Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂCUT
Rezultatele 841 - 850 din aproximativ 2416 pentru FĂCUT.
Alexei Mateevici - Către Artur Gorovei
... putea oare d-ta să-mi arăți modul prin care aș putea să mi le procur? De asemenea, mult m-ai îndatora, dacă mi-ai face cunoscute prin însemnare toate lucrările străine (franceze, germane și engleze, ba și ale noastre, afară de edițiile Academiei) despre folclorul românesc sau conținând paralele folcloristice ...
Alexei Mateevici - Fie voia ta!
... mai mic, sărmanul, Îl adoarme-n a ei brațe, Și îi pace și îi bine, Tot visează fericire. Ce nu poate-o mamă face Cu a ei sfântă iubire? * Către cer pleacă mâhnită Moartea și se tot frământă, Ce va fi oare cu dânsa, Ne-mplinind voința ...
Alexei Mateevici - Unirea culturală
... deșteptării parcă încep a luci și pentru țăranul nostru basarabean și pentru poporul moldovenesc, parcă luminată a moldovenimii basarabene nu prea face încercări de lucrare la înaintarea norodului. Deprinsă cu nepăsarea de mai înainte și fiind lăsătoare din firea ei moldovenească, ea deocamdată parcă nu arată semne ... de-o viață deșteaptă culturală, ceea ce am auzit-o de la unii moldoveni din tagmele de mai sus. Avem deci de a face îndeobște cu întrebarea foarte însemnată pentru chestia culturii moldovenești: este țăranul, este poporul moldovenesc pregătit pentru viața culturală, ori ba? Dacă este, apoi toată datoria ...
Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu)
... tot ce dreapta-ți sântă a făcut, De la om și feară, până l-acea floare, Carea vegetează numai un minut! Ce mă face însă, ca să te ador Este mintea, Doamne, care-mi strălucește, Ca și un luceafăr, în al nopții nuor, Și-n vuietul lumii blând mă ...
Antim Ivireanul - Ce putere și ce dar au ac%C3%A9ste șapte taini
... taine și mai întâi decât toate la rânduială. Are mare dar și multă putĂ©re și fărde sfântul botez cĂ©lealalte șase / taine nu pot face nici cu un mijloc pre om creștin. Care botez l-au arătat singur domnul Hristos, poruncind și apostolilor să-l săvârșască precum scrie la Mathei ... mirului iaste untuldelemn, cu alte multe materii mirositoare. Închipuirea sunt cuvintele și rugăciunele arhiereului care le zice pre dânsul și numai singur arhiereul îl poate face și să dea la cei botezați de preot cu acĂ©stea cuvinte: PecĂ©tea darului Sfântului Duh. /Amin. Și sfârșitul iaste pentru ca să adeverĂ ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos
Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Obrezaniia lui Hristos Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos de Antim Ivireanul Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de înger mai înainte, până a nu să zemisli el în pântece. Zice la cartea Facerii, în 17 capete, cum că au tocmit Dumnezeu cu Avraam împăcare și spre semn de adeverință i-au poruncit Dumnezeu, zicându-i: Aceasta iaste făgăduința carea vei păzi între mijlocul mieu și între voi și între mijlocul semenției tale, după tine între neamurile lor, să se tae voao împrejur toată partea bărbătească și va fi făgăduința mea peste trupul vostru, întru făgăduință vĂ©dnică. Și copilul carele nu să va tăia împrejur a opta zi, să va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui, căci au stricat tăgăduința mea, arătând cu această tăiare împrejur 4 lucruri: una pentru ca să se cunoască cei crezuț întru Dumnezeu; a dooa, pentru ca să rămâie semenție lui Avraam slobodă de păcatul născutului celui dintâi; a treia, pentru ca să facă pre Avraam părinte a multe neamuri credincioase, ...
Antim Ivireanul - Postfața Evangheliei greco-române, tipărită la București, în anul 1693
... la Mathei 21: De veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți zice muntelui acestuia, ridică-te și te aruncă în mare, să va face, și toate oare câte veți cĂ©re, crezând, veți lua. Deci spre-acĂ©stia căutând cu tot sufletul și inema, prin trudă și osteneală, nu ...
Antim Ivireanul - Predoslovie la cuvântul de învățătură în Dumineca Florilor
Antim Ivireanul - Predoslovie la cuvântul de învăţătură în Dumineca Florilor Predoslovie la cuvântul de învățătură în Dumineca Florilor de Antim Ivireanul O, cât sunt de minunate sĂ©mnele bucuriei, ce arată astăzi Ierusalimului, la întrarea domnului Hristos! Ca pre un biruitoriu îl priimĂ©ște. Toată cetatea iase întru întâmpinarea lui. Norodul și mulțimea, toată rânduiala i să închină cu cucerie și toată vârsta îl cinstĂ©ște cu laude. Unii aștern hainele lor pre pământ ca să treacă și alții cu frunzele copacilor îi împodobesc calea. Alții merg înainte cu stâlpări și alții îi urma cu ramuri. Alții îl slăvesc ca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David și alții îl propoveduesc împărat lui Israil: Blagoslovit cel ce vine în numele domnului, împăratul lui Israil. Și pentru ca să fie bucuriia mai cu mult minunată, până și pruncii cei fărde răotate, cu ramuri în mâini și cu laudele striga: Osana, celui dintru înălțime. Dată oare de unde atâtea glasuri veselitoare? De unde atâtea măriri? Din ce pricină atâta bucurie la norod și atâta cinste mântuitoriului Hristos? Ne-o spune, feții miei, evanghelistul Ioan la Evanghelia de astăzi, zicând: Pentru acĂ©ia îl și întâmpină pre el norodul ...
Anton Pann - Toporul și văcșoara
... Toporul și văcșoara de Anton Pann Un țigan meșter fierar, Vecin find c-un plugar, Și certîndu-se în vînt Pentru un colț de pămînt, Face-ndată un topor Plocon la judecător Și ducîndu-l la piept strîns, De acel plugar s-a plîns, Zicînd : -Cocoane, fă-mi drept ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea) Bunica de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Cum dăschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea: - Ghici... - Alune! - Nu. - Stafide! - Nu. - Năut! - Nu. - Turtă-dulce! - Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Și niciodată nu isprăvea basmul. ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Marele duce Marele duce de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cine, după război, n-a cunoscut pe cazacul Lomiliev? Grăsun, roșcovan, cu barba rară și cu părul ca untdelemnul, retezat drept pe ceafa lui rasă. Totdauna călare pe un cal mic și iute, care știa să facă atâtea minuni, că te prăpădeai de râs. Da în genunchi, da din cap, murea, învia după porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o zi mă plimbam prin pădurea Băneasa cu bunul meu amic E. Discutam pe Zola. Amicul meu susținea că ceea ce va rămâne din acest scriitor va fi criticul, sistemul, direcțiunea, iar nu artistul. Eram în toiul discuțiii când auzirăm un strigăt desperat: „Turki! turki!â€� Era Lomiliev; călare ; cu sabia scoasă; beat; abia se ținea pe cal; și gonea printre copaci; lovea cu sabia în ramuri și striga: „Turki! turki!â€� Îl cunoșteam. Învățase românește. Altă dată îi dasem ceva de băut și ne povestise mult din război. Cum ne văzu, își opri calul. Se munci cât se munci, și băgă sabia în teacă. Dăscălecă. Dăte drumul calului și ...