Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI RĂU
Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 1094 pentru MAI RĂU.
Constantin Stamati - Mascurii în vie
... curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii ... să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o sfărmăm, Poama, frunza să-i mâncăm, Rădăcina să-i scurmăm, Ca să nu se mai cunoască Că putu vrodinioară aici via să rodească“. Într-acest fel grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară biata vie au fost ... au deprindere să zică Că poama cea bună porcii o mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alteori, când vedem iarăși că iese și se ivește Din populul românesc un om mai deosebit, A căruia fapte bune pe toți ai săi covârșește, Atuncea, cercetând noi bine, vom desluși negreșit Că strămoșii celui om au fost ...
Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor
... locuitorilor?... Multe numiri din istorie se șterg, dar trebuie ani și iar ani ca urmările unor instituții să se nimicească de tot. Scutelnicie nu se mai poate și, sub orice nume ar mai trăi, trebuie a cădea. Răsplătirea ce se poate aștepta astăzi, suntem încredințați, va fi numai o răsplătire bănească. Dar vine întrebarea: cum va ... folosul de a crea creditul public, a pune în circulație valori necontestate și ușor de a se negocia, ar mai deschide nouă căi duhului speculației și ar aduce mai strânse relații și legături între țară și ocârmuire decât acele ale birului. Și cu amortizație sau fără amortizație, se înțelege că dările dezrobiților au a ... existința țărilor, nici vrednicia personală a omului. De a purta morala pe principiul robiei numai, ar fi un curs de retorică mai mult, în acele mii de cursuri făcute până astăzi, fraze, logică, simțire, toate mai frumoase decât frazele, simțirile și logica noastră, dar mustrarea îndeosebi asupra foștilor îndrituiți ai robiei este mai mult decât o mustrare zadarnică, este o zgândăreală la patimile îndărătniciei individuale și slăbește porneala obștească. Necumpăna pepelilor nu trebuie a ne depărta
George Coșbuc - Voichița lui Ștefan
... de rușine: Ce-am făcut, măria-ta? Tu?... Nimic! Și vodă strânge Mâna doamnei, gânditor. Șerpii-și au culcușul lor... Ah, Voichițo, cum aș plânge! Rău ca Radu nimeni nu-i: Uite-n pumni așa aș frânge Gât de lup cum e al lui! Doamna i-a pătruns cuvântul ... Și prin noapte, cu vreo doi Tari să bați cu ei pământul. Pleacă Ștefan la război. Dintr-același ceas Voichița Nu s-a mai oprit din plâns. Brâu pe trup ea n-a mai strâns. Nu și-a mai gătit cosița. În genunchi, c-un dor păgân Ea sărută iconița Maicii Domnului, din sân, Unu-i soț, iar altu-i tată, Pentru care se ... i neam de hoți, Și-i voi dușmăni pe toți, Cum te dușmănesc pe tine! Am să-i curm pe-ai tăi de veci Nu mai poți trăi cu mine: Tu ai mamă, poți să pleci. Doamna-ngălbenind scoboară Ochii umezi în pământ, Făr-a zice vrun cuvânt. Iese ...
Ion Luca Caragiale - Smărăndița
... cu noi! Dar pe urmă, se gândea ce se gândea și o podidea plânsul, și plângi și plângi și plângi, de curgea din ochii ei mai bogat, mai limpede, mai cald decât din șipotul rece, în care Murgana se juca cu botul ei dulce, moale și care mirosea a lapte muls numai de ... mămăligă, și zice: — Mamă, dă-mi și mie, mămucă, că și eu am fost cuminte... Și mămuca îi zice: — Iacă nu ți-oi mai da și ție, că destul lapte ai supt cât erai mititel; să mai dăm și vițelușului, săracul! că el e de țâță... Dar tu ești flăcău mare... mâine-poimâine te ia la oaste... parcă te văz cogeamite ofițer ... pe moș Tănase: odată strânge șurubul uns cu săpun, și șterge și unge fusul cu seu de capră, și scutură bine piatra, și potrivește apa mai domoală ori mai iute, cum e tocmai potrivită, la scocul al doilea, și numai începe să curgă bogăția pe jghiabul de scândură lustruită în găleata pântecoasă, de ți ... a unei nopți fără nici o rază de lumină;ea vrea parcă să stingă de tot-de tot amintirea trecutului ei, ca să nu-și ...
... Dar oile ce-au arătat? La adunare ele au fost neapărat? Aceasta-i de mirare, Că sfatul au uitat să facă lor chemare, Când ele mai
George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu
... dreptul, ci vor să sugereze totul. Aceștia, fiindcă nu pot să ne comunice, prin procedee oneste și experimentate, ceea ce simt și gândesc (de gândit, mai ales, nici nu prea au obicei), își ascund neputința sufletească și artistică în cele mai nebuloase teorii estetice. Ei au pretenția că ne pot sugera idei și stări sufletești numai prin imagini și prin șiruri de cuvinte, reduse la rolul ... unui șir de idei. Tocmai acestea derutează pe unii cititori. Oricum, însă, cu toată aparența lui de farsor, poetul ni se pare, în fond, și mai naiv decât admiratorii lui... În cele mai multe cazuri însă, poetul nu e sincer (al doilea aspect al „artei nouăâ€� indigene). În obscuritatea sonoră a producțiilor sale, e o ... pictează fruntea în verde și obrajii în albastru. Nu e așa că omul a devenit interesant? Închipuiți-vă acum că nu unul, ci mai mulți au avut această tristă fantazie. Vopseaua le-a luat până și cea mai săracă urmă de expresie individuală. Și nimeni nu simte ridicolul acestei originalități en bloc ! Dacă te-ai apropia de oricare dintre ei, să-i treci ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... asupra franțozilor și supt Mantua căzui rob. De-acolo trimis fiind la GĂ llia, întru prinsoarea delungată, dobândii prilej a învăța carte și mai multe limbi, procopsindu-mă mai vârtos la învățătura oște-nească. În urmă primii slujbă la franțozi și purtându-mă bine, în scurtă vreme ajunsăi căpitan. În urmă, cu oaste care ... ca și pe la noi, adecă defăimați și de toți urgisiți, ce nu vor să păzească nice o rânduială sau să să îmbunătățeze cu năravuri mai polite sau să-și lumineze mintea cu învățături alese. Fiind eu în Eghipet mai la toate bătăliile de față, s-au întâmplat pe mine o nenorocire, că trecând un glonț de tun aproape, mi-au uscat un picior ș ... am născut, și mĂ car trăesc aici în prisos de toate, totuș', spre fericirea deplin patria-mi lipsește. Având aici vreme de ajuns, mă îndeletnicesc mai mult cu cetera și cu cântări. Am dat în cunoștință cu mulți de ai noștri, iar' mai vârtos cu Mârza. O, să-l cunoști ce ales om e acela, și doar' unul dintru toți, care are iubire de neam și râvnă călduroasă ... ...
Vasile Alecsandri - Mândra Lița
... Vasile Alecsandri - Mândra Liţa Frunză verde alunică, Am avut o mândră mică Ș-am lăsat-o să mai crească, Minte-n cap să dobândească. Dar de când o am lăsat, A crescut, s-a măritat, Vai de mine! ce ... treia casă. Ies afară, o zăresc Și de zile mă sfârșesc. Intru-n casă, o aud Și m-apucă dorul crud. Vai! mămucă iubitoare, Inimioara rău mă doare, Și tu nu-mi dai vindecare, Ci-mi tot zici că lumea-i mare Și că-n lume-s fete multe Care-ar ... crezi. Lumea-i largă și nu vezi Că din sută și din mie Numai una-mi place mie. Ceru-i mare, stele-s multe, Și mai mari și mai
... Ion Luca Caragiale - D-l Goe D-l Goe de Ion Luca Caragiale 1900 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul ... inimă? - Nu! nu pot... - E încuiat! zice mam' mare, vrând să deschidă pe dinafară. - Nu pot deschide! zbiară Goe desperat. - Vai de mine! îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârșit, iacătă conductorul cu biletul: primește paralele și liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca și cum ... revedea după o îndelungată absență. Și mam' mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului. Puișorul vede o linie de metal în colțul coridorului, care are la capătul de sus o mașină cu mâner. Se suie-n ... cercetează aparatele semnalelor de alarmă. Cine poate ghici în ce vagon era ruptă ața plumbuită și răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase
George Coșbuc - Fata morarului
... vânt, Scot hohote parcă să-mi spună, În râs, ce nemernică sânt! Ce rea, ce nemernică sânt, Iar apele-mi strigă: Nebună! O, macină grâul mai bine Și-nvârte-te, roată, mereu! Că lumea se-nvârte cu mine, Și vreu, și eu nu știu ce vreu! Ba lasă, că știu eu ...
Vasile Alecsandri - Hora Unirei
... mână Cei cu inimă română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Iarba rea din holde peară! Peară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ...