Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 841 - 850 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Mihai Eminescu - Alei mică, alei dragă

... Mihai Eminescu - Alei mică, alei dragă Alei mică, alei dragă de Mihai Eminescu Alei mică, alei dragă, Cine vrea ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică ­ Viața ... cât trăiește Tot la tine se gândește. Alei mică, alei dragă, Ia vezi frunza cea pribeagă ­ Așa trece viața-ntreagă Și nimic n-o

 

George Coșbuc - Gazel (Coșbuc, 1)

... George Coşbuc - Gazel (Coşbuc, 1) Gazel de George Coșbuc Oamenii mă-nvinuiesc, Că sunt tânăr și iubesc! Tu mi-ai zis viu la moară Pe-nsărat, te-ntâlnesc, Dar la moară dau de prieteni, Și de prieteni mă feresc. Te-am văzut și ieri pe-o cale. M-am temut ...

 

Emil Gârleanu - Musafirul

... împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. În frunzișul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, de stau ziulica întreagă se adăpostească de căldura cotropitoare. Privighetori, scatii, măcălendri, sticleți, floreni, câte și mai câte alte neamuri de zburătoare, toate își găsesc aici sălașul. E un ... o zi înăbușitoare. E în iulie. Aerul undulează, pare că-i răsufletul pământului ostenit de alergătura lui prin haos. Păsările se cobor pe fiecare clipă ia în gură câte o picătură de apă din izvorul rece care se prelinge, argintiu, în ciuda arșiței. Din pricina dogoarei, mlaștinile sunt uscate peste ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830

... Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830 Sonet la anul 1830 de Ion Heliade Rădulescu ne deschiză lan se gătește O viitoare unde intrăm, Și pace, drepturi -ntâmpinăm Mai dinainte el ne vestește. În fața porții und' așteptăm Nădejdea dulce la toți zâmbește; Epocă nouă ni se zărește, De aci vremea ...

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

... surori, Cu cozi împodobită de șerpi otrăvitori, Cu bice sângerate-n mână, Viind drept autor, au zis: "Nenorocite! Tu cum de îndrăznești Asupra providenței strigare pornești Și înșiri cuvinte Precum le înșirai Cât pe pământ erai! Și tu te socotești Mai bun decât un hoț? El răul au urmat, el au făcut ... Adusă prin a tale mintioase încercări. Tu de însoțiere, de legături, de lege Ai râs, ai defăimat Și, pentru ca sujet de scris poți alege, Ai fi dorit vezi pământul răsturnat. De cine patima au fost descrisă bine, Cu dezveliri că viața e vis amăgitor? De cine-i încântat nemernicul amor? De tine ... s-au dezvelit Din scrierile tale Ce sunt cu-mbelșugare: Deci rabdă, suferind!" Au zis Mejer scrâșnind Și iute au trântit capacul pe căldare. Dumnezeu nu se-ndure De oricare autor, Ferindu-i pe toți de furii Și de-a iadului cuptor. Note Sirene: zâne de ape care ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 2)

... știu de ce mereu în minte-mi vine Surâsu-ți bun și-atâta de ciudat. Și răsfoind azi răvășita-ți carte, Mă năpădesc, făcându-mă plâng, Miresme dulci de flori și frunze moarte, Parc-aș străbate într-un veșted crâng. Parc-aș vedea iar toamna ce-ntârzie Pe lunca fermecatului ... o Christ!... Dar când cu toții-n cimitir intrară, Nici chiar mormântul nu-ți era săpat, Și s-au trudit groparii până-n seară Ca -ți aștearnă cel din urmă pat... Văd o țărancă — e bătrâna-ți mamă — Cu fruntea rezemată de sicriu, Nemaiputând decât abia geamă De mult ce-a plâns pe singurul ei fiu... Iar când plecarăm, coborî o ceață Ca un zăbranic mohorât și greu, Întocmai ... o tu, și-o duc azi eu... Te-am plâns atunci... nu te mai plâng acuma. Din tot ce-am fost visat, m-aș mulțumi mă-nvelească și pe mine huma, pot uita,

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... Bucură-te, că nici o hulă a meritului nu te abate de la urâtele tale fapte! Bucură-te, haos neputut a împle cu toate averile poporului! Bucură-te, ghevghir încăpător a jăcuirilor! Bucură-te, cămară în care lucrurile răpite se păstrează! Bucură-te, lăcată ... dreptul mai mârșavi și mai necunoscători a celor ce ne fac rău sau bine, deci, pentru ca în viitorime șezătorii pe scaunul tău se ferească de a se face și ei părtași acestei cuvântări, strigăm cu însetare: Bucură-te, cauză al cărei efect stinge bucuria muncitorilor ... preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 4 De-ai simți cât este de frumoasă lauda gubernatorilor celor buni și de-ai cunoaște iarăși cât de înjositoare ... tău! Bucură-te, iconomule fără de voie a agonisirilor omenești! Bucură-te, idee spre jăcuire abătută! Bucură-te, cela ce în cuget trebuie te tăvălești ca râmătorul în tină! Bucură-te, rădăcină ce ai odrăslit ramurile ticăloșiei! Bucură-te, că prin sateliții tăi ți-ai însușit drepturi fără ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul

... E stăpânul meu și ce vrea va fi! DOAMNA TANA: Da? OANA: Da! DOAMNA TANA: Oana!... Mi-e drag, Oană... Mi-e drag încă!... Dar nu dea Dumnezeu piară și această picătură de iubire care mi-a mai rămas... (S-aude Ștefăniță făcând zgomot.) Ia! vine! Scena III DOAMNA TANA, OANA ... atât cât este. (Arbore se pleacă și aprobă.) ȘTEFĂNIȚĂ: Ce te pleci, Arbore? Arborii se pleacă numai de vijelie... Doamnă... (Îi întinde mâna. Tana dă i-o sărute. Ștefăniță o retrage.) DOAMNA TANA: Voiam fac ce se cuvine... ȘTEFĂNIȚĂ: Destul c-ai voit... DOAMNA TANA: M-am deprins de la părinți fac ceea ce voiesc, dacă ceea ce voiesc se cade voiesc. (Arbore se pleacă.) ȘTEFĂNIȚĂ: Ce te pleci, Arbore?... nu rămâi ca salcia, cu pletele în jos... Oană... (Îi întinde mâna. Oana o sărută.) OANA (încet): Neamul Mușatinilor a fost bun... De ... SĂCUEANU, vistiernicul IEREMIA, vistiernicul SIMA, pârcălabul CONDREA, postelnicul COSMA ȘEARPE, bivel-logofătul ISAC, bivel-postelnicul LUCA CÂRJE, comisul CĂȚELEANU și CĂTĂLIN. ȘTEFĂNIȚĂ: Boieri, Arbore vrea înnoim prietenia cu Sigismund tocmai când mă pregăteam intru în Podolia și Pocuția, ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier

... mai mult în vis, Făcui risipă de simțire Și-n versuri șchioape am închis O lacrimă lângă-o zâmbire! Am îngânat cântece mici, Fără pretenție fie Gustate la Academie, Căci toate versurile mele Mici diamante, mici mărgele, Buchete fără de panglici, Garoafe, crini și ghiocei, Sunt scrise doar pentru femei ... cinci amici. Când iarna am simțit că soba Pe versu-mi cald nu pune preț, Cu grabă m-am drapat în roba De magistrat, ca nu-ngheț. Și-am colindat întreaga țară Cinstit c-o leafă de aprod, Purtând sub robă o chitară Și-o inimă în loc de cod ... Uitarea celor mari și mici! Și-n stepa iernii argintie, Când singur, trist, fără amici, Culeg poemele-astea mici, Țipate-n nopți de insomnie, Vreau

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

... varsă în Dunăre; Siretul, ce desparte Muntenia de Moldova. Celelalte râurele rămân cu numirile și cu însemnătatea lor locală, neavând deo­sebită valoare generală. Dar ne întoarcem la formația geologică a Carpaților și la ipoteza mea că ale lor ramificațiuni trec și în Basarabia, repre­zentând azi numai ... niște modeste stânci, unicele rămășițe din gi­ganticii munți ai formațiunii terțiare, nivelați și duși în vale prin veșnic distructiva lucrare a apei. aducem o pildă. Dacă s-ar putea aduna dărâmăturile munților Vogezi, împrăștiate de la ba­zinul râului Mosel până la Rin și de la al ... Saonei până în șesurile Alsaciei, am alcătui un munte, față de care uriașul Mont-Blanc n-ar fi decât o sărăcăcioasă movilă. Geologia ne face credem că grozavele erupțiuni vulcanice ale globului nostru au aruncat pe suprafața lui în timpuri preis­torice niște munți atât de gigantici, încât noi nici ... că toate planetele sistemului nostru solar au trecut prin aceleași faze ale dezvoltării, atunci nu mai încape îndoială că pământul nostru a trebuit aibă munți și prăpăstii însutit mai mari decât ale lunii, care sunt și azi destul de considerabile. Încetând însă pe lună orice proces organic și ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

... strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme produce sistematic numai trei din șapte părți ale timpului. Pentru a produce bine, trebuie câștige mult, și pentru a câștiga mult, trebuie producă mereu. Trebuie dar neapărat adoptată sistema reprezentațiunilor fără întrerupere în toate serile; asemenea, trebuie adoptată și sistema seriilor: o piesă pusă pe afiș trebuie ... cultura se lățește tot mai mult, publicul încebul cu încetul se deprinde a privi teatrul ca teatru, si astfel, câtuși de puțin interesantă fie piesa, numai bine fie jucată, totdeauna munca artiștilor va fi potrivit răsplătită. Cu bucurie constatăm că se face de amândouă părțile un progres paralel: de o parte teatrul ... cum se face, dar în orice seară mă pot prinde că de la galerie până la orchestră nu găsești un găgăuță măcar, unul singur, care aplaude fără priceapă, sau care ia de bani buni cine știe ce speculă șarlatanească și grosolană a sentimentelor de patriotism și naționalism în artă. Nu, nici un gagăuță ... deschiderea stagiunii, s-a făcut multă discuție despre opera și opereta română. Erau și aci, ca în orice discuție despre ceva ce are ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>