Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU ACEASTA
Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 1390 pentru PENTRU ACEASTA.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine, Ă³merÄ = Ă³menÄ, mâra = mâna, etc. Prin acest fonetism, cuvintele cele maÄ latine sună la noÄ nĂ©oș albanesce. În același mod, o vorbă curat latină la Români devine un învederat albanism printr ... materie, cuvîntul e latin; dar din punct în punct este o idee albanesă. Om albanesce nĂeri; deminutivul din nÄeri—nÄerith «omușor»; acest nÄerith «omușor» însemnĂ©ză la AlbanesÄ un om mic și tot-odată acea părticică a corpului. AcĂ©stă întâlnire semasiologică între ... fond dară, prin fondul cel nealterabil și neînlăturabil, Românul e Albanes, după cum Francesul e Celt. Ceea-ce e celtic la FrancesÄ, nu se vede pentru ochÄ superficiali, și totuși pretutindenea prin analisă se descopere celtismul. Elemente germanice la FrancesÄ sunt fĂ³rte multe și palpabile, întocmai ca elementele cele slavice ... qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondĂ© par le prince Couza» ; mintea se sperie de amenințarea maghiară, și cere o pausă pentru a se dumeri ce să facă maÄ departe. EÅ unul nu voiÅ căută a-mÄ înlesni transițiunea prin vorbe multe și ...
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... nesigure zilele, plecase cu Didona să-și caute norocul aiurea. Cu inima strînsă, retrăia încă minutul cînd puntea îngustă s-a ridicat, rupînd pentru totdeauna șubreda legătură ce-l ținea de pămîntul unde se născuse. O feerie de lumini juca, alergînd, pe frontoanele templelor, albe străluceau acantele de marmoră ... mînele lui dezmierdătoare de îndrăgostit spuneau acum artistului că divina perfecție a formelor pe care voiau să i-o fure talazurile era neasemuită. Pentru întîia dată înțelegea ce comoară încredințase dragostea artistului din el, și acum își dădea seama ce nebunie a făcut părăsind liniștitul pămînt, unde ... margini se lipise acum ca valurile umede ce le aruncă un sculptor peste o machetă de lut, iar Hipparc privea la ea ca și cum pentru întîiași dată își dădea seama de comoara ce-o ținea în brațe. Drăgostitor o ținea, acoperind-o cu trupul lui, dulce căuta să-i încălzească ...
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... de la Sedan și cari au cetit La DĂ©bâcle, poftesc oare să spună daca au găsit vreo inexactitate sau vreo greșală de amănunt în acest roman?â€� Ține-te, apoi, o cascadă, o furtună întreagă de denunțări: inexactități, greșeli imposibile, vocabular tehnic pocit șcl. Cu ocazia aceasta, însă, câțiva din ...
... Grânul meu amestec are; Nâobosită-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pământ, Însă nicăire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pământ gras pentru minciune, De se face de-a minune. Ș-apoi tot aici, c-un preț Foarte bun, astfeli nutreț Să întreabă și să cată ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de fete: Tu, mireasă, azi alege Acest aur lucitor, Care mâne va să lege Imeneul cu Amor, Ca viața ta să fie Senină, cu bucurie. (Bis) Scena II Codrat și Mina Codrat ... baza reciprocului interes. Osman: Giură dar pe a ta lege, precum eu pe a mea, tot în un Dumnezeu, care este pentru ambi. (Ambii ridică spadele în sus.) Vlad: Giur pe unul Dumnezeu și sânta cruce în unire cu închinătoriul lui Mohamed să combat pe comunul nostru ... câmpul bătăliii sau prin alt ascuns complot să-i stângem viața! (Scoborând spadele unul pe capul altuia.) Iar dacă am fi necredincioși acestui giurământ, apoi acest fer cu blestemul ceriului să cadă pre capul trădătoriului! Osman: Aceste le giur, în numele turcesc a pașei de Silistra! Așa profitul Mahomed ... e bine combinat și merită un ferice rezultat. De aceea, la lucru, că fortuna favorează pe acii întreprinzători! Osman: Din partea mea voi face cele pentru alți neputincioase; mă voi îngrija a organiza cavaleria tatară, ca să cuprindă calea. Vlad: Eu mă voi ocupa despre cele-alte. Să ni ...
Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată
... apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon ... înaintară dezrobiți de farmecul meu și apoi se așezară roată împrejurul unui iaz adormit, în adîncul căruia se priviră mirați, ca unii ce-și vedeau pentru întîia oară chipul. Gol rămăsese locul în urma lor, schimbînd priveliștea obișnuită a grădinii, care părea acum o față cunoscută din care ar ... fapta mea, își trase un nor peste mască și se acoperi. Iar așa, întunecat, peisagiul rămase și mai straniu. Eu însă simțeam frumosul și în acest fel și mă gîndeam cu bucurie ce surprinși o să rămîie vecinii cînd se vor deștepta și vor vedea toate acestea. Schimbasem ordinea firească și ...
... Însă nu-i pururea plăcut Și traiul nostru, la acei Ce-n desfătare au crescut. Eu știu de la părinții mei O din vechime povestire: Pentru un om ce a trăit Aici de Roma surghiunit; Dar am uitat a lui numire; Împodobită însă fire Avea acel bătrân ... Dunăre, spunea De ale lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri, Și blestemând cu mari cuvinte, A ... Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu prea frumos mi-l joacă, Moșneagul daireaua bate, Toți pentru bun bacșiș se roagă; Și-așa petrec a lor viață. Într-o zi de dimineață Zamfira veselă cânta Și la Alecu se uita ... cum voi vrea. Alecu Ce nu mai taci, că am urât A voastre cântece țigănești. Zamfira Dreptate ai să le urăști, Că tocmai pentru tine cânt. * Alecu Da' eu și fără de cântare Pricep ceva a ta plecare. Și visul meu de astă-noapte Îmi prevestește grele ...
... Însă nu-i pururea plăcut Și traiul nostru, la acei Ce-n desfătare au crescut. Eu știu de la părinții mei O din vechime povestire: Pentru un om ce a trăit Aici de Roma surghiunit; Dar am uitat a lui numire; Împodobită însă fire Avea acel bătrân ... Dunăre, spunea De ale lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri, Și blestemând cu mari cuvinte, A ... Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu prea frumos mi-l joacă, Moșneagul daireaua bate, Toți pentru bun bacșiș se roagă; Și-așa petrec a lor viață. Într-o zi de dimineață Zamfira veselă cânta Și la Alecu se uita ... cum voi vrea. Alecu Ce nu mai taci, că am urât A voastre cântece țigănești. Zamfira Dreptate ai să le urăști, Că tocmai pentru tine cânt. * Alecu Da' eu și fără de cântare Pricep ceva a ta plecare. Și visul meu de astă-noapte Îmi prevestește grele ...
Ion Luca Caragiale - Cometa Falb
... planetă : aceasta n-a pățit nimic, și stînd țeapănă a forțat pe cometă să se despartă-n două. Atît mai rău pentru cometă ! De ce nu ia seama pe unde umblă ! … Vezi dumneata, cititorule, cum face omul de frică și glume ! * Și pentru a sfîrși, aveam argumentul zdrobitor — celebra afirmație a genialului Newton : « Cea mai mare cometă, fie mare cît de la ...
Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi
... o insulă. Nu se mulțumește a-și remania redacția tânărul redactor; îi trebuie numaidecât și o remaniare completă a hartei geografice: pentru moment este prea mult entuziasm..." A doua zi, 8/20 iunie, sub titlul Ce este Zanzibarul? Voința națională scrie: „În adevăr am ... al Turciei, după Constantinopol; acolo sunt consuli ai tuturor națiunilor. Populațiunea e foarte amestecată: afară de turci, mai sunt o mulțime greci, evrei și europeni. Acest oraș a stat sub numele de Therma până la domnia lui Casandru, care îi dete numele femeii sale Tesalonica, sora lui Alexandru cel ...
Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul
... nu se mâhnească Și-n iubirea țării fiii mei să-i crească. Când vor fi în vârstă, să le spuie ea Că nu voi răzbună pentru moartea mea; Numai pentru țară și neatârnare Sânul lor să simtă sfânta răzbunare! Iară voi, tovarăși, mie îmi jurați Niciodată mâna cu străin să dați!" La aceste vorbe cade ...