Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE ACELA/ ACEEA
Rezultatele 821 - 830 din aproximativ 1583 pentru PE ACELA/ ACEEA.
... Ce mult vă cred mișei. Dar nu! Atunci ați fi miloși, Cu dânsa, dragii mei, Veniți dar, vreau azi să vă spun Povestea vieții ei. Pe deal, în revărsat de zori, Un bucium repetat Da sunet, și lătrau zăvozi; Bărbat lângă bărbat Ieșea din văi, suia pe culmi Cu groful la vânat. Sărmani iobagi! Un sat întreg Cu sila-n codru dus, Pe placul unui domn nebun! Și sus și tot mai sus Treceau, purtând în ochi grăbiți Un cerb pe goană pus. Și șir de șir gonaci stăteau În umbră de copaci, Și contele pe-un tânăr cal Da frâu ca dus de draci, Dar iată! Calul sub picior A prins p-un biet gonaci! Arama potcovită,-n ... foc ea l-ar fi scos! Erau săraci. Bărbatul ei, De mult bolnăvicios, Zăcea și el, puteai de slab Să-i numeri os de os. Pe laiț fecior, părinte-n pat, Pe răni al cârpei nod, Și-n vatră focul stâns de mult Și nu-i porumb în pod: Trei zile, iar a patra zi ... bob, Și jos, săcată de simțiri, Căzu ea toată zdrob. Domn groful, domn și Dăumneîzeu, Ei ambii râd de rob. Și noi? Să râdem înjurând Pe robi? De ce
Ioan Slavici - Barbaria modernă
... pe noÄ barbarÄ și să susțină în virtutea iubiriÄ de Ă³menÄ pe ceÄ maÄ neomenoșÄ dintre exploatatoriÄ ce s’aÅ ivit vre-o dată pe fața pămĂȘntuluÄ. Nu vorbesc de EvreÄ, nicÄ de simbriașiÄ lor, care țipă și ne înjură pentru-că stăruim, ca ceÄ tarÄ să ia mÄ•surÄ ... umÄ•r, ca să-l ocrotim pe Român și să punem hotar exploatăriÄ neomenĂ³se, care-l duce la peire. OmenÄ sîntem și-l iubim pe om fie el Turc, Maghiar orÄ EvreÅ, dar tocmai iubind pe Ă³meni, trebue să fim cuprinșÄ de viuă repulsiune față cu indiviĂ¥ iÄ degenerați, carÄ nu iubescși eÄ pe semeniÄ lor și nu sporesc prin munca lor rodnică bogățiile țăriÄ, ci îșÄ petrec viața adunând în mânile lo[r] rĂ³dele munciÄ sÄ•vîrșite ... încetul să înțelĂ©gă, să ia parte la bucurille și la durerile nĂ³stre și să lucreze împreună cu noÄ pentru ridicarea nĂ©mului românesc. Pe aceștia îÄ socotim de o potrivă cu noÄ și-Ä iubim și stimăm cum noÄ între noÄ ne iubim și ne stimăm. Nu pe EvreÄ îÄ respingem, ci pe ...
Gheorghe Asachi - Turnul lui But
... Că un altu pețitor Mâna-i cere și amor. Toți boierii vin din țară Și un prinț cu svita sa; Ana plânge în camară Că pe But nu poate-uita; Popa mâine va serba Și pe doamn-a cununa. Zice doamna credincioasă: Nu merg la altarul sfânt Și voi fi mult mai voiasă, De m-or duce la mormânt ... e viu, Patul nunțe-i un secriu. Însă-n ziua de urgie, Are multe doctorii O bătrână, care știe Și descânteci face mii. Hârca veche, pe ascuns, Duce doamnei cest răspuns: S-alungi popa și pe mine, Va veni azi Butul tău; În ursita-i mântuire, Ea va drege precum vreu; De la crivăț, de l-apus, Bune farmeci ț-am ... Nouă măguri și stânci zece Avem încă ș-un hârtop. Nouă râuri a sălta, Păn cucoșul va cânta. Unde mergem? Unde?-Acasă, Chiar pe culmea lui Pion; RarÅ�ori omul pe-aici pasă, Lângă a Dochiei tron, Unde turnul meu va sta, Ce-n veci nume-mi va purta. Dulce-odor, ah, calul ține ... ușurat, Prăjini zece a saltat. Preste lacuri și păraie Trec mânați d-un rece vânt; Ici, colo, câte-o văpaie Saltă d-un ...
... altfel. Și ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea, când pichirea, stingheră, hotărî să-și caute un soț și-și puse ochii pe păun — pasăre de neam mare — se feri de toți, de frică să nu li se așeze cineva de-a curmezișul dragostei ... cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-riâ€�: „Te iubesc!â€� Păunul a privit-o dintru-ntâi de sus, dar pe urmă și-a dat seama că nici pichirea nu e de lepădat, mai auzise că dragostea, dacă o întâlnești, s-o culegi de ... o dimineață, pichirea, harnică titirez, s-a sculat mai devremior chiar decât cocoșul, a ciugulit ce-a putut și, pe urmă, s-a dus sub culmea păunului, de l-a sculat. Și-amândoi, aripă la aripă, au pornit pe pajiște. Flori, răcoare, mireasmă dulce. Pentru întâia oară și-au apropiat pliscurile: întâiul sărut! „Sunt mulțumită!â€� „Chiau!â€� „Sunt fericită!â ... și iubitul: „Privește, privește, dragă!â€� Dar păunul se supără. Îngâmfala îi descleștează limba: „Ce să te uiți la soare, când mă ai
Gheorghe Asachi - Vulpea, momița și fiarele
... Gheorghe Asachi - Vulpea, momiţa şi fiarele Vulpea, momița și fiarele de Gheorghe Asachi Murind Leul împărat, Fiarele s-au adunat Pe temeiul legei lor Să-și aleagă-un domnitor. Deci corona din cutie, Ce-avu șerpele-n păstrare, S-au fost scos în adunare Să o ... iubea șegi, Cu argint nu șuguia, Ce supt stâncă-l încuia. Spre-a nu fi deci înșălată, Cu vulpea aleargă-ndată Să apuce-acel odor. Dar, aleu, a ei picior Începu în o capcană Ce au prins pe suverană. Atunci vulpea au urlat Și pe fiare-au adunat, Iar momiței au zis: Vezi, Vrei pe noi să guvernezi Și nu știi a te purta Pentru chiar persoana ta! Așadar toți o distronă, Declărând în deplin vot Că puțini ...
Constantin Stamati - Vulturul și paingănul
... Traducere de Constantin Stamati Zburând vulturul cu fală decât nourii mai sus, În sfârșit, el se coboară spre a Caucazului munte, Și acolo pe un cedru de-o sută de ani s-au pus, De unde privea sub sine oblaste nemărginite; Acolo pe șes pâraie curgând strălucea la soare, Aici lunca înflorind, Codrii pe munți înverzind; Acolo zbuciumându-se a Caspiei Mare, Ca a corbului aripă înnegrind până departe. Sumețul vultur de-aceste atunci mirându ... Jupiter, au strigat, îți dau laudă, mărire! Cu cale de ai găsit, mie debilă zidire, Să-mi dai putere să zbor acolo unde gândesc Și pe toți să covârșesc, Și să mă învrednicesc, Ca să pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite, această dată, Căci eu mai jos decât tine nu sunt nici de ... să țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum te-ai suit, Când nici o pasăre alta din câte sunt pe pământ, Pretutindenea zburând, Până aici să se suie nici una n-au îndrăznit? Iar tu, un vierme urât, Doar
Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul
... Traducere de Constantin Stamati Zburând vulturul cu fală decât nourii mai sus, În sfârșit, el se coboară spre a Caucazului munte, Și acolo pe un cedru de-o sută de ani s-au pus, De unde privea sub sine oblaste nemărginite; Acolo pe șes pâraie curgând strălucea la soare, Aici lunca înflorind, Codrii pe munți înverzind; Acolo zbuciumându-se a Caspiei Mare, Ca a corbului aripă înnegrind până departe. Sumețul vultur de-aceste atunci mirându ... Jupiter, au strigat, îți dau laudă, mărire! Cu cale de ai găsit, mie debilă zidire, Să-mi dai putere să zbor acolo unde gândesc Și pe toți să covârșesc, Și să mă învrednicesc, Ca să pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite, această dată, Căci eu mai jos decât tine nu sunt nici de ... să țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum te-ai suit, Când nici o pasăre alta din câte sunt pe pământ, Pretutindenea zburând, Până aici să se suie nici una n-au îndrăznit? Iar tu, un vierme urât, Doar
... să poarte disprețul tuturor. Ascultă-mă și crede: de vei simți vrodată Că pieptul tău nutrește scânteia cea sacrată, Să știi că mizerabil vei trece pe pământ; În timpurile noastre, decât să cânți, mai bine De pietre sparge-ți lira ș-apoi sufocă-n tine Fugoasa-ți inspirare și-al tău ... rapsode!... Și te numea Poetul, Căci între toți mortaliitu posedai secretul Cum se-nstrunează lira, cum trebui a cânta. Erai bătrân, dar mândru; pe fruntea ta senină Lucea-n splendoarea toată scânteia cea divină Ce zeii, spre-a lor fală, voiseră să-ți dea. Umblai după-ntâmplare ... astăzi, și, de mai poți, te-nspiră, Te-ncearcă să mai farmeci mulțimea cu-a ta liră Și cu scânteia sacră ce-aveai pe fruntea ta Dac-ai trăi, desigur, ți-ai renega și muza, Și geniul, și lira, și mută ți-ar fi buza; Mânia lui Achile mă ... cântare Ar mai putea-nțelege și-ar mai putea simți, Invidia nedemnă, barbară și perfidă, Ori ignoranța crudă, profană și stupidă — Virtuțile moderne – pe loc te-ar amuți. Ce-mi spui de poezie, de-acea chimeră tristă, Când lumea d-astăzi, rece și materialistă, Își râde de chimere și ...
Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia
... meargă, ce va pune pricini la mijloc cum că are treabă, sau vrajbă cu preotul enoriei aceiia și de s-ar întâmpla ca să moară acel om negrijit, să știe că-l vom lipsi de tot de preoție, de vrĂ©me ce au / lăsat un suflet și au perit, pentru care ... altul până / să vor împăca amândoao părțile, au cu schimbu după obiceiul țării, suflet pentru suflet, au cu bani să răscumpere unul de la altul acel suflet, să nu-i cununați și nici cu un mijloc, măcar de v-ar face verice sile, au înfricoșare. Și acea scrisoare să o țineți ... știre ca nimenea din voi să nu îndrăznească să facă besĂ©rică undeva până nu veți lua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici să lăsați pe alții să facă până nu se va face știre, ca să li să dea voe, cu blagoslovenie, după porunca pravilei. Că și pentru aceasta să ...
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)
... artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului pe șase luni înainte etc., dumnealui, prin pană străină și fără nume, ne turnă un răspuns ce seamănă ieșit din fabrica celebrului Robert Macaire . Printr-acest ... nu vedem decît mizerii de tot felul și de tot calibrul. Aci criză financiară, dincolo criză politică și ministerială, fără a mai numi pe cea morală și intelectuală. De esemplu, coți amatorii de operă credeau că în anul acesta o să avem artiști italiani foarte buni, și aveau tot ... aprinderea sa cea mare, calcă în picioare toate regulele artei dramatice și ajunge la o declamațiune spasmodică. Înțelegem foarte bine pasiunele teatrale, știm că amorul pe scenă cată să fie esprimat cu culori mai forte, dar gentila noastră primadonă a trecut chiar peste limitele esagerării și a ajuns ... că înțelege bine caracterile ce reprezintă; mai cu seamă în scena agoniei din ultimul act al operei Traviata , ne-a făcut să vedem pe ...
Alexei Mateevici - Hristos au înviat
... Alexei Mateevici - Hristos au înviat Hristos au înviat de Alexei Mateevici Se așternuse piatra pe proaspătul mormânt Și noaptea coborâse, acoperind cetatea. Se liniștise neamul vânzării. Pe pământ Era o taină mare... minune-apropiată. Au stat tăcuți de pază cei doi ostași străjari Ne-atinși de măreția adâncurilor firii, Nepresimțind venirea minunii ... toată firea... Hristos învie!... Paznici, să fie vouă vis, Lumina vă orbește, v-a înlemnit uimirea! Lumină din lumina cerescului cuprins Lucește-acum pe chipu-i, Îl-nalță biruința. Și, lepădând pământul, îi lasă foc nestins Pe calea mântuirii: nădejdea și credința. Cu moartea Sa, pe cruce murind nevinovat, Ne-au dat El nouă pildă a marii jertfi de Sine, Cu moartea Sa pe moarte călcând au înviat Spre învierea vieții în faptele de bine. Cântați cu bucurie acelui Ce-au scăpat Pe