Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU TOATE CA
Rezultatele 811 - 820 din aproximativ 892 pentru CU TOATE CA.
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută
... om cu o familie grea. PRISTANDA: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... TIPĂTESCU: După buget!... PRISTANDA: Mică, sărut mâna, coane Fănică. TIPĂTESCU: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. PRISTANDA (uitându-se pe sine și râzând): Curat condei! (luându-și numaidecât ... patru? PRISTANDA: Patruzeci și patru în cap, coane Fănică. TIPĂTESCU (râzând): Nu umbla cu mofturi, Ghiță. Nu m-am plimbat eu la luminație în trăsură cu Zoe și cu nenea Zaharia în tot orașul? Tocmai ea, cum e glumeață, zice: „ia să-i numărăm steagurile lui Ghiță..." PRISTANDA (mâhnit): Îmi pare rău! tocmai ... PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ișea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea ... le dau eu voturi. PRISTANDA: Da' să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: „Mă prinz cu d-voastră că o să voteze ...
George Coșbuc - Pe drumul Plevnei
... de George Coșbuc Iar pe drumul care duce de la Dunăre spre munte Trec românii zi și noapte către Plevna, merg și vin. Vesele batalioane cu maiorii lor în frunte, Șir de care cu provizii schilăviți în haine crunte Scârțâit și chiu, și tropot pe-acel drum de oameni plin. Într-acest pestriț amestec, scoborând pe dealuri, iată Pe ... război acu de-o lună, Și m-am dus să-mi văd băiatul că-i la Plevna și-i al meu. Repede-mprejur se strânse ca prin farmec toată ceata Ca să-ntrebe cum e Plevna? cum stau turcii-nchiși în ea? Ce mai zice Carol-vodă, când o fi războiul gata? Și-mbătată de potopul ... să s-oprească ceata-n loc. Când ajunse-abia trăgându-și puțintica răsuflare: Dragi creștini, voi unde mergeți? aveți milă și-ndurare, Eu mă-ntorc cu voi acolo la băiatul meu, în foc! Dar ai fost! La Plevna, maică, toate-acum îți sunt știute, Ți-ai văzut și tu băiatul, ce mai vrei să vezi acum? Să te-ntorci, în sat acasă; ia-ți toiagul ... suntem cu toții tineri zor avem și mergem iute, Tu ești slabă și puțină și e mult de mers pe drum. Ea-și întinse-atunci ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea pentru dânșii era flacără d-amor Iar astăzi nu este altă decât torție mâhnită Care spânzură din ceruri ca un jalnic meteor! Neamul domnilor de Alva s-a stâns cu desăvârșire, Numai a cetăței turnuri se mai văd încă-n picioare, Îmbrăcate ca c-un giulgiu d-a anilor mucezire, Iar eroii nu mai îmblă gonind cerbi și căprioare, Sau învingând pre vrăjmașii ce venea asupra ... nu mai avea acea jale, Dureroasa lui tristeță era acum alinată. El avea pre Allan încă ce rămase mângâiere Jalnicului său părinte, Mora-l videa cu plăcere, Căci natura-l înzestrase c-o nespusă frumusețâ, Și a ei inimă slabă îl iubea cu tinereță. „Oscar nu mai vine, zise; Allan este frumos foarte, El mi-e rânduit pesemne ca să-mi fie soț de soarte, Frate-său, necredinciosul, trăiește cu altă fecioară.“ „Lăsați un an, Angus zice; dacă tot nu s-a-nturna, De n-oi avea bucuria a ... fi; A lui mai foc pentru dânsul a s-aprinde încă poate ; Bem într-a lui sănătate, cupele împle-se ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea pentru dânșii era flacără d-amor Iar astăzi nu este altă decât torție mâhnită Care spânzură din ceruri ca un jalnic meteor! Neamul domnilor de Alva s-a stâns cu desăvârșire, Numai a cetăței turnuri se mai văd încă-n picioare, Îmbrăcate ca c-un giulgiu d-a anilor mucezire, Iar eroii nu mai îmblă gonind cerbi și căprioare, Sau învingând pre vrăjmașii ce venea asupra ... nu mai avea acea jale, Dureroasa lui tristeță era acum alinată. El avea pre Allan încă ce rămase mângâiere Jalnicului său părinte, Mora-l videa cu plăcere, Căci natura-l înzestrase c-o nespusă frumusețâ, Și a ei inimă slabă îl iubea cu tinereță. „Oscar nu mai vine, zise; Allan este frumos foarte, El mi-e rânduit pesemne ca să-mi fie soț de soarte, Frate-său, necredinciosul, trăiește cu altă fecioară.“ „Lăsați un an, Angus zice; dacă tot nu s-a-nturna, De n-oi avea bucuria a ... fi; A lui mai foc pentru dânsul a s-aprinde încă poate ; Bem într-a lui sănătate, cupele împle-se ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu
... s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și ... muncă-exercițiu, se uită de sus la leneșul de artist care în toată viața lui a scris un biet volum pentru facerea căruia, ca muncă de scris, ar fi de ajuns două zile. Un ziarist, care după tocmeală dă în fiecare zi patru coloane de tipar, cu greu va înțelege cum un literat n-ar putea să facă într-o săptămână măcar o nuvelă sau un articol literar de aceeași mărime. Câți ... a versifica, el se așterne pe lucru și, pe teme similare ca ale lui Eminescu, scrie una sau mai multe poezii. Comparându-le pe urmă cu poeziile scrise de Eminescu, vede că se aseamănă aidoma. Și versurile lui au ritm, rime, imagini asemănătoare; nu lipsește nici dealul, nici salcâmul, buciumul, stelele ...
Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română
... numai niște ?bagatele". Transilvania însăși recunoaște că jurnalele austriace scriu rău românește, se miră însă pentru ce și cele din Iași scriu rău și citează ca exemplu niște pasaje pline de erori din Săptâmâna. În celelalte observări ale sale pare a se uni cu opinia Familiei despre "bagatelele" criticate de noi și zice: "În marele număr de proverbia românești este și unul care zice: satul arde, baba se piaptănă ... tinerii români se întorceau și se întorc în patria lor cu hotărârea de a imita și a reproduce aparențele culturei apusene, cu încrederea că în modul cel mai grăbit vor și realiza îndată literatura, știința, arta frumoasă și, mai întâi de toate, libertatea într-un stat modern. Și așa de des s-au repețit aceste iluzii juvenile, încât au produs acum o adevărată atmosferă intelectuală în societatea ... gintea română pe bazele civilizațiunii, și mulți din ei sunt chiar încredințați că astăzi această așezare este aproape a fi terminată. Avem de toate cu îmbelșugare ? își închipuiesc ei ? și când îi întrebi de literatură, îți citează cifra coalelor înnegrite pe fiecare an
Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb
... de nu ți s-or tăia și ție cărările. Mai știi păcatul, poate să-ți iasă înainte vreun iepure, ceva... și popâc! m-oi trezi cu tine acasă, ca și cu frate-tău, ș-apoi atunci rușinea ta n-a fi proastă. Dar dă, cearcă și tu, să vezi cum ți-a sluji ... să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe fața pământului așa de iubit, de slăvit și de puternic. Acum, luminate crăișor, ca să vezi cât poate să-ți ajute milostenia, stai liniștit, uită-te drept în ochii mei și ascultă cu luare-aminte ce ți-oi spune: du-te la tată-tău și cere să-ți dea calul, armele și hainele cu care a fost el mire, și atunci ai să te poți duce unde n-au putut merge frații tăi; pentru că ție a ... la loc și plin de încredere în sine că va izbuti la ceea ce gândea, se înfățișază înaintea tată-său, zicând: — Dă-mi voie ca să mă duc și eu pe urma fraților mei, nu de alta, dar ca ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)
... de predilecție. Redingota, cu reveruri de mătase, butonată până sus, îi da aer, ca și lui Duiliu Zamfirescu, de militar îmbrăcat civil. Mergea pe stradă cu picioarele puțin încovoiate, legănându-și capul, cu ochii vii, mari și visători, absenți din larma și mișcarea de stup a Capitalei, și pierdut într-o viață lăuntrică, adâncă și concentrată ... senzuale era îndulcit deseori de franchețea expresiei sale binevoitoare și călduroase. Firea sa era mai mult distantă, dar expansivă și generoasă în intimitate. Vorbea franțuzește cu facilitate și eleganță, și era cu toată lumea de o politețe plină de tact. Soția sa, dna Ana Macedonski, născută Ralet-Slătineanu, micuță, subțire, delicată, cu ochi mari și negri, semăna la cap cu contesa Ana de Noailles, era sora prietenului meu, George Slătineanu, președinte la Consiliul legislativ, și a distinsului avocat Manolache Slătineanu. Stam de vorbă ... aparținut maestrului deși el a tăgăduit-o necontenit încă suferința și pedeapsa îndurate de el și de familia lui au fost în disproporție cu imprudența sau chiar cu vinovăția autorului. Începând de a doua zi, toate ...
... sosește cineva la o primejdie de boală, îi fac bătrânele satului de ursită pe o frigare nouă; tot asemenea mai fac și fetelor de măritat, ca să le sosească ceasul mai curând. Când intră tatăl în casă, baba (moașa), pe a carei zbârcită față, deprinsă cu posomorât, se vede o rază de senin, îi sare înainte sprintenă, ca o copilă, și-i spune voioasă veste că are un băiețel sau o fetiță. Dacă noul-născut îi băiat, atunci baba se repede și-i ... poftește pe seară la cumătrie. De obicinuit, vorbele ce se zic la asemene împrejurări sunt de felul următor: „Jupânul nănaș și jupâneasa nănașa, împreună cu ai lor cumetri, se închină la cinstita fața d-voastră ca la un mândru codru verde, ca să vă osteniți deseară pân’ la gazda dumilor-sale, că li s-a născut prunc tânăr și frumos, și de mare veselie s ... Ba nu, bre, răspunde iarăși altul, da era urs de cei furnicoși, care fuge de-și scoate ochii când vede om. La aceste vorbe dau cu toții un hohot de râs, și altora li se taie pofta să mai povestească vitejii cu urșii. La vremea aceasta între femei, ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată
... numai unul Dumnezeu știe cât sunt de nevinovată? Și în adevăr că tată-său era un om aspru. Nu le-ar fi iertat o dată cu capul. Se duseră, deci, și povesti împărătesei toată întâmplarea, și se rugară de dânsa, ca să intre ea la împăratul cu mijlocire de iertare. Când auzi împărăteasa de cele ce se întâmplase, se luă cu mâinile de păr. Ea zicea că este peste poate ca să rămâie cineva însărcinată din vedere. Vezi că ea știa cum merg lucrurile în lume. Și la o minune ca aceasta nici că se aștepta. Lucrurile nu puteau rămânea mult timp acoperite. Împărăteasa, de silă, de milă, fu nevoită a spune împăratului toată ... rărunchi ca să o scoață la liman bun, ca unul ce cunoaște nevinovăția ei, și ca pe una ce nu se știa la sufletul ei cu nici o prihană. Câteva zile se bălăbăni ea așa cu valurile apelor. În ziua a treia îi veni ceasul nașterii, și făcu un dolofan de copil ca un îngeraș. Biata femeie! căci n-avu ea nici un ajutor omenesc în ziua necazului, decât suferințele ei, și alinător pe Dumnezeu! se mângâia oarecum ...
Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)
... scandaloase pe scena teatrului. Noi am hotărât a se închide pe această față spre înfrânare în mănăstirea Sovejei; deci poruncim ispravnicului de Focșani ca, îndată ce numitul va sosi acolo, să-l întovărășească însuși cu paza cuviincioasă până la locul însemnat, unde, încredințându-se egumenului mănăstirii, să puie la cale de a se ține cu cea mai de aproape priveghere pe post și rugăciuni în toată vremea cât se va afla acolo. Se va regula totodată ca numitul A. Russo nu numai să fie cu desăvârșire oprit de a ieși din cuprinsul mănăstirii, dar și de a corespondui sau de a se întâlni cu ... prin înțelegere cu egumenul, apoi se vor rândui doi vrednici și deștepți slujitori spre pază, poruncindu-le sub aspră răspundere de a fi cu neadormită priveghere. . .“ etc. Pe temeiul acestui decret, ce merită a fi arătat ca un model de despotism burlesc, A. Russo fu dus la Soveja; însă dreptatea din anul 1846 nu se mulțumi numai cu ...