche, care s-a crezut obligat să-și susție cele 7 erori ale d-sale cu orice preț — vom vedea îndată cu
Dimitrie Bolintineanu - O umbră
... Dimitrie Bolintineanu - O umbră O umbră de Dimitrie Bolintineanu Stinsu-s-a timpul desfătător Când printre horul de dulci fecioare Cu frumusețea strălucitoare Treceai în lume, umbră ce-ador! D-acum-nainte, vai! niciodată Nici o ființă nu va putea, Aici în lume, o, dulcea, mea, Să-ți vază fața ta adorată! Ca ...
Vasile Alecsandri - O primblare la munți
... lucru îmi aduse aminte de un provincial cu frica lui Dumnezeu, care, fiind întrebat la teatru de ce râdea mai tare decât toți, de vreme ce nu înțelegea nimic, el răspunse cu nevinovăție că râdea de râsul celorlalți și mai ales pentru că plătise zece lei. Cu toate aceste, fiindcă tot lucrul în lume trebuie să aibă un sfârșit, convorbirea noastră atât de fierbinte începu a slăbi și se pref ... pe rând, povestind câte o întâmplare tristă sau grozavă, în care apa juca rolul cel mai însemnat. Câte înecări am știut, toate s-au istorisit cu un talent deosebit, mai ales că suvenirul Bistriței era încă viu. Acel al doilea vad l-am trecut cu o nepăsare eroică, fiindcă acum ne deprinseserăm cu primejdiile. Omul se deprinde cu toate lucrurile în lume. Cei mai vestiți eroi au simțit un ce care semăna cu frica la cele întâi bătălii; în urmare, ni se poate ierta neliniștirea care ne-a cuprins la cea întâi luptă a noastră ... ne agățarăm ca mâțele pe o scară ce se îndoia scârțâind sub picioarele noastre și ne găsirăm deodată cu ...
Mihai Eminescu - Frumoasă-i...
... Mihai Eminescu - Frumoasă-i... Frumoasă-i... de Mihai Eminescu În lacul cel verde și lin Răsfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, O stâncă stârpită de ger Înalț-a ei frunte spre ... uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La geamătul dulce din vânt. Natura, de jur împrejur, Pe sus e o boltă de-azur, Pe ... în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, Prin unde din aripe dând, Văd fluturi albaștri, ușori, Roind și bând miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de crin, Să-i beau suflețelul din sân, Căci am eu pe-o floare necaz ...
... Mihai Eminescu - Frumoasă-i Frumoasă-i... de Mihai Eminescu În lacul cel verde și lin Răsfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, O stâncă stârpită de ger Înalț-a ei frunte spre ... uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La geamătul dulce din vânt. Natura, de jur împrejur, Pe sus e o boltă de-azur, Pe ... în miros de flori, Văd lebede, barcă de vânt, Prin unde din aripe dând, Văd fluturi albaștri, ușori, Roind și bând miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-aș face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil Cu suflet voios de copil, M-aș pune pe-o floare de crin, Să-i beau suflețelul din sân, Căci am eu pe-o floare necaz ...
Ion Heliade Rădulescu - La Elvira
... mi a-ntonat. Dar cântă, a mea liră, accentele-ți sunt line. Vezi colo unde râul suspină trecător Sub salcea plângătoare ce trist se despletește, E neted locu-acuma și iarbă verde crește; Iar mâine...-o moviliță, o piatră... sub ea, dor. Ici trista filomelă și tineri ... a-și clădi. Căci am iubit ca dânsa, și calda mea țărână De focul meu va arde, mormântu-mi va sălta: Dasupra-i păsărela cu dor va repeta Suspinele-ți ardente aci lângă fântână. E noapte-a mea dilectă, căci ziua-mi a apus. Când luna ... blând, senină prin frunze va pătrunde Și lin se va răsfrânge jos, colo, p-ale unde Și când adie mistic zefiru-n svol pe sus, Cu vălul alb ca gazul, cu manta onduioasă, Cu părul tău de aur ca raze răsfirat, Vin', scumpa mea Elvira, și sânu-ți înfocat Lipește-l d-astă liră și mută, și duioasă. Cu ... ast sunet din lunga-mi lungă pace, În saltul de viață pe loc m-oi avânta, Ca spirit al credinței în juru-ți voi svola, Cu ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... și atunci reședința boierului Klimenko reprezenta un for colosal, unde se aduna boierimea din toate olaturile, aducând slujitori, vânători, vizitii, lachei și câineri cu câini de vânat. Răcnetele, țipetele și chiotele lor, întorlocându-se cu urletele câinilor, nechezul cailor și sunetul trâmbițelor de vânat, alcătuiau un zgomot asurzitor, din care se deosebeau sudalmele îmbăÂtaților ce ieșeau din pivnițele deschise la toți; și cu cât era mai sălbatică dezarmonia, cu atât găsea boierimea mai multă plăcere. Așa și șefii popoarelor sălbatice asistau cu extaz la dansurile reÂligioase, ce se săvârșeau cu același zgomot în prezența lor. Se vede dar, că și auzul are cultul său, precum și creierii, căci ceea ce pare ciudat și sălbatic omului civilizat, pare armonios și ales omului primitiv. În cele mai mari odăi ale proprietarului Klimenko erau înșirate mese cu bucatele cele mai gustoase și cu băuturile cele mai alese, iară benchetul și beția contenea de abia spre zori de zi când toți consumatorii ca după un război ședeau trântiți morți ... de aproape într-un vier sălbatic, dară, nenimerindu-l, fiara furioasă l-a fost răsturnat jos voind să-l spintece, când deodată Hrițko, cu
... mi, o arde ș-o împilă; Părea din somn că m-am trezit și te-am văzut pe patu-mi, Boțind cerșaful meu cel alb cu mâna ta gentilă; Abia al hainei tale gaz de umăru-ți se ține Și sânii tăi s-au liberat de-a hainei crudă ... ochii tăi în lacrimi ard, în lacrimi dulci de milă. La răsuflarea cald-a ta se coace-uscata gură, Se văd frumoși mărgăritari ce-ntredeschiși defilă. Cu brațul meu eu șelele ți le-ncleștai sălbatec Și-am vrut să-ți mușc gurița ta de tremurai febrilă, Și tu te aperi surâzând, c ... acoperi sânii, Privirea ta înoată ud, când blândă, când ostilă, De bunăvoie, lângezind, te lași de șold răpită, Dar retrezită din amor tu te desfaci cu silă, Și de turbare s-a-ncleștat, s-a strâns gurița-ți creață; Tu de pe frunte păru-ți dai, plângi ... sarcină în friguri, Un fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut o dată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă, Și-n lupta noastră te-am adus sub greul vieții mele, Pecete-am rupt, ...
Ștefan Octavian Iosif - Pintea
... nu o dată Mi-l lipseau de prînz ori cină Și-l certau apoi în pilde, Ca să-i caute pricină... Într-o zi, umblînd cu turma, Întîlnește-n cale-o zînă : — Bună vremea, măi voinice ! — Bună inima, stăpînă ! — Spune-mi mie ce te doare Și de ce ești trist la față ? Poate eu voi fi în stare Să-ți ajut cu vreo povață... Pintea stă prostit și rîde... Ce să-i zică ?... Ce să-i ceară ? Mai nu crede, mai se-ndeamnă Și răspunde-așa,-ntr-o doară : — Dă-mi putere, sfîntă zînă, Ca să-i bat ... acu prin codri, Uluit de bucurie, Și, copil fără de grijă, Dă să-și facă jucărie. Patru doage își alege, Le-ntocmește, le-ncleiază : Fluier cu răsunet mîndru Astfel își întruchipează. Cu picioarele-atîrnate În văzduh, cum s-așezase Tocmai sus de tot, pe culmea Unei stînci prăpăstioase, Doamne, cînd la gură duce Tulnicul întîia oară !... Munții ... ndeasă-n ropot, Tulburate preste prunduri, Neguri răsărind se-nalță Din prăpăstii fără funduri ! Însă Pintea cîntă, cîntă !... Tot mai mult cîntarea-i place, Pînă ce ...
Constantin Negruzzi - Cucoșu și puica
... Constantin Negruzzi De o tânără puiculiță, un cocoș amorezat O ruga să-i fie milă, de al său amor înfocat Și să-i dăruiască aceea ce amorezații vor. — Nu te-ndura, îi zice el, fie-ți milă! iacă mor! El era isteț, galant și frumoasii îi plăcea, Dar se temea ... cânt cât oi trăi. — Jură-te dar, și te-oi crede ș-apoi și eu te-oi iubi! Cocoșelu s-a jurat Cu puicuța a plecat. După ce ș-a izbândit Că ș-a păzit jurământu cucoșu, nu vă-ndoiți. A făcut precum fac mulți din oamenii ...
Dimitrie Bolintineanu - Mânia lui Ștefan
... Ștefan de Dimitrie Bolintineanu Ștefan al Moldovei la Vaslui sosește. Cheamă pe miniștri, astfel le vorbește — ,,Morți erați în viață și v-am înviat! Cu a țării cârmă cinste vi s-a dat. Să vă fac plăcerea fără mărginire, Am lipsit pe rude de a ... să domnească pacea p-ăst pământ Și să pot a zice: pentru toți domn sânt! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La mărinimia care am avut Pentru toți, răspundeți, ce fel ați făcut? Voi primirăți cârma ca să o slăbiți! Apărați coroana ca s-o umiliți! Ca să cază domnul, ați voit să piară Cu ... Neputând să mergeți unde suntem noi, Au voit să cază domnul pân' la voi. Dar Ștefan cel Mare încă viețuiește!... O, arcași! îmi spuneți, țara ce