Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��I
Rezultatele 811 - 820 din aproximativ 2247 pentru DE��I.
Alecu Donici - Elefantul în domnie
... Alecu Donici - Elefantul în domnie Elefantul în domnie de Alecu Donici Cine-i tare și mare, Dar minte nu prea are, Nu-i bine, cât de bun la inimă să fie. Pe elefant l-au pus în codri la domnie, Și de pe neam ei toți, De la străbunii săi până la strănepoți, Au îndestulă minte; Dar este rar acel preafericit părinte Să-i iasă buni copiii toți. Și elefantul meu, oricum era de mare, A înțelegerii n-avea îndemânare, Iar blând și plin de bunătate Era, cât nu se poate. Și iată că la domn au dat bietele oi O jalobă, zicând că "lupii răi pe noi De tot ne jecuiesc". — Tâlharii, varvarii, da cum de îndrăznesc! Au zis duiosul domn. Iar lupii se-ndrepta Și-așa urla: — Măria ta! De noi nu te-ndura, Căci singur ne-ai fost dat poruncă astă-iarnă S-avem cu toții blană. Iar oile pârăsc, c-așa sunt învățate ... n-am luat mai mult decât pielcea de frate. — Atâta! domnul le răspunde, Să știți că strâmbătăți la mine nu-ți ascunde, Vă hotărăsc de-acum de
... Panait Cerna - Ideal (Cerna) Ideal de Panait Cerna Luceafărul senin răsare, Umplînd de vis văzduh și mare... Pătruns de focul lui cel blînd, Un strop s-aprinse, tremurînd; Și stropul, lacrimă-nstelată, Vorbi spre steaua depărtată: "Aș vrea să mă înalț la tine, Dar ... Rămîn cu dorul meu, nespus. Și totuși, simt cum mă străbate O rază din puterea-ți lină - Greu luptă valurile toate Să-mi stingă visul de lumină, Dar cad, se farmă, istovite De furtunatecul lor joc, Și-n fundul mării liniștite Eu reapar senin în loc. Eu sunt un vis, dar teamă nu mi-i De vînt, de unda răzvrătită, Cît timp te văd deasupra lumii Lucind eternă, liniștită... Dar, cum te pierzi întunecată, Apune-trist a mea scînteie, - Cu raza ...
Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea
... rămăseseră foarte mulțumiți; numai mulțumirea unuia nu prea era din inimă. Dar ochiul cel ager al boierului băgă de seamă: Ce e drept, mia dumitale de lei n-am pus-o la socoteală. Ocârmuitorul, care se gândea tocmai la miișoara ce-i alunecase din palmă, nici nu crâcni, dar se înroși până-n albul ochilor. În clipe de acestea, cuvântul lui tăia ca sabia. Vânător vestit, un sfert de viață o petrecuse prin munți; îndrăzneț și ochitor ghibaci cum era, își atrăsese pe socoteala vieții lui de vânător povestiri de necrezut. Când le auzea, Buhtea se mira grozav: — Măi, măi, măi! amarnică-i lumea. Odată, întorcându-se de la Iași, se întâlni într-un han c-un alt drumeț, care sosise de cu noapte. Din una-n alta, străinul, căruia nu-i mai tăcuse gura, aduse vorba și despre Vodă-Cuza: — Îndrăzneț om, spunea dânsul. Ia închipuie-ți dumneata ce am aflat de la un om care a văzut minunea cu ochii lui. Cică Vodă și cu Buhtea Boierul vrând să arate, zilele trecute, cât de ... ca o furtună înapoi la Iași. Până seara vestea s-a răspândit în toate părțile, iar Vodă a râs cu lacrimi de
Ion Heliade Rădulescu - Ingratul
... Plângeam la căpătâiu-ți, îți răsuflam lângoarea, Răcitele-ți picioare la sân ți le-ncălzeam, În inima-mi fierbinte d-atunci vărsai duhoarea, Veninul tău de șarpe d-atuncea îl strângeam. Al tău suflet de iazmă în crunta-ți aiurare Se spăimânta de mine, ca cuget mă privea, Și grijile-mi plăpânde i se păreau mustrare, Și mila-mi ca urgie adânc îl sfâșia. Cu alte lacrimi nouă îți dam o sărutare Și te lipeam la pieptu-mi ... de privitor mergeam: Ca demoni de ispită l-a tainelor sfințire, Așa piereai din școală, ș-aci nu te vedeam. Te întrebam adesea: de ce la cercetare Nu ieși și tu ca alții, părinți să veselești? De ce nu te îndupleci l-a școalei regulare, Să simți de datorie, c-așa mai mult sporești? C-o gură mușcătoare, c-o buză d-ironie Îmi răspundeai, păgâne, că n-ai ce învăța, Că vârsta ... Bărbați, femei, amestec și iadul a-ngrozi. Și limbă îi dă unul, și altul rea vedere, Iar altu-i dă picioare spăimâiei-găligan (De foamete preveste, de vrajbă-mperechere), Și toți
Ion Luca Caragiale - În vreme de război
... ca o lumină liniștitoare peste câtetrele hotarele bântuite. Către seară se întorcea acasă, călare pe buiestrașul lui, popa Iancu. Și calul și omul erau zdrobiți de umblet. De trei zile popa alergase după daraveri de negustorie, - vindea vite și cumpăra porci. Pe unde umblase n-aflase nimica de prinderea tâlharilor. Maică-sa îl aștepta cu masa; fiul n-avea poftă de mâncare; îi era degrabă să meargă la neica Stavrache, hangiul, fratele-său mai mare. Hangiul era foarte mulțumit: om cu dare de mână, cu han în drum – mare greutate i se luase de pe suflet. Câte nopți nu dormise el o clipă măcar cumsecade, trăgând cu urechea și așteptând cu inima sărită pe musafirii de noapte! Negreșit trebuia să-i vie și lui rândul odată și-odată. Preotul intră în cârciumă, tocmai când d-l Stavrache se pregătea să închiză. -Neică, zise el privind ciudat ... fost capul bandei de tâlhari! Și cu toate astea era adevărat. Dracu-l împinsese! Și nenorocitul își povesti din fir în păr toate isprăvile. Călcarea de la el fusese un marafet ca să adoarmă bănuielile. Cu câteva zile înainte, un notar de ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dorul (Hadeu)
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dorul (Hadeu) Dorul de Bogdan Petriceicu Hasdeu I Privind tăcuta undă, Pe gânduri am rămas: Cât este de profundă La fiecare pas; Și totuși izvorăște Din depărtate văi, Apoi se risipește Prin mii și mii de căi! Asemenea-i și dorul În pieptul meu sădit: E depărtat izvorul Din care mi-a venit, Și-n multe lumi străine Cărările-i s-ascund, Dar revărsat în mine Cât este de profund! II Când razele din soare, Cătând iubirea jos, Pe-mbălsămata floare Aruncă voluptos Lumină și căldură, Eu mă gândesc uimit Că ele străbătură Un ... meu dor; Dar prin întunecime, Pe drumu-i răcoros, El vine din nălțime Și cald și luminos! III O rază diafană Și undele d-azur De nor și buruiană Lovindu-se-mprejur, O sferă-nveninată Înfruntă ne-ncetat, Dar flacăra-i curată Și valul e curat! Așa-i și doru-n lume! În negură și spin, Menite să-l sugrume, Rămâne tot senin; Nu simte și n-aude Sarcasmul trivial: Ispitele-i sunt crude Și-i
... să poarte, Și, cel ce biruie-n război, E cel iubit de soarte. Rivalii-ncruntă arma lor, Câștigă Trill acest amor, Menard e-n pat de moarte. Hei! plângă, geamă cel murind Și mii de griji apese-l! Deasupra mea doi sori s-aprind Și-mi văd sufletul vesel! Chiar azi, haihui! eu voi chema Pe cel ce moare, hahaha ... ca focul ard, Și ochii lui ca focul. A fost rănit, dar nu din greu, Precum credeai tu, Trille El azi trăiește și-i al meu! De mâine-n șepte zile Vom fi, amor în Crist jurat, Nevastă eu, și el bărbat; Azi, Trille, e logodna. Și m-ați chemat voi, să ... Eu martor fericirii? Hah, iadule, că nu-s azi viu! El crunt privește mirii, Se zvârcole ca un copil; Menard s-apropie de Trill Să-i lege rana triplă. Pe mine vrei tu să mă legi? Menarde, tu pe mine? Dar n-ai ochi, n-ai, să mă-nțelegi C-aș ... Pierind, pe cel ce l-ai iubit, Tu fiară, tu Satană! Apoi el moare blăstămând, Căci lui îi pare ca și când În râs Menard i ...
Gheorghe Asachi - Laura (lieti fiori...)
... Gheorghe Asachi - Laura (lieti fiori...) Laura de Gheorghe Asachi Imitație dupre Petrarca (Lieti fiori...) Ferice flori și ierburi tinerele, Ce primblând vă-atinge multe oare Pasul cel lin frumoasei doamne mele, În ... răcoare. Limpede apă, dintre munți născută, Ce ochii uzi și blânde a sale fețe, Care cu a lor grație te-mprumută, De voi ferice despre-a ei frumˇsețe! Nu-i stâncă ce diuoasă amu făcută De
... Alecu Donici - Braminul Braminul de Alecu Donici Eu v-am spus odată, că omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin, Deși era în faptă De rele patimi plin, Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare Întocmai cum se cade unui bramin cinstit. Oare ipocrizie Și-ntre bramini să fie? (Sau numai pe ... noi Sunt lupi în piei de oi?) La astă întrebare Chiar fabula mea poate să facă dezlegare. Braminii împreună cu toții viețuiesc Și se povățuiesc De un păstor mai mare. Ei sunt pilduitorii de lege în popor; Au multe slujbe grele, Au post nu prea ușor Și aspre rânduiele. Deci, într-o zi de post Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost, Socoate cum s-o deie Ceva la fruptișor Și-i vine-n gând să ieie Un proaspăt oușor Și să-l cam învârtească la para lumânării. Urmând aceasta, iată pe ușile cămării Păstorul se ivește ... apucat? Vezi cum se dezvelește Oricât ...
Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)
... spune: ce-ai rămas? (Moftul Român, 24 Iunie 1901) Doamna cu evantai Pe canapeaua elegantă Se-ntinde doamna nonșalantă Și c-un papyrus se evantă De atmosfera ambiantă. Făt-Frumos cu Moț în Frunte Zi că-i dragoste, și pace ! Te-a vrăjit ? atât ți-a fost : Din pocit, frumos îți face, Și deștept din ăl mai prost ... Dimitrie Teleor - Cazu Cuza I Am publicat în numărul trecut o epigramă inedită a popularului Teleor, căruia, precum se știe în cercurile literare de la Berăria Cooperativă, i se zice de către amicii invidioși Țața pentru limba lui prea înțepătoare. Eprigrama țaței era adresată unui burghez parvenit, care cu cât se înalță, cu atât pare poetului ... alta și mai răutăcioasă: Tot lui I.L. Caragiale Ai fost funcționar cinstit Tu, la Regie, cât îmi pare Căci văd că nu ai profitat Nici de tutun și nici de sare. Cu toată mâhnirea ce simt că amicul meu d. Teleor nu-mi găsește nici un pic de sare, tot am o mângâiere văzându-l cum recunoaște că am fost cinstit și n-am profitat de sare străină. Ca semn de
Alexandru Macedonski - Răspuns la câțiva critici
... să mă-nvăț... Alții să umble călări pe băț... Genul meu este al Rațiunii ! Rima din urmă mi-aduce-aminte C-am pus pe iune de trei silabe; De la pășune venind pe labe Un critic, însă, mă cam dezminte; Urmeze-și treaba, că-i fac hatârul... De-o vrea pășunea să-și prelungească, Nimenea n-are ca să-l oprească, Și cal de astăzi va fi catârul! Aici desigur că este vreme A-mi lua seama și a mă teme C-am început-o ... ar fi fost bine, barem pe-o stea Ca să-mi iau zborul până la ea. Ș-ajuns acolo, să bat în cer Un cui de aur sau chiar de fier, Ca să-mi leg sacul și să mă leagăn; Închis într-însul ca într-un leagăn, Să văd pământul stând la picioare Și dând ... târcoale pe lângă soare, Iar între soare și-ntre pământ Să stau să cânt! Vânturi turbate găseam destule, Câte și-n lume ființe nule! Raze de stele lesne găseam Puteam prea bine să iau un dram! Praful de ...