Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂ
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 2894 pentru CĂ.
... dineoară Ca din toată împărăție Cel ce umblă,-noată, zboară, Înaintea lui să vie, Să-i zică de-i mulțămit Precum firea l-au urzit, Că-are scop ca toate trepte Dup-un nou calup să-ndrepte Tu, momițo, vino-ntăi! Între tine și ai tăi Fă o dreaptă asemănare, Cine ... elefant a-l reforma, A-l lungi puțin la coadă Și urechea a-i mai scurta. Elefantul, ce se știe Că e plin de-nțelepție, Critică pe-a mării chit Că mult pește au înghițit. De altă parte o furnică, Ce se crede un colos, Chiar pe lindenea critică Că n-aduce vrun folos. După aceea s-au chemat Din pământului popoare Cât-un ales deputat Ca să spuie ce le doare. Dar ș-aici ... înțăles Că a fiecărui lege Este propriul interes, Pre care de bun alege. Să văzu deci neputință A preface vro ființă. Că a lumei Împărat, Când pre om au fabricat, Celui tont și lui ghibaci O păreche au dat desaci, Ca zmintelele nebune În acii ...
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... a giurat, Aleu, azi m-a îngînat. Pe al nostru domnișor Am iubit cu duioșie, Trainic mi-a giurat amor, Că m-a lua de soție ; Dar credința a calcat. De soț ala ș-a luat. Fie deci el fericit ... umblă împregiur Toți urează bun ogur. Cînd, prin vuietul vuios, Din prelucă parcă cheamă Plînsul cel mai dureros Unui prunct ce-i făr' de mamă, Că un casnic îndurat În braț pruncul a luat. Lîngă lac el a stătut Cu cea sarcină duioasă, Unde ramura-a ... Repetează : „Amar mie, La acest sărman sugariu Cine mumă va să fie ? Eh, Irino, dă-mi răspuns, Vino d-unde te-ai ascuns !â€� Că sub apă s-a mișcat, Pe încet, nu-ș' ce, se pare Apele s-a turburat ; Iată că acum răsare, Frumușel, din a lor sin Un pește de tot străin. Precum junii cînd pe lac, În a lor gioc ... trecut, Dar la lac, ca totdeauna. Casnicul cel duioșitî Cu copilul n-a venit. Prevenit de un prepus, Nu trecu pe cea carare, ...
Grigore Alexandrescu - Cîinele și cățelul
... Cîinele și cățelul de Grigore Alexandrescu „Cît îmi sînt de urîte unele dobitoace, Cum lupii, urșii, leii și alte cîteva, Care cred despre sine că prețuiesc ceva! De se trag din neam mare, Asta e o-ntîmplare: Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place. Oamenii ... un bou oarecare Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare. Cățelu Samurache, ce ședea la o parte Ca simplu privitor, Auzind vorba lor, Și că nu au mîndrie, nici capriții deșarte, S-apropie îndată Să-și arate iubirea ce are pentru ei: „Gîndirea voastră — zise — îmi pare ... asfel să ne vorbești?“ — „Dar ziceați…“ — Și ce-ți pasă ție? Te-ntreb eu ce ziceam? Adevărat vorbeam, Că nu iubesc mîndria și că uresc pe lei, Că
Grigore Alexandrescu - Mielul murind
... Alexandrescu Fiu al unui berbece care de mult murise, Un miel se bolnăvise, Mușcînd din întîmplare O-nveninată floare Sau iarbă, nu să știe; Destul că a lui moarte Nu mai era departe. Acum el își făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul cel cumplit. Mumă ... Îl săruta, sîrmana, plîngînd necontenit, Și-i zicea: „Ce mi-e bună viața fără tine? Cui mă lași, fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce să-i răspunz, mamă — întrebă micul ... turmei stare? Tu știi bine că el Iubea mult să vorbească De dulăii din turmă și de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca să stîrpească-abuzul și relele să curme; Atîta ...
Iancu Văcărescu - Ceasornicul îndreptat
... Iancu Văcărescu - Ceasornicul îndreptat Ceasornicul îndreptat de Iancu Văcărescu Informații despre această ediție Tu, care vremea ne spui că trece, Ne aduci aminte des mortea rece, Vino acuma, ia 'nvățătură, Schimbă nedrepta ta măsură! Scii, ticălosul om, ce puține Pote să aibă cesuri de ... de fapte bune, Chiar când vrăjmașului meu fac bine: Cât ziua sfertul atuncea ține! Vezi a mândriei la om peire, Nemilostivă neomenire, Nelegiuire că se uneltesce, Prieteșug că se răcesce; .............................. Vezi tu un cuget fără de lege, Că sfinte noduri va să deslege, De simțiri inima când vezi secă: Fă ca minutul, anul să trecă! Când vezi dreptatea că biruesce, Când despărțiții înger unesce, Când toți Românii au cinste mare, A simpatiei când vezî lucrare, Când obștea nostră e fericită: .............................. Atunci secunda ... cesuri de vel mal bate, Nemu-ți dărăpăn, după dreptate! Căci fără nici o milostivire Superi auzul ș'ori-ce simțire, Când fără vreme spui că
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... žCine iaste ? cine vine ? Cine ce caută la mine ?â€� Și cînd slobozea cuvîntul, Să cutrămura pămîntul, Numai cu un ochi în frunte, Și părea că-i cît un munte. Arghir tremura de frică Și nu ascundea, nimică, Ci să ruga de iertare Numărîndu-i tot ce are, Și-l întreabă ... I-au răspuns omul îndată Cu vorbă mai așezată : „Nu i-am auzit de veaste, Necum să știu unde iaste, Dar șezi pînă dimineață Că vin toți satirii față. Știu că trebuie să fie Vreunul care să știe, Și care va ști mai bine Îl voi trimite cu tine.â€� Atunci Arghir mulțămeaște Și frica-ș ... adunară, Să întrecea care, care, Aduce cinste mai mare ? Omul începe să facă Ca toți satirii să tacă, Zicînd : „Știu cum mi să pare Că aveți multă umblare ; Nu știți de Neagra-Cetate Unde, încătrău abate ? Nu vă întreb spre stricare Nici spre vreo supărare.â€� Nu știa cum să ... prea bine.â€� Iar șchiopul să jeluiaște Și zicînd așa grăiaște : „Eu nu cutez a mă duce, Ca acolo să m-apuce. Că ...
... despre această ediție Când chipul tău în fața mea apare, Pot să-ți îndur mânia cât de grea, Fiindcă bucuria cea mai mare E bucuria că te pot vedea. De-aș ști că-n frământarea ce-l doboară Înfrântul suflet merge spre prăpăd, Cât timp nădejdea lui n-are să moară Rămân cu bucuria că te văd. Că te răsfrângi în mine ca-n oglindă Și că te port cum racla poartă-un sfânt Și că din tot ce-n suflet se perindă Rămâne viu doar chipul tău răsfrânt. Vorbește deci, sau poți rămâne mută. Iubește sau urăște huma mea, Căci ...
... Nu așa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? — Doamne! da' nu știi că moșiile sunt boierești și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satu-l botează popa într-o căldărușă cu apă ... s-au făcut la voi grâu, orz și altele. — Da, s-au făcut până la brâu, răspunse Pâcală. — Nu te-ntreb de înălțime, că doar n-am nevoie de paie pentru boi, ci aș voi să știu ce feliu este la voi grăuntele orzului. — Să-ți spun, dacă ... lungăreț, îmbrăcat c-o coajă cam gălbie și c-o țapă în vârf. — Bine, știu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, că aș voi să cumpăr și eu. — De! nu știi dumnia-ta ce fel? Unul dă grâul ori orzul, și altul îi dă bani: galbeni ... Văleu, maică! Ia, de buhaiul lui moș popa, mare frică mai avem, mămulică. Când vine sara de la păscut, fugim de el care încotro apucăm; că atât e de înfricoșat, de gândești că ...
Ion Creangă - Scrisori către Mihai Eminescu
... Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu. Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns ... dar nu se cade să ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi?! De Crăciun te asteptăm să vii. Tinca a ... ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne, o comedie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că pot copia, e luat din viața de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleștii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieși ninge frumos ... când erați în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta și alții, cari acum vă fuduliți prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii, că ...
Ion Grămadă - In Abbiategrasso
... ce par tăiate cu un pumnal. Ea ține privirile pironite-n pământ și rar când rostește câte o vorbă. Ochii! Bată-i pârdalnicul de ochi, că-s prea neastâmpărați, când îi ridică în sus! Când râd, când devin serioși nevoie-mare, însă așa de comici că mai că mă pălește râsul. Ciudată fată! Un ardelean povestește de țara noastră, despre români și despre traiul lor, iar signor Vacano ascultă cu luare aminte, le ... bărbatu-său și zice: - Cât de bine seamănă signorino cu Girolamo! Numai mie îmi ziceau signorino, de ce, nu știu. - Ce zici, Vacano, așa-i că-i adevărat? Vacano nu zise nimic, ci aftă. - Da, mamă, mai ales la ochi, curat ochii lui Girolamo, și gura, chiar și râsul, ți se ... aduce lumină în casă, când râde, zise Giovannina, sorbindu-mă cu ochii. Eu parcă căpătam aripi și mă înălțam încetișor spre cer. Căpitanul Pavel cuteză că întrebe: - Unde-i Girolamo acum? Trăiește? - A murit în lupta de la Mortara, când cu Radețchi! fu răspunsul scurt, abia șoptit. - Să bem ... ascuțit, și le-am deșertat dintr-o dată, căci inimile erau îndurerate. Căpitanul Pavel se sculă în picioare și ținu următorul toast: - Camarazi! Simt, parcă, ...
Ion Heliade Rădulescu - La un poet exilat
... ai văzut soarta ce pe ast neam gonește, A ei mână prea lungă tu nu ai sărutat, Nici ai zărit rânjirea ce zice că-i zâmbește, Fatalul, grozav zâmbet de tot te-a încelat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ivirea primăverii, privighetoare, cântă! La întuneric spune-ți și păsul, ș-al tău ... dor; În umbră deasă cântă, că valea îți răscântă, Pustiul te ascultă și e mai simțitor. De om fugi, păsărică, și cât poți te ascunde, Că el, și când se-ncântă de dulcele tău glas, Ș-atuncea viclenia, zavistia-l pătrunde, L-împunge și îl scoală p-un rar, dibuit pas ... în oftări. Cu glasul tău natura tăcând sărbătorează, Cântarea ta e imnul ce nalță ea la cer. Într-însa mergi și cântă, răsuflă și oftează, Că dorul ți s-alină, necazurile pier. Ce cauți între oameni? și ce ai prins la limbă? Ce spui ce e românul, și care ai lui ... care a lui drepturi, și cum soarta îl schimbă, Cât geme sau cât râde, și ce e-ntre ființi? Nu-i spune așa multe, că el însuși te prinde Și de odor te duce la chiar stăpânul său. Să nu te uiți la dânsul cum cumpără și vinde, Lasă-l