Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE
Rezultatele 841 - 850 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.
... osteneli grele, să-și moaie picioarele în păraie, să prânzească ades la tulpina brazilor, pe care ea nu-i văzuse decât prefăcuți în mobile, și ce e mai mult trebuie să sufere tot soiul de grobieni. Cu toate aceste, amintindu-și dătoria ce avea de-a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei, a cărei singură protectoare era ea, căci în spulberatul de Alexandru nu ... de munte, nedeprins cu alergările, se opri de la sine, și nu mai voi să iasă din pasul său obișnuit, cu toate loviturile de călcăie ce-i dădea voinica călăreață. Duduca Balașa venea și ea cum putea în urma călătorilor, având un călăuz alăturea care-i ducea calul de căpăstru, și, dacă încet, încet se deprinse cu primejdia călăritului, nu putu însă niciodată să se deprindă cu mirosul tutunului ce călăuzul scotea din lulea, nici cu poziția necuviincioasă ce avea pe cal și de care se înroșea ori de câte ori Alexandru îi adresa vreo glumă răutăcioasă. Cărarea pe care se înșirase ceata călătorilor ... a amurgi, și duduca Balașa, ostenită de drum, întrebă cu îngrijire unde o să petreacă noaptea, căci salteaua de mușchi și acoperământul de verdeață ce- ...
Ion Luca Caragiale - Amicului meu Gion
... ar spune, din același singur șip — Orice fină băutură bere, vin, rachiu sau bragă... Dar, per Bacco! spune-mi oare unde suntem, frate dragă? Ce comedie-i aceasta? Bine! știu o-academie E sufficietemante rimă la scamatorie Și-așa dar și prin urmare, pe Minerva și Apollo! Ctitorul Mitiță Bosco-l vom ... stylum, de-aș fi-avut măcar noroc Să posed și eu ca Lica Brândușel ac de cojoc, Și să mursic și să ustur imortalele mumii, Ce cu schepsis și cu tropos papă sutele de mii, Pe când pentr-un biet teatru — ierte-l Domnul pe-Aristia Fondatorul! sau mai bine ... de el, Cum am spune vechi-grecește hlemande marel to del Nu putu găsi ministrul supereminent Haret, Nici măcar lescaie frântă în mirificu-i buget, Ș-asta, când? când, Melpomeno? când, o Thalie română? În momentul când Teatrul se găsește-n fine-n vână, Și când soarta, dup-atâtea ... pe veselnicul Potan Noul gheneral dirŹctor... Ma parol' c'est .patant! A! dar nu sunt prepuelnic, nici hapsan mațepestrițe! Hipersensibilitatea ramolitei jupânițe Ce ...
Grigore Alexandrescu - Nu, a ta moarte
... păsărică Aude-aproape un ciripit, Zboară îndată, și fără frică Lângă colibă ea s-a oprit. Privește,-ascultă, dar fără veste Tainica cursă ce i s-a-ntins Se-nchide... roabă ea se găsește; Un glas s-aude zicând "team prins". Și vânătorul ce imitează Pe frunzuliță un glas străin, De vicleșugu-i se îngâmfează, De bucurie el este plin. O! câte lupte, câte suspine, Tăcuta noapte n-a ascultat; Câte pustiuri de groază pline A ... țipăt în valea-adâncă S-a-ntins departe plin de fiori. Dar nici pustiul, nici depărtarea, Gândiri cumplite n-au biruit: Molizii, brazii, ce port răcoarea, Ei suferința-mi n-au răcorit. Te iubesc astăzi ca mai-nainte, Ca în minutul cel încântat, Când eu de pieptu-ți tânăr ... sânu-ți arde în ea. Fierul cel roșu, care-l apasă Mâna cruzimii pe-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă, Decât minutul acel dorit. A mea durere trecut nu are; Ea nici va crește, nici va scădea; Și fericita, dulce uitare Ce
Ioan Slavici - Propaganda semitică
... privește toate lucrurile din punctul da vedere al folsului practic, pe care el însuși poate să-l tragă din ele. Bine e pentru el ceea ce îÄ priește, iar rÄ•Å ceea ce îl jignește în interesele luÄ positive. Ast-fel EvreiÄ nicÄ eÄ între eÄ nu se iubesc. Țin uniÄ la alțiÄ și se solidarisează, fiindcă aÅ ... fel de alte mijloace, care pot să aibă efectul dorit în societate, în care sîmțămĂȘntul comun e bine desvoltat și are numai să fie conservat. I mijlocul unei societățÄ pornite spre destrămare însă toate acestea sunt banalitățÄ, cum banalitate e sfînta cuminecătură pentru cel ce și-a perdut credința. Cu vorbe frumoase, cu forme deșerte, cu declamațiunÄ patetice nu se maÄ poate vindeca societatea noastră de boala, în ... fim smintițÄ, ca să nu iubim țara aceasta, în care putem să ne facem toate chefurile – ca nicăierÄ aÄurea în lumea aceasta. Ceea ce ne lipsește nouÄ• e conștiința, că tot ceea ce e al totorora e și al fie-căruia în deosebÄ și că lovitura, pe care o primește unul, pe toțÄ îÄ atinge. Deși ține mult ... ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... tatăl din ceriu pre cel ce să botează, zicând: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit întru carele bine am voit. Acolo vrăjitorii cu darurile lor i s-au închinat, ca unui Dumnezeu și împărat, iar aici îngeri cerești, ca unui Dumnezeu adevărat și om desăvârșit îi slujesc. Acolo era ca un ... păgân și ispititor de tainele noastre să lipsească din besĂ©rică și să se depărtĂ©ze, pentru ca să nu vie urgiia lui Dumnezeu asupră-i și să va bântui; că și Moisi, când s-au suit în muntele Sinaii, ca să priimească tabelele legii ce i-au dat Dumnezeu, așa au poruncit ca să nu să apropie de muntele acela nice o hiară sau vreun dobitoc, iar de să va apropiia ... Iată mielul lui Dumnezeu, carele rădică păcatul lumii. Acesta iaste Fiul lui Dumnezeu celui adevărat ce vă spuneam. Atunce au mers Hristos la Ioann și i-au zis: Vino de mă botează, căci pentru aceasta am venit. Iară Ioann i-au zis: Mie trebue să mă botez de tine, sau să mărturisesc alt botez pentru numele tău și tu vei să te botez eu? Apa ... ...
Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan
... iepure șchiop. Atunci lor, de frică, le căzură coasele din mînă, dar Roman Năzdrăvan le zise: — Nu vă temeți, măre, lăsați pă mine, că-i viu eu de hac. Zmeul din ce în ce s-apropia, iar cînd fu aproape de dînșii, învîrti buzduganul de trei ori și zise: — Cine sunteți voi, bre, dă mi-ați turburat izvoarele ... a lăudat să-ți aducă armăsarul lui Căpățînă-de-cal-într-un-picior-de- găină, înșelat și înfrînat. Împăratul chemă pe Roman Năzdrăvan și-i zise: — Auzi, mă, Romane, ce zic frații tăi, că te-ai lăudat să-mi aduci calul lui Căpățînă-de-cal-într-un-picior-de-găină, înșelat și înfrînat! — Să ... să-mi dai un car cu șase bivoli, să-mi dai șase dulgheri, șase tîmplari și șase fierari, și treaba e făcută. Împăratul porunci să-i dea tot ce va cere. Roman se sui în car și apucă calea către zmeu. Se duse zi de vară pînă seara; iar cînd fu aproape de palatul ... făcu moș bătrîn cu barba și sprîncenele pînă la pămînt. Zmeul, cum îl zări, se dete jos, îi ieși în cale și-i zise: —
... a elevelor, cari nici nu mai vin la școală încă dinaintea vacanțelor, fiindcă părinții au aflat și temându-se nu le mai permit până ce nu vom putea da foc. Însuși d. revizor școlar Lazăr Ionescu-Lion a vizitat școala, constatând lipsa noastră de căldură și a ... Director, asemenea * Revizorul școlar al distr. X... No. 103 - 1 februarie D-sale d-lui ministru al Instr. Publice și Cultelor urgentă. Domnule ministru, Imediat ce am primit ordinul dv. cu no. 10.001 din 15 ianuarie, m-am transportat la școala de fete No. 1 din urbea Z... și am ... al urbei Z... urgentă. Doamna Aglae Poppesco, directoarea școalei No. 1 de fete din acea urbe, se plânge că onor. primărie, după repețite cereri, nu-i liberează lemnele necesare pentru încălzit, din care cauză sufăr cursurile. Vă invit dar, domnule primar, ca de urgență, să satisfaceți conform legii, justele reclamațiuni ale ... martie D. Al. Lingopolu: Am cerut cuvântul ca să fac o întrebare d-lui ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice: știe oare d-sa în ce stare de mizerie s-a aflat iarna aceasta școala de fete No. 1 din urbea Z... lipsită de combustibilul necesar deoarece nu i ...
Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă
... Un copil din casă apoi a venit, Turla se clădește unde a lovit. Domnul Ștefan trage: unde-atinge, face Biserica Putnei ce-ntre dealuri zace. Alt copil din casă a-ntrecut pe domn, A atins în dealul ce-l chemau Sion. Însă domnul Ștefan zice cu asprime — ,,Un copil din casă m-a rămas pe mine! Umilit de dânsul, domn ... din vechime Ar fi dat lui cinste, căci a tras mai bine. Doamne al Moldovei, tu l-ai pizmuit, Domnul pân' la șerbu-i azi s-a coborât! Dacă dai tu morții cei cu hărnicie, Cu acei nemernici ce-ar putea să fie? Vrei sa fii domn mare printre cei mai tari? Pe supuși-înainte fă-i să fie mari! Farul cât de luciu, focul lui dispare, Dacă nu se pune p-o nălțime mare. La o curte unde meritu-i gonit, Moartea și căderea scara i-au suit. Dacă prin războaie domnul este tare, Numai prin dreptate va ajunge mare." Ștefan se gândește, apoi a vorbit — ,,O, bătrân ...
Dimitrie Bolintineanu - Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru
... uită că sunt muritori. Dragomir vorbește către adunare: — "Iată, frați de arme, ultima mîncare ! Nu mai sunt merinde, tot s-a mîntuit; Ce-a rămas, de rîpă eu am azvîrlit. Starea noastră tristă cere mîntuință, Ori prin moartea noastră sau prin biruință. Moartea nu spăimîntă decît ...
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă mare lucru, cască ochii mari în fața adâncimii marelui: naturalist, care știe să ... colosale. Aci romanul nu era în primejdia neînsemnată de a cădea la zece ani o dată în mâinile unui cunoscător; era o carte ce a doua zi chiar trebuia să cază în mâna a mii de bravi ofițeri și soldați, la cari balivernele militare ale ... â€� Ține-te, apoi, o cascadă, o furtună întreagă de denunțări: inexactități, greșeli imposibile, vocabular tehnic pocit șcl. Cu ocazia aceasta, însă, câțiva din acei ce căutau cu de-amănuntul în La DĂ©bâcle elemente pentru a răspunde sfidării prea îndrăznețe a lui Zola mai dau peste ... re blâfarde hommes et chevaux; leurs flammes se reflètent, d'une façon Ă©trange, dans les casques brillants des cavaliers et donnent Ă ce
Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare
... unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici ... om nou și un popor nou, pe care vechii cetățeni ai Romei îi numeau barbari. Însă șeful barbar se numește Decebal; el are o inimă ce ar putea cuprinde lumea întreagă, el se sprijinește cu mândrie pe arcul libertății. Popoarele stau în mirare cu ochii țintiți asupra acestui barbar, care se ... l putea răsturna; el combate cu neîncetare influența romană, mărirea romană, și în fine cade glorios sub brațul divului Traian. Moartea lui este ultimul sacrificiu ce-l face poporului său; el se ucide pe ruinele patriei sale! Decebal e ca stelele acelea călătoare ce se zăresc pe cer, fără a se ști de unde vin și unde se duc. Necunoscuți pe lume, el și poporul său, până ... ...