Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI ÎN CAPUL
Rezultatele 821 - 830 din aproximativ 919 pentru FI ÎN CAPUL.
... George Coşbuc - Fatma Fatma de George Coșbuc În faptul dimineții, prin parc, îngândurată, Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad Iar tinerele-i plete de ... De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat! Mișelul! Și Ben-Omar izbește cu piciorul Și dă un semn. În lanțuri legat, cutezătorul Nin-Musa intră palid, cu ochii la pământ El are fes ca-n Yemen și-o zdranță de veșmânt. Fatma stă răzimată ... d-un farmec dureros; E tânăr și e palid și-așa e de frumos! S-aruncă furtunatic spre rob atunci sultanul, Și-i fulgeră-n cap ochii și-n mână iataganul; Acesta e? Și fata se-ndoaie puțintel: N-a fost acesta, tată! Să nu lovești în
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn
... voința și poate să facă câte va vrea, după cum zice prorocul David: Toate câte au vrut au făcut Domnul. Drept acĂ©ia, de ar fi vrut ar fi putut și nefăcându-se om, cu alt mijloc să mântuiască pre om din mâinile diavolului, iar n-au vrut. Și de veț întreba pentru ce ... împotriviri de margine, să păzească a fieștecăriia firea neschimbată, să rămâe cel nezidit, nezidit și cel zidit, zidit și cel nevăzut, nevăzut. Și în scurte cuvinte să rămâie dumnezeirea, dumnezeire și omenirea, omenire și nici firea dumnezeirii să se prefacă în firea omenirii, nici omenirea să se prefacă în firea dumnezeirii, care lucru iaste mai putĂ©rnic și mai minunat, să poată păzi fieștecare fire alsăurile ei cĂ©le firești și după împreunare. A ... să se biruiască; au înșălat pre om, făgăduindu-i să se facă Dumnezeu, să înșală și pe el, pentru căci vedea om și au căzut în mânile dumnezeirii, ce era ascunsă în omenire. Drept acĂ©ia, pentru ca să păzească Dumnezeu dreptatea, să face om, luând trup din preacuratele sângiuri ale preasfintei Fecioarei. Și socotind adâncimea minunei ... ...
George Topîrceanu - Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă
... dantelele din pat Tremură-n lumină Pe culcușul tău curat De olandă fină... Dar visările ce trec, Ca să te dezmerde, ți-au aprins la cap un bec Cu lumină verde. Din oglinzi piciorul fin Pe mătasa moale Se răsfrânge ca un crin Cu nuanțe pale. Dormi! Amorul rafinat Cheamă deopotrivă ...
... Emil Gârleanu - Tovarăşii Tovarășii de Emil Gârleanu E încă întuneric. Pământul e jilav de rouă și brazdele, răsturnate, în ajun, de către fierul plugului, miroase a proaspăt. În văzduh, o rață sălbatică zboară, furișându-se, măcăind speriată, ca alungată de glonț. Pe o grămadă de coceni, plugarul, rămas peste noapte în câmp, doarme învelit cu niște saci; și mai încolo, boulenii treji, Duman și Joian, stau cuminți, cu gâturile întinse, așteptând jugul. Dar departe, în sat, încep să cânte cocoșii, căci zorile prind să mijească. Lumina se cerne din ce în ce mai deasă, și-n vreme ce cununa cerului se luminează, pe pământ se deslușesc toate: satul; încolo, pe coastă, ca urnită din loc, pădurea ... pășește agale, privind când cu un ochi, când cu altul spre pământ, înfigându-și uneori ciocul. — O-ahoo! Soarele s-a înfipt în creștetul cerului și de acolo dogorește văzduhul. Țarina e încropită, ca și cum ar fi turnat cineva pe deasupra apă fiartă. Boulenii răsuflă din greu. Împrejurul gâtului simt, ca o zgardă de fier, urma jugului scos. Plugarul le-a ...
Dimitrie Bolintineanu - Fecioara de la Prut
... Dimitrie Bolintineanu - Fecioara de la Prut Fecioara de la Prut de Dimitrie Bolintineanu Bogdan întâlnește în dumbrava lată, Rătăcind sub arbori, un bătrân c-o fată. Cel bătrân pe capu-i poartă păr d-argint. Sub trei răni deschise umblă suferind ... — ,,Doamne! Țara piere... Bine ai venit!" Zice... Dar sub doru-i cade... a murit. Fiie-sa-l susține... Doru-i nu vorbește, În torent de lacrimi nu se răspândește, Dar cu suflet mare astfel a vorbit — ,,Mi-au ucis tătarii mândrul meu iubit! Astăzi, iată ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... carile după 2.400 de ani au scris lĂ©topisețul de zidirea lumii, că acela au avut pre însuși Dumnezeu dascal, rostÅ cătră rost. Omir în 250 de ani au scris după răsipa Troadii războaiele lui Ahileus, PlutarhÅ în 400 de ani au scris viiața și faptele vestitului împăratÅ în lume, a lui Alexandru Machidon; Titus Livius cursul a toată împărățiia Râmului în 700 de ani și mai bine au scrisÅ după urzitul Râmului și alți mulți istorici, cercândÅ de-amărântul scrisorile, cursul a multe vacuri ... românii acum era în Maramoroș în zilele acelui craiÅ, cești dincoace, de unde ieste acum Moldova, iară cei dincolo, unde ieste acum Țara Muntenească, iară în munți, pre Olt, unde și acum să pomenĂ©ște Țara Oltului și râmlenii cei discălicați de Traian în Ardeal, acum era în Ardeal. Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatÅ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, și viiața mea, Dumnezeu știe, cu ce dragoste ... sănătate această a noastră cu dragoste osteneală. De toate fericii și daruri de la Dumnezeu voitoriÅ Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova ...
Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan
... cloștii: — Fă, cloșcă, vino cu mine! Cloșca începu să strige: — Sări, luminate împărate, că mă ia Roman Năzdrăvan. Zmeul veni numaidecît cu paloșul în mînă, dar Roman se făcu grăunte de mei și se puse după ușe. Zmeul, văzînd că nu este nimeni în casă, scoase biciul de la brîu și trase cloștii o bătăiuță țeapănă. Roman se făcu iar om și zise: — Fă, cloșcă, vii tu cu ... și zise calului: — Unde este Roman Năzdrăvan, bre? Calul se uită împrejur și nu văzu pe nimeni, căci Roman se făcuse pai și intrase în iesle; atunci zmeul, văzîndu-se înșelat, se puse cu biciul pe cal și îi muie binișor spinările, iar după aceea se duse la treaba lui ... mi dai șase dulgheri, șase tîmplari și șase fierari, și treaba e făcută. Împăratul porunci să-i dea tot ce va cere. Roman se sui în car și apucă calea către zmeu. Se duse zi de vară pînă seara; iar cînd fu aproape de palatul zmeului, se făcu moș bătrîn cu ... Roman Năzdrăvan e mare voinic, el poate să spargă butoiul și să scape, și atunci ne prăpădește pe toți; fă bine de intră măria-ta ...
Vasile Alecsandri - Frații Jderi
... focuri nalte de-a cerului furtună, Dar fulgeri mii de tunuri ce-n zare crunt detună. L-a lor lumină roșă în clipă se ivesc Mari tabăre de oameni armați ce se pândesc, Și crâncene redute, și-n dos de parapete, De Văpăi de ochi sălbatici, luciri ... i spunem că i-a murit frățiorul?“ „Ba să tăcem mai bine, să nu-l ucidă dorul.“ II În capătul din dreapta al șanțului, în tină, Stă singur la o parte un om care suspină, Căci are-o presimțire ce-i tot menește-a rău Și-i duce ... șede tot la pândă, Gândind la biata-i mamă cu inima plăpândă, Visând l-a lui mirească cu sufletul duios, Privind la turci în față cu ochiul scânteios. Dar vântul suflă-a iarnă, dar ploaia cade-n unde! Prin haine pân' la oase înghețul îl pătrunde Și ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu carâta de sticlă
... de codru. De gâtul copilului găsi un baier în care citi pustnicul că acel copil este fiu al unei fete de împărat. De crescut, ar fi voit pustnicul să-l crească, dară nevoia era cu ce să-l hrănească. Atunci plecându-și genunchii se rugă Domnului cu căldură, și îndată răsări ... de veci. Băiatul plânse cu foc, văzându-se singur. Apoi iată, nene, că leul cel groaznic venea răcnind. I se făcu băiatului părul măciucă în cap de frică, dară, aducându-și aminte de vorbele bătrânului, se liniști și privi cum săpă groapa, în care el puse pe tată-său, și îl acoperi cu pământ. După ce băiatul făcu precum îi zisese bătrânul, leul se duse în treaba lui și nu se mai întoarse pe acolo. Băiatul rămânând singur, rătăcindu-se prin desișurile pădurei, plângea și se tânguia de ți se rupea ... cu totul și cu totul de sticlă, și strălucea de la soare te puteai uita, dară la dânsele ba. Până a nu intra în curțile palatului stătură și spionară, ca să știe cum stau lucrurile în ...
Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)
... mulțime de crâncene fiare, Stârpit-am din lume hoți și tâlhari aprigi, Cătând pe Dochia răpită de tine. Unde ți-i lăcașul, o, dușmane Vronțo? În bizunie, peșteri, în codrii nămornici, În făr’ de fund hrube, în hiola mării, Te ascunzi cu dânsa, cu a mea Dochie? Geniu rău și crâncen al Daciei mele! Aflându-ți lăcașul și în tartar, Din piept îți voi smulge inima ta neagră, Ca să scap de tine pe a mea Dochieâ€�... Deci tăcând eroul, l-au ... sicriul, ca în iad jucară. Cu-așa îngăimare trecu ele noaptea, Chiuind mai strașnic, de vuia cetatea. Dar cântând de trei ori vestitorul zilei, Pieriră în clipală stafiile, racla. Deci tăcere mare ca în țintirimuri, Ș-adânc întuneric se făcu în sală; Iar Dragoș se miară de cele ce vede, Neputând a crede ochilor săi însuși. Dar în prip-aude încântător fluier; Muzicești organe răsunară-n aer, O rumănă rază, crăpând bolta sălii, Goni cu priință noaptea-ntunecată. Un prea ușor nour de ... baște!! Coiful zbârnâiră și se țănduriră Și din ochi îi curse scântei milioane, Dar fierul la paloș se-ndoi ca cercul. Iar Dragoș sta țapăn ...
Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti
... Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării ... în basrelief șase figuri alegorice, dintre care una ține o liră în mîini și, privind spre cer, plînge; cea de a doua stă în pozițiune de a arunca lira pe pămînt; doi angeli stau în diferite pozițiuni și esprimă marea tristeță ce simt pentru pierderea celebrului compozitor, iar alți doi zdrobesc o liră. Puțin mai în sus, tot pe fațada principală a acestui mauzoleu, este sculptat portretul lui Donizetti, iar deasupra cenotafului se vede muza Euterpe sculptată