Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE
Rezultatele 841 - 850 din aproximativ 2833 pentru DIN CE.
Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare
... în litera statornică, și ideea astfel întrupată, spărgând marginile spațiului și momentului, tinde a străbate în depărtarea locurilor și în viitorul timpurilor. Dar ce idee merită această transformare? Ce simțire poate fi menită a ieși din marginea mai firească a simplului grai și a se răspândi într-un popor întreg, poate în lumea întreagă, din generație în generație? Numai acea idee și acea simțire care prin cuprinsul ei și din chiar izvorul ei s-a înălțat peste interesul strâmt al individului și a găsit în capul celui ce o produce acel prisos al concepțiunii care îi dă valoarea universală. Nu scopul de a ajunge la un folos individual prin scriere; nu ... ales un timp oportun și că nu este vorba de o concepțiune în afară de atmosfera actualității, ci de o idee, deși nouă, dar născută din chiar mijlocul luptelor intelectuale ale epocii în care trăiește și ale poporului din care s-a născut. Atunci prima întâmpinare din partea publicului și totdeodată primul simptom natural al evoluțiunii spre progres este combaterea violentă din
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... SLUJITORUL: Hâși, ciocănitoare!... ȚIGANCA: Bată-te pârdalnicu să te bată!... șezi binișor. SLUJITORUL: Hâși, duh de baltă... CHIRIȚA (scoțând capul și primind omătul în obraz): Ce este? ceaț i pățit... carnacsî! că era să mă chiorască!... Cine-azvârle cu bulgări?... (Către țigancă:) Ce te-o apucat, mă rog, coțofano, de cârâi ca cioara-n par?... Ie sama la lucruri bine, și taci din plisc. (Întorcându-se către fecior.) Și tu, mojicule, ce stai în capră ca un degerat și nu zici surugiilor să meargă?... Vai, bată-vă crucea, mangosiților, c-o să-mi faceți zile fripte!... SLUJITORUL ... și cu trei roți! CHIRIȚA (alergând în fund): Poftim poște!... dacă nu merg caii, fug surugiii!... Da unde s-o înfundat blăstămații? (Intră în culisa din dreapta, din fund.) Vai! că buni-s de spânzurat în iarmaroc!... Auzi!... carnacsî, că lunecușu-i!... Valeu!... (Se aude căzând pe gheață.) ARISTIȚA, CALIPSIȚA: Vai de mine ... de-a săniușul pe dinaintea ei), BONDICI, PUNGESCU, un neamț cu orgă și slujitorul BONDICI (la barieră): Mă! cel cu trăsura... fă înainte... Ce-ai închis șoseaua? FECIORUL (căutând în stânga): Dec! cum oi să fac înainte, dacă ne-am troienit? BONDICI:
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
... dl Asachi nu ne va lua rău însemnările noastre; după secerători fieștecare are voie de a spicui. Singurul nostru merit este norocita descoperire ce am făcut și descrierea cadrului întâi din istoria Moldaviei. de mai multe izvoare istorice, care d-sale i-au trecut din vedere. Ajutorat de dânsele, ne vom sili a arăta faptele de la Războieni atât de adevărat, cât cu putință; și așa îcepem: Mohamed ... tocmirea oaste, nice de a să îndereptarea; ce așea ei în de sine tăindu-să, mulți au pierit, și mulți prinsără vii pedestrimea, ce și pe aceia pe toți i-au tăiet, unde mulți pași și sangiagi au pierit și pe feciorul lui Isac pașa, după ce l-au prins viu, l-au slobozit, și pușcile le-au dobândit și steaguri mai mult de o sută au luat. Dacă i-au bătut ... parte a Moldaviei; căci, de la începutul principatului, genovezii, stăpâni ai Caffei, simțiră că nu se vor putea ține multă vreme în Crimeea, din pricina popoarelor barbare ce-i învecinau. Ei, dar, căutară a se uni cu moldovenii, nația cea mai puternică și mai policiată. Alexandru cel Bun fu cel întâi ...
Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei
... spuse împăratului că este priimit a găzdui acolo cu dragă inimă. Intrând împăratul, își trimise sluga la bucătărie să-i frigă două potârnichi din cele ce vânase el. După ce așeză potârnichile în frigare și le puse la foc, acolo le uită: căci ce văzu și auzi îl buimăcise. Toate lucrușoarele vorbeau în casa aceea, până și oalele și vătraiul. La vatra aceea erau două oale puse la foc ... se ciorovăiau aceste oale. - Fă buzato, dă-te la o parte că tu ai fiert destul. - Ba, dă-te tu mai la o parte, scurto ce ești, că au fiert și mațele din tine. Și căscând gura la dânsele, sluga uită și potârniche și tot. Când se deșteptă sluga împăratului, friptura se făcuse scrum. Se bocea biet și ... răspunse vătaful lingurilor. Trebuie să-l căutăm. - Nu mai trăncăni, îi mai zise gazda. Aide, ridică masa și te cară de aci. Auzind împăratul cele ce se vorbiră, ceru să fie căutat, ca să-și iasă din bănuială, căci el nu se știa vinovat. Atunci, trăgându-i încălțămintea, îi căzu lingura pe care o căutau din ...
... prin șira spinării, așa ca un bulgăraș de gheață ce-i luneca pe piele, când se uită la țeava lucioasă. Împușcatul rămăsese pe o coastă; din mâna dreaptă, zgârcită, revolverul căzuse pe bancă. Mâna stângă nu i se vedea de sub palton. Era bine îmbrăcat; căciula de astrahan atrase îndată privirea ... cum se lățise peste tot. Când se rostogoli mortul, țăranii rămaseră o clipă împietriți de frică, cu ochii la revolver, dar arma nu se mișcase din loc. Atunci femeia se liniști și spuse: — În inimă și-o tras! Bărbatul îi bănui: — De ce l-ai întors, fa? Ce-o să zică gvardistul? Dar în aceeași vreme se auzi parcă un fâșâit, un vuiet ciudat, parcă se mișcase ceva lângă mort și căzu apoi ... subțire de omăt de pe jos. Țăranii priviră și rămaseră încremeniți. Din buzunarul mortului lunecase o pungă de piele, neagră, o pungă umflată, doldora. După ce le trecu mirarea, ei uitară de mort; Lăptuc se făcu puțin mai mititel, lăsându-se pe vine, femeia se lăsă și ea, ca și când ... veneau: n-avea ce ...
... că Bucureștii serbează vreo mare întâmplare. Dar nu e nimică, aceasta e zilnica îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie ... și cu inima și cu mintea. De-ați fi văzut Dumneavoastră ce plăcută expresie priimea fața lui, când vizita vreo damă frumușică și o întreba: "Ce mai faci, cuconiță?" sau cu câtă delicatețe răspundea la asemenea salutații: "Sănătos!". Cu silaba din urmă el zâmbește plăcut și prelungind glasul sfârșește lin și încet. Însă ce are mai neimitat, aceasta e atunce, când, arătându-vă tablaua cu dulceți și apă, vă zice: "Poftim, mă rog!" O asemene armonie eu de când ... cercetează și hotărăște pricinile atingătoare de obor. Aș fi dorit să vedeți Dvoastră cu câtă mărire preziduiește aga meu la judecată, cât de încet mișcă din buze, rostind nestrămutatele sale hotărâri, și cu ce respect îl privesc supușii lui. Sau să ieșiți la obor, adunătura măruntului negoț al Valahiei, unde pentru o legătură de ceapă, pentru o bucată de ...
Ion Creangă - Povestea unui om leneș
... Povestire publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 7, 1 oct. 1878 Cică era odată într-un sat un om grozav de leneș; de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. Și satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărâ să-l spânzure, pentru ... a mai perde Dumnezeu pentr-o bucățică de pâne. Dă, suntem datori a ne ajuta unii pe alții. — I-auzi, măi leneșule, ce spune cucoana; că te-a pune la coteț, într-un hambar cu posmagi, zise unul dintre săteni. Iaca peste ce noroc ai dat, bată-te întunerecul să te bată, uriciunea oamenilor! Sai degrabă din car și mulțămește cucoanei, că te-a scăpat de la moarte și-ai dat peste belșug, luîndu-te sub aripa dumisale. Noi gândeam ... n-are vreme de stat la vorbă cu noi. — Dar muieți-s posmagii? zise atunci leneșul, cu jumătate de gură, fără să se cârnească din loc. — Ce-a zis? întrebă cucoana pe săteni. — Ce ...
Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna
... mânie; Iar cel ce domnește popoli pe pământ, Își lumină calea numai de cuvânt. Un domn se mărește prin înțelepciune. Patimile-n sânu-i vin din slăbiciune! Orice domn se află patimii robit, L-al măririi templu nu va fi primit. Voi lua-n vedere toate câte-mi scrie; Pân-atunci ... Intră căpitanii, nobilă junime. Nu sunt de părerea sfatului domnesc Actul de-nchinare îl disprețuiesc. Vor ca să lovească armia maghiară Și să spele pata ce-ar pica pe țară. La lumini de candeli ce se-ngân ușor, Ana-doamna vine în mijlocul lor. Ochii săi se lasă peste adunare, Străbătuți de dalbă, nobilă-nfocare. Păru-i spice d-aur ... totd-auna, cela ce domnește Are mari răspunderi, mari împiedicări, Și-n înțelepciune cată cugetări. Domnu-nchină țara ca s-o mântuiască D-armia străină ce va s-o robească. Așteptând să vie timpul priicios. Astfel, prin furtună un pilot mintos Strânge pretutindeni vălurile sale Și cu vijelia merge p-a ... Să spălăm noi hula ce ne-apasă foarte, Printr-o generoasă și frumoasă moarte! Să lovim străinii, prin strâmtori adânci!... Să-mbătăm de sânge vulturii ...
Constantin Alexandru Rosetti - Revederea
... când noi în grădină la tata ne jucam? Căci fruntea-mi viscolită nu poate da măsură Cât e de când de ruje cunună îți făceam! Ce de dureri d-atuncea pe noi nu năvăliră, Ce de ființe drage pământul ne-a-nghițit! Ce de doriri plăcute, ce de nădejdi pieriră Ce lume de fantome, o cer! ne-a ocolit! De-am fi bătrâni ca timpul, eu nu crez că se poate Mai mult decât ... nebunie, Frumos patriotismu când poate da folos, Iubirea speculare, poetul jucărie, Știința e o vorbă, săracu ticălos! Aceasta este lumea, prietină iubită, Aceasta este viața ce de atunci trăiesc; Și de-am găsit vreodată o zi mai liniștită, A fost ca cu-ndoite dureri să o plătesc. ................................... Dar astăzi ... lungă despărțire În urma astor trude, când iar te-am revăzut, Acum, când eu pe buza-ți văzui acea zâmbire Din zile fericite ca vis ce au trecut, Ca orbul din pruncie ce n-a văzut el soare Decât arșița-i numai pe pleoape-i o simțea, Deschide iarăși ochii și vede lucitoare O stea ce ...
Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia
... slujească în noriia altuia de Antim Ivireanul 1. De să va întâmpla cuiva nevoe de moarte și preotul acelui sat / nu să va afla acolea, ce va fi lipsind undeva, departe, sau va fi cumva și el bolnav, atuncea pentru nevoia morții, preotul din enoriia care va fi mai aproape, să aibă voe să-l ispoveduiască și să-l cuminece, și de va muri să-l și îngroape, pentru ... cu un mijloc să nu lăsați să să facă, pentru căci să fac multe lucruri necuvioase prin mijlocul acei frății. Iară de va îndrăzni cineva din preoți, să va pedepsi și el și acei ce s-au făcut frați de cruce, după cum scrie la sfânta / pravilă, cap 210, list 198. 6. Așijdirea vă facem în știre și pentru țigani ... au înfricoșare. Și acea scrisoare să o țineți foarte cu seamă bună la voi, veri la carele s-ar întâmpla; ca de va vrea cineva din stăpânii acelor țigani ce s-au împreunat cu voia lor să nu să ție de cuvânt, au în pizmă să facă să-i desparță, să aveți cu ce ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură și de umilință în Dumineca Florilor
... acest Lazar mort vedem atâta despre partea lui Hristos cât și despre partea norodului, oarecari despărțeli, oarecari sĂ©mne alĂ©se, carele la alți morți ce-au înviiat Hristos nici să văd, nici vreunul din evangheliști o povestĂ©ște. Noi știm cum că Hristos, afară din Lazar, au înviiat și pre alți 2 morți, precum să vĂ©de la Mathei, în 9 capĂ©te și la Luca în 7, adecă pre ... isprăvit cu lucrul sau pentru căci nu i-au dat vrĂ©me îndemână, sau pentru căci n-au avut putĂ©re să facă acĂ©ia ce pohtiia. Închipuiaște încă și celuia carele, au din nesocotință, au din nepricĂ©pere, au din pornirea tinerĂ©țelor, sau, precum zice dumnezeescul Theofilact, din slăbiciunea firii omenești fiind biruit, cade, făr de vĂ©ste, în cursele păcatului. Încăș închipuiaște și celuia ce au greșit adevărat, iar păcatul lui iaste pentru ca să zic așa, ascuns în casă, nu s-au vădit în lume nici s-au făcut ... să vie în căință trebuiaște un ajutoriu tare, de sus, un cuvânt viu al lui Dumnezeu, carele să va în tot chipul să-l rădice din păcat, precum au rădicat și pre Lazar ...