Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA

 Rezultatele 821 - 830 din aproximativ 3430 pentru CA.

Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod

... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod Umbra lui Istrate Dabija-voievod de Mihai Eminescu Cum trece-n lume toată slava Ca și un vis, ca spuma undei! Sus, în cetate la Suceava, Eu zic: Sic transit gloria mundi! Pe ziduri negre bate lună. Din vechi icoane numai pete, Sub mine ... de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. În lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept ... ziceam: să bem, prietini, Să bem, pân- nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească Vun învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu m-arătam ca să mă rog. Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, Tu povestește tuturora De moș Istrate-voievod. Le spune sfatul ... Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia voastră, Stropiți-le duios cu vin! Și în Moldova mea cea dulce Orânduit-am cu prisos: Ca butea plină să o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz ...

 

Mihai Eminescu - Venere și Madonă

... și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei. Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie, Braț molatic ca gândirea unui împărat poet, Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeiei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd. Rafael, pierdut în ... eu, pierdut în noaptea unei vieți de poezie, Te-am văzut, femeie stearpă, fără suflet, fără foc, Și-am făcut din tine-un înger, blând ca ziua de magie, Când în viața pustiită râde-o rază de noroc. Am văzut fața ta pală de o bolnavă beție, Buza ta învinețită de ... ngheț. Și privesc la tine, demon, și amoru-mi stins și rece, Mă învață cum asupră-ți eu să caut cu dispreț! Tu îmi pari ca o bacantă, ce-a luat cu-nșelăciune De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir, O fecioar-a cărei ... o privire umedă și rugătoare Poți din nou zdrobi și frânge apostat-inima mea? La picioare-ți cad și-ți caut în ochi negri-adânci ca marea, Și sărut a tale mâne, și-i întreb de poți ierta. Șterge-ți ochii, nu mai plânge!... A fost crudă ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili ca să fie DACIA LITERARĂ; ne vom sili, pentru că nu avem sumeața pretenție să facem mai bine decât predecesorii noștri. Însă urmând unui drum bătut ... cele mai bune scrieri originale ce va găsi în deosebitele jurnaluri românești. Așadar, foaia noastră va fi un repertoriu general al literaturii românești, în care, ca într-o oglindă, se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănățeni, bucovineni, fieștecare cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul său. Urmând unui asemene ... plan, Dacia nu poate decât să fie bine primită de publicul cititor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi și scandalul o urâciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu ... să nu dăm cea mai mică pricină din care s-ar putea isca o urâtă și neplăcută neunire. În sfârșit, țelul nostru este realizarea dorinței ca românii să aibă o limbă și o literatură comună pentru toți. Dorul imitației s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că ...

 

Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte

... a lăsat să se simță o deosebire însemnătoare între felul cu care a esecutat și forța ce urma să dea acestei părți, ca să fie interpretată cum se cade și să placă mai bine publicului. D. Cesare della Costa, în rolul lui don Ruy Gomez da Silva, a ... fost bine în toate. Ca artist dramatic a susținut frumos, cu mult natural și cu multă demnitate, caracterul lui Silva, grande di Spania; ca cîntăreț n-a negligeat nimic ca să poată ajunge pînă la puntul de a esprima, după cum o cere arta muzicală, partițiunea acestui rol. Notăm însă cu părere de ... lipsită de simțul comun; saltul făcut de la octava basă la cea acută nu este decît un salt mortale, o sforță monstruoasă, și am dori ca să nu se mai repete fiindcă efectul ce-l produce, deși îndrăzneț, e neplăcut. Orchestrul, corul, au mers prea bine pentru că au fost bine ... așa precum s-au făcut pînă acum, strică mult iluziunea spectatorilor. ↑ În tăcere, numaidecît, în grădină să ne plecăm Domnului (n. ed.) . ↑ Frumos

 

Nicolae Nicoleanu - Un consiliu

... Nicolae Nicoleanu - Un consiliu Un consiliu de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Surîde zilei ce naște, salută noaptea ce vine, Ca o pasăre ce-și duce zborul peste lumi străine, Lasă-ți inima să cânte și mintea să rătăcească, Pe câmpiile gândirei, — unde mâna omeneasca ... și cu mustul delicios, Să strecori în pieptu-ți fraged acul său cel veninos! Ai văzut tu vre-odată, lângezind p'o bătătură, Tristă, slabă ca un spectru, o sărmană creatură Cu privirile uimite și cu sufletul tăcut, Un copil lipsit de mamă și d'o vitregă crescut? Fața sa-i ... acoperită d'a mizeriei paloare, Două trențe vechi compune haina sa de serbătoare, Iar din corpul său de rane și de foame chinuit, Ca din groapă se ridică un miros nesuferit. Pieptul său lovit de bice se târăște pe țărână, Ca o pasăre pe brazdă, amețită de furtună. Iar gândirea 'ntunecată d'al urii negru veșmânt Stă rece, posomorâtă, ca o piatră de mormânt. Ei bine, astfel se schimbă, june dulce ca o fee, Sufletul curat și fraged într'o mână de femee Cu privirea arzătoare și cu buza d'aurită, Dar cu inima de patimi și ...

 

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale

... față de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale și politice la care am asistat și ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Și deși mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulțimea lumii cinstite, inteligente și dezinteresate, să găsesc câteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile înlungatei mele proscripțiuni. În o scrisoare ... a protesta în publicitate contra expulzării doctorului Rakowski, cum îl rugase Alexandru Dobrogeanu, răspunde acestuia astfel: Te înșeli crezându-mă absolut independent. În viața profesională, ca literat și eu, cât ține ciurul apă, oi fi; dar în viața publică nu sunt deloc: sunt absolut legat pe cuvântul de onoare să nu ... continuat în 1897 și a rezultat astfel în acei ani cea mai compactă masă de ziaristică politică a dramaturgului, care, și ca atare, făcuse destul sânge rău unui anume partid. În acea serie se găsesc portretele politice ale lui Dimitrie Sturdza, Al. Lahovari, Lascar Catargiu; apoi: O ... vedere al lui Popovici, cu material dat, evident, de el însuși. Acele articole le-a strâns apoi Caragiale în broșură, prezentându-le acolo ...

 

Paul Zarifopol - Recreația criticului

... cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în cioară... tot norocul cu care mica dobitoacă făcuse din viața lui, ca un accent circonflex pe o literă, un sunet neașteptat. Arta e stare supremă de atenție. Cuvintele pe care le-am copiat te seduc să iei ... din Kent, iar asasinarea lui Tudor de Reske, ilustru poet ungur și mare crai, e strecurată printr-o satiră a Tekirghiolului savuros nuanțată. Ca să se vază bine cum sunt spuse acestea, mai transcriu, spre desfătarea cititorului bun, și următoarele: Către seară marea gâfâia aburi ca un postav imens călcat de un croitor afară... Vara era în toi pe mare, înfierbântată de caloriferele de dedesubt ale curenților. Soarele se întrecea cu ... seara, cu o exactitate de dactilograf. Cu fiecare înțepătură, o nouă alarmă se mișca în masa informă, ajunsă acum mai mult o apă puhavă, dormitând ca o conspirație sub crusta lividă și perfidă de la suprafață. Mi se pare că excelentul artist se explică deplin zicând astfel: Un scaun-rulant e ... de a privi orizontul, contemplativ. Clasicismul nu s-a născut dintr-un fotoliu? Poziția îndreaptă asperitățile, ațipește valorile. Și oglindește lumea ...

 

Petruț Pârvescu - Gesturi aproximative

... de Daniel Corbu. Poeme aproximative gândul aproape de știre vorbindu-mă mă vorbesc vorbindu-vă vouă vorbirea și cu fiecare clipă mă preling în știre ca-ntr-o oglindă în care aproape încap !                   gestul alcătuirii repetate sunt ochiul pietrei sunt steaua ce se-aprinde în cădere urcînd în timpul unei alte ... moare tînăr un bărbat sunt mînzul zilei fără șa și frîu sunt ochiul pietrei lăcrimînd în rîu ! un cîntecel în plină lună nouă sau ziua ca o lume de zăpadă cu ulița-am ieșit direct în lume de-atîta așteptare risipit în brazdele cîmpiilor virgine un număr calculat la infinit amară ... credeam că pre tine n-am să te mai uit coborîseră lucrurile în mine precum lumina stelei căzută în fîntîni dar azi mă latră amintirile ca pe un om dintr-un alt sat cîinii antinaivă sau uneori ca o tristă presimțire cînd m-am născut un gălbenuș de ou creștea uimit într-ale mele pleoape numai albușul dens juca în jurul său ca ... timp de undeva de atunci tot merg ce echilibru absurd pe muchia căii lactee respirația stelei o simt din ce în ce mai grea uneori ca ...

 

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească

... mai multe,     Te uitai prin spătărie     Rămîneai la aporie,     Vedeai săbii ferecate     Tot prin păreți spînzurate,     Mai pistoale, buzdugane,     Mazdrace și iatagane,     Suliți, angere, cuțite,     Ca acile ascuțite.     Măciuci, mai puști ghintuite     Toate prin păreți lipite.     â€¢ • • • • • • • • • • • • • â ... • • • • • • • • • • • •     Nu mergea cu pompă mare,     Ci călare voinicește     Și la cap legat turcește ;     Ca galeongii dinpreună     Și mazdrac fiind în mînă !     Și pe unde nu gîndeai     P-acolo îl întîlneai ;     Tiptil, pe jos și călare     Prin tîrg și prin ... mavroghenești ;     Apoi avea o mîndrie     Lipită de mojicie     Și-atîta o semeție,     De nimeni nu vrea să știe !     Venea la dînsul boieri     Pentru niscareva trebi     Ca la un stăpînitor     Țării oblăduitor ;     Iar el ca un blestemat,     Ședea în pat răsturnat     Și boierii în picioare     Stînd cu capetele goale.     Alteori sta prin pridvor     Pînă se scula din somn.     În scurt ... grămadă de voinici     Tot arnăuți, șocarici,     Avîndu-i pe lîngă dînsul     De nu puteai să-ți ții rîsul.     Și da prin tîrg cîte-o raită     Ca ...

 

Thomas Moore - Luntrea pe uscat

... de zi frumoasă, la țărmul unei ape, O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,     Mândru se legăna, Și valurile line de soare poleite, Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,     Frumos o prejura. Senin deasupra cerul, sub ea ca steclă mare, Ș-a florilor mireazmă, ș-a zefirilor boare     Gingaș o dezmierda, Încât părea că toate i se supun, se ... grații numaidecât să-i placă,     Iar luntrea s-alinta. Spre sară, însă, apa de vânt cumplit gonită Se trase de la țărmuri, și luntrea părăsită,     Ca un bătrân nemernic, Pe lut uscat rămase, cu pânzele sfărmate, Cu cârma prăpădită, cu coastele uscate,     Ca un butuc netrebnic. Așa ne lucesc toate în zorile vieții, Așa ne pare lumea în vârsta tinereții, Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte ... a vârstei sară vine să ne deștepte, Că toate sunt nălucă, că toate sunt menite,     Pe om să amăgească, Spre a uita căitul, ca

 

Vasile Alecsandri - Șalga

... perdeaua cu câini răi, A Șalgăi a vădanei, Este-o turmă de cârlani Păscută de opt ciobani, Turma Șalgăi cea frumoasă Ca șoimul de inimoasă. La perdea-n miezul nopții Nimerit-au haiducii, Nimerit-au, năvălit-au, Paloșele zângnit-au, Pe ciobani legatu-mi-au, Dulăii-mpușcatu ... de iarnă. Când el zărește un cârd de acele păsări călătoare, își ia zborul de se înalță mult deasupra lor, apoi se repede din senin ca o săgeată și lovește păsările cu osul pieptului, încât acestea cad amețite și se ucid zdrobindu-se de stânci. În timpurile de demult, strămoșii noștri ... purta numele de dar spre semn de închinare se compunea din 4000 galbeni, 40 iepe și 24 șoimi. Șoimul se vede ades figurând în balade ca imagine de vitejie și de repezime. Un voinic e Căpitan Șoiman și are ochi șoimuleți . Un cal sprinten zboară ca șoimul . În balada lui Serb-Sărac descrierea alergării cailor pe câmpul de la Haidar-Pașa e făcută în chipul cel mai poetic: Alalah! cai arăpești ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>