Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE VOI
Rezultatele 811 - 820 din aproximativ 1401 pentru PE VOI.
Alexandru Macedonski - Rondelul plecării
... plecării de Alexandru Macedonski Am să mă călătoresc -- Sunt furat ca de ispite, S-o voiesc, să n-o voiesc, Spre ținuturi negândite. Vara este pe sfârșite. Flori în suflet veștejesc. Am să mă călătoresc. Sunt furat ca de ispite. Luminișuri strălucite Viața mea o cuceresc, Aripi tainice îmi cresc, Aripi ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... dârjilor ungureni, Hroiot ros de-nverșunarea ce avea pe moldoveni — Care-n multe sângeroase lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa ... tânăr se herețește p-un sârep armăsar sur; Chingile, șeaua lui, frâul, ferecate cu argint Arata cum că luate de la vrun mare leah sunt. Pe a altuia frumoasă înaurită harșea Îatr-un colț se vede-un vultur ce-o cruce-n gură ținea, Nu rămâne îndoială că acel ... înșiră iar la loc, Și răsboiul se-ncleștează, mai ucigaș, mai cu foc, După câteva minute toată oastea le-au sosit, Husari, haiduci și cătane pe români au năpădit; Deci îndată toată fața bătăii au prefăcut, Căci măcar că moldovenii cumpătul nu și-au perdut, Dar de multă ungurime nădușiți, încungiurați ... românului paloș sângele curge pârâu Pân' când brațu-i amorțește fiind rănit foarie greu, Scapă sabia din mână; în sfârșit și el căzând, Răstoarnă încă pe-un dușman ce-l vede lângă el stând. Dumnezeule! la tine nădejdea lor au rămas Înalță-să pân' la tronu-ți a lor ...
Dimitrie Bolintineanu - Doamna lui Neagu
... săvârșită Și a mea avere este isprăvită! Dragi ostași, ce ziceți, nu ar fi păcat Ca să înceteze lucrul minunat?" — ,,Biruri noi pe țară pot ca să se puie!" Au răspuns ostașii ca să îl mângâie. Zic și ei decide biruri pe români De la cei mai tineri pân' la cei bătrâni. Doamna intră-n sală. Grațiile sclave Împletesc cu roze zilele-i suave. Ochii uzi de ... lacrimi poate s-o privești! Iată diamanturi! Vinde-le și-urmează Nobila lucrare ce te inimează. Căci aceste scule nu le pot purta Când femei pe față lacrimi vor păstra." Zice și arată un paner de aur Unde închisese gingașul tezaur. Ea îl dă. Și fața ca un frag cocând, Rumenă ... Merită și viața și mărirea ei. Căci să știți cu toții că un neam se face Mare sau se pierde cum femeii place. Și acum voi
Gheorghe Asachi - La moartea părintelui meu
... Gheorghe Asachi - La moartea părintelui meu La moartea părintelui meu de Gheorghe Asachi Unde tristul vers afla-voi, d-unde voi lua cuvinte Să espun a mea durere ș-acel plâns în care înot? Amar mie, soarta crudă, am pierdut pe-al meu părinte Sărimanii mângâierea, iar Moldova-un patriot! Al bisericei podoabă, el fu amvonei mândrie, Câte ori prin blânde zise, prin cuvânt învingător Storcea ... adăpost. Din a Proniei chemare, ce pre om a pus aice Să lucreze împreună cătră scopul ei cel sânt, Îndrepta el pe junimea întru calea cea ferice, Ce conduce l-altă viață prin tunericul mormânt. Consacra bunul părinte a lui zile mai senine, Cu furtuna ... bătând luptă pe-al vieței ocean; Ca pre fiii săi să crească, n-a cruțat nice pre sine, Cum cu propriu sânge-adapă pe-ai săi fii un pelican. Dacă din a sale pârge, macar p-un singur grăunte Cuvântatu-l-au de bine înduratul Dmnezeu, Trist ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar
... vitejia, în paloș biruința, iar la temelia «palatului de cleștar», odihna norodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimile mari și mici, care fac pe om fericit și nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-ți vezi supușii pe unii în desfătări, iar pe alții în ahtieri. Ține aste patru chei, și să nu cobori în cele patru încuieri de sub talpa palatului decât atunci când ți-o pieri ... că dacă stema îl apasă așa de greu, nici nu se mărește, nici se micșorează, ci-l apasă, așa cum atârnă și el de greu pe perina de pe scaunul împărăției. Și spune-i că, neavând copil de parte bărbătească, să cunune pe una din fete cu flăcăul care, zicând din fluier, îi va preface părul în inele de aur, cu flăcăul care se învelește cu cerul și ... porniră din locul lor! În acel vuiet, glasul Înțelepciunii se risipi ca nisipul în luptă cu vijelia. Iar sora împăratului, pierzându-și cumpătul, se repezi pe ușă afară, scăpând cele patru chei, care zornăiră pe pardoseală... Când se trezi pe ...
Ion Luca Caragiale - Un interview
... Bine; dar vedeți d-voastră aș vrea să aflu cauza bolii ? D. Fleva. N'o pricepi ? Află tânărule, că e legea jandarmeriei, acest groaznic jug pe grumajii poporului; mai este apoi legea clerului, această îngenunchiare silită a preoțimii dinaintea pomenii ministeriale... Reporterul ... Dar ilustre Cleone... pardon ! cetățene, voiam să ... poate spera poporul să vă vază restabilit ? - am vrea să avem onoarea a anunța noi întâi această fericită știre... D.Fleva. Când mă voi însănătoși ?... Regele știe... Mă voi însănătoși, tinere, când, sub loviturile cari le va da poporul suveran, care are toate drepturile, ceata asta de ciocoi, de tâlhari, de sugrumători reacționari, cari ...
Ion Luca Caragiale - D. Eugeniu Stătescu poet
... poet D. Eugeniu Stătescu poet de Ion Luca Caragiale Românul e născut poet. Și d. Eugeniu Stătescu, ministrul justiției, a fost odinioară poet. Pe la 1854 se stabilise în poalele Penteleului celebrul Persescu, autorul faimoaselor cașcavaluri; om cu avere, el construise pe valea Bârsei o casă mare, un falansterbine mobilat, bine întreținut și bine aprovizionat, unde primea cu multă bucurie pe numeroșii vizitatori cari fugeau de pâcla orașelor la aerul binefăcător al munților. Persescu, galant amfitrion, îi primea pe toți cu cea mai mare bucurie, îi ospăta câtă vreme ei voiau să stea acolo și, drept mulțumire, nu le cerea în schimb decât să ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... Toți care știu de dânsul spun multe, dar șoptind, Și cale de o zare îl ocolesc grăbind, Deși-i place să crească sirepe herghelii, Răzlețe pe întinsul câmpiilor pustii. Pe vremea lui, sub ochii lui Ștefan, domn cel mare, Intrând în dușmani singur ca vieru-n stuhul tare, A prins pe hanul Mârza din fugă cu arcanul; Iar Ștefan, de la dânsul în schimb luând pe hanul, I-a zis: Ursane frate! să-ți faci ochirea roată, Și cât îi vedea zare, a ta să fie toată ... trăgând doi spectri de umbră după ei. Se duc vârtej ca gândul plecat în pribegie, Se duc pân ce-a lor umbră întinsă pe câmpie Le trece înainte și pân ce se lovesc În ochi cu faptul zilei... Atunce se opresc. Și iată-i pe o culme nocturnii călători, Lucind sub cerul palid în mantie de zori! Ei lasă jos pe coastă să pască armăsarii Și stau privind în vale cum fac pârjol tătarii. Cinci sate ard în flăcări pe câmp, și fumul lor Se-ntinde ca o apă, plutește ca un nor De-a lung ...
Alexandru Vlahuță - Dormi în pace
... n dragoste nebună, Și când se iubesc mai dulce și-și fac visuri împreună, Din senin îți vine-o toană: zvârli țărâna peste una, Iar pe cea stingheră neagra jale pentru totdeauna! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doamne, iartă-i pe aceia cari-ncep să se-ndoiască. Sunt dureri prea grele-adesea pentr-o inim-omenească! O, de-ai ști cât am iubit-o și cât ... urâtă... știu! Și-ncepu să plângă,-ntr-însa plânsul doar mai era viu! Ochii mari, dar stinși, sub alba-i frunte i se adâncise, Și pe vinetele-i buze un surâs încremenise. Cum părea de-mbătrânită-n nemblânzita morții gheară! Când, sub galbena lumină a unei făclii de ceară ... Am simțit atuncea, Doamne, că din suflet mi se duce Pân și drojdia credinței ce-o purtam ființei tale. Și mi-am zis: Desigur, pasul pe-a vieții noastre cale Nimeni alt nu ni-l îndreaptă: dumnezei ne suntem noi. Lumea asta-mbătrânită în mizerii și nevoi Singură se ... albastru... Câtă depărtare, Doamne, de la vierme pân la astru! Dar cum lunecă prin stele, fără să le-atingă?... Cine Mân-atâtea lumi, cu pază, pe ...
Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion
... cuiburi din vechime Numeroasă șoricime, Seminție roditoare Și de literi rozătoare; Șeful ei, un ghiscan mare, În dosare locuiește, Nume de Rozon el are Și pe polițe domnește: El e strănepot de frate Lui Raton, care odată Trăia de zgomot departe, Într-o cameră privată. Într-o zi  nu, era ... a lui Rozon poruncă, Șoarecii toți s-adunară Și într-o tăcere-adâncă Aste vorbe ascultară: "De când sub aceste bolte ne aflăm adăpostiți, Fraților! voi știți prea bine cât am fost de fericiți; Șeful de azi al Arhivei, om de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un ... vrednic cu nedrept a câștigat: Mergeți dar și-n astă noapte picerile vă gătiți, Și când s-o ivi de ziuă cu toții pe drum să fiți. Ca prin marș repede, grabnic, la Moldova să-l călcăm, Cine sunt șoarecii noștri și Rozon să-i arătăm. De veți găsi ... un țipăt îngrozitor: Țârcovnicii cu lungi plete alerg întru ajutor; Departamentul Credinței, la care fu mădular, Cu toți darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat, Ca un cașcaval de Parma ...
Ion Luca Caragiale - O invenție mare
... minte - ori, mai știu ce? poate că și uitase, că, la Dumnezeu, ce nu se poate? - Ei care istorie?... cu ăi doi tâlhari... la mijloc... pe Golgota, de... - Bine, bine, zise Dumnezeu, vrând să schimbe vorba... Tu... ai mai fost p-acolo, pe la ei? - Da unde-mi fac eu vacul, stăpâne? la ei și cu ei: ziua și noaptea nelipsit, nici în somn nu-i las... Cine ... a dus... s-a tot dus până a ajuns la o cetate nemțească între două ape mari și frumoase, tocmai pe la soare-apune... Când să intre pe poartă, numa iacătă aude clopotul de seară. S-a cutremurat Aghiuță și s-a oprit pe loc. A stat el așa, cu coada bârligată și cu ghearele înfipte-n pălmi, până s-a stins de tot-de ... spiță și-ncepe un vârtej, de sfârâie că nu se mai văd spițele, și ajunge de trage astăzi câte 500.000 de coale numărul 12 pe ceas; le tipărește, le pune număr, le fățuiește; le lipește adresele și timbrele și haida! la poște și pe urmă la drumul-de-fier, și aicea Aghiuță iar cu coada ...