Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE TOT
Rezultatele 801 - 810 din aproximativ 1670 pentru DE TOT.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie la străin, D-abia putând să mai respire, Mereu lovită de călăi— De ce te plângi c-a-ta peire Îți vine de la fii tăi? O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Trecut ... Sunt mulți românii prin cătune, Sunt mulți ca stelele din cer, Dar norul greu când îi supune Luceferii în ceață pier! Sunt mulți românii în tot locul, Sunt mulți ca floarea din grădini, Dar nu s-a dezvălit bobocul Impedecat de mărăcini! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! De vrei să scapi duioasa rază A mii de stele românești, Tu norul ce le-nmormântează Din cerul țărei să-l gonești! ...
Dimitrie Bolintineanu - Căprița de aur
... Dimitrie Bolintineanu - Căpriţa de aur Căprița de aur de Dimitrie Bolintineanu În nori cinși cu roze și cu-aur curat Se culcă ferice al vieții-mpărat. Dar fiul de rege pe calu-i ce zboară Gonește-o căpriță, plăpândă și ușoară, Cu cornii auriți. Ea fuge-n pădure și cel ce-o preurmă, Lăsându ... june E mare păcat!" — ,,Fii bună și-mi spune, ce pot ca să fac, Turbatele-i gânduri în flori să prefac?" — ,,Te du de găsește, sub plopul ce plânge, Fugaru-i ce-adapă cu tânărul sânge De fii de-mpărați! El poate să-ți spuie misterele sale... Dar tot e mai bine să pleci p-a ta cale, Spre junii tăi frați!" Ea zice. Streinul voios mulțumi. Spre plopul ce plânge, prin ... apropiu, se-ntorc spăimântați. Tu du-te, sarută, și nu te-ndoiește, Căci ochiu-i nu vede, deși strălucește, Frumos călător. Odată ce buza-ți de frunte-i v-atinge, Magia fatală pe loc se va stinge Ca visul de dor." Străinul pătrunde prin vechiul castel. A morții tăcere domnește prin el. Iar steaua durerii, tăcută și plină, Ieșind ...
Alphonse de Lamartine - Timpul trecut
... Alphonse de Lamartine - Timpul trecut Timpul trecut de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati a poeziei Lacul Împinși făr-încetare spre liniștit liman, În etern întuneric pierim delaolaltă, Și nu se poate oare pe-acest ... ce dorea ea să vază, Acum vezi că șed singur pe-acea piatră mâhnit, Pe care ea iubea să șază. Așa gemeai atuncea sub stânca de pe mal, Sfărmând a tale ape de țărmurile oable, Așa arunca vântul spuma de pe-al tău val Pe ale ei picioare albe. Tu știi că într-o sară pe-al tău luciu pluteam, Iar sub cer și pe ... acel menunt În care omul nu suspină? O, râule, stânci, munte și voi, grote adânci, Ce vremea vă păstrează secoli nenumărate, Amintiți fericirea nopții atât de dulci, De mine neuitate! Lacule răsfățate, etern s-o pomenești, În ale tale ape limpezi, sau tulburate, În ale tale țărmuri ce ne-ncetat stropești Cu-a ... pe țărmuri ce noaptea lin foșnește, În aurita lună ce te privește blând Și a ta față poliește, În fine, în mirosul florilor de pe țărm, În vântul ce îndoaie vânjoasa trestioară, Și tot ce-aici se mișcă și tot ce auzim Spuie de
Constantin Stamati - Timpul trecut
... Constantin Stamati - Timpul trecut Timpul trecut de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati a poeziei Lacul Împinși făr-încetare spre liniștit liman, În etern întuneric pierim delaolaltă, Și nu se poate oare pe-acest ... ce dorea ea să vază, Acum vezi că șed singur pe-acea piatră mâhnit, Pe care ea iubea să șază. Așa gemeai atuncea sub stânca de pe mal, Sfărmând a tale ape de țărmurile oable, Așa arunca vântul spuma de pe-al tău val Pe ale ei picioare albe. Tu știi că într-o sară pe-al tău luciu pluteam, Iar sub cer și pe ... acel menunt În care omul nu suspină? O, râule, stânci, munte și voi, grote adânci, Ce vremea vă păstrează secoli nenumărate, Amintiți fericirea nopții atât de dulci, De mine neuitate! Lacule răsfățate, etern s-o pomenești, În ale tale ape limpezi, sau tulburate, În ale tale țărmuri ce ne-ncetat stropești Cu-a ... pe țărmuri ce noaptea lin foșnește, În aurita lună ce te privește blând Și a ta față poliește, În fine, în mirosul florilor de pe țărm, În vântul ce îndoaie vânjoasa trestioară, Și tot ce-aici se mișcă și tot ce auzim Spuie de
Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă...
... Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă... Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb  se lasă Cu grație pe umerii-mi  privesc În ochii tăi, în fața ta ... Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu  când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos  Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în ființa-ți luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ... oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele-i, și binele-i, și tot! Un vis ar fi amestecat cu ceața, Un chin ar fi  ce l-aș sfârși să pot; Pe când astfel o noapte e măreață ...
Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă
... Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb  se lasă Cu grație pe umerii-mi  privesc În ochii tăi, în fața ta ... Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu  când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos  Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în ființa-ți luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ... oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele-i, și binele-i, și tot! Un vis ar fi amestecat cu ceața, Un chin ar fi  ce l-aș sfârși să pot; Pe când astfel o noapte e măreață ...
Cincinat Pavelescu - Îmbătrânesc
... Cincinat Pavelescu - Îmbătrânesc Îmbătrânesc de Cincinat Pavelescu Îmbătrânesc!... Și zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare, Căci zi cu zi în ea zăresc Un rid mai mult, Un por mai mare, Un păr mai sur, Și-un ... trist, Ironic, Care N-acceptă nici o resemnare... Și-mi pare rău că mai exist. Îmbătrânesc!... Și tinerețea N-am cunoscut-o niciodată. Când cei de vârsta mea Jucau, Cântau Și se înveseleau, Eu eram mamă, Eram tată, Luptam din greu pentr-o bucată De pâine, Pentru azi și mâine. Îmbătrânesc!.. Și ce-i iubirea? Eu n-am știut-o niciodată; Că niciodată n-am iubit, Când prea iubit-am ... La ce mă chinui oare? Ce ceas ferice, Ce zi mare Putea-va fi o sărbătoare Și pentru mine? Care soare Putea-va timpul nencălzit de nici o rază Să-ncălzească? Ce flacără ar fi în stare S-aprind-o inimă în care Au înghețat atâtea simțuri D-atâtea ierne grele ...
Vasile Alecsandri - Mogoș vornicul
... Vasile Alecsandri - Mogoş vornicul În oraș, la București, Tot să stai și să privești Pe cei șapte voinicei, Mândri puișori de zmei, Șapte frați ca șapte brazi, Toți de-ai lui Mogoș cumnați. Ei în capul podului, În fruntea norodului, Așteptau pe sora lor Și pe mândru-i soțior, Mogoș, vornicul bogat, Ce glumește ... Că-i mai mare, minte n-are) Paloșul mi-l învârtea, În Mogoș îl azvârlea, Dar nici că mi-l nimerea. Paloșu-n vânt vâjâia, De-un zid mare se lovea Și-ndărăt se întorcea, Lângă Mogoș de cădea Și-n pământ se îngropa Și până în mănunchi intra. Iar fratele cel mai mic (Că-i mai mic, e mai voinic) Paloșul mi ... Pe dinuntru poleită Cu doisprezece telegari, Telegari cu coame mari, Și-n teleagă sora lor Înflorind ca un bujor! ,,Bună ziua, frații mei. Șapte puișori de zmei! Dar unde vi-i cumnatul? Ce mi-ați făcut bărbatul?" ,,L-am trimis în iad de-a drept Cu șapte paloșe-n piept, Că nu-i vrednic să trăiască Și cu noi să se rudească Cine-n oardă păgânească ... Și nevasta să-și păzească!" ,,Vai ...
... George Coşbuc - Tricolorul Tricolorul de George Coșbuc Albastru, române, ți-e steagul, Dar știi tu de ce? Să te-nvăț. Albastru-nsemnează ciocoii, Și tot ce-ți aduni tu cu boii Din mila căldurii și-a ploii Al lor e, și-acum și de-a pururi, Și-al tău, cerșetorule,-un băț. Dar rabdă, c-o fac din iubire: Să tem că te duce-n pierire Belșugul ... trai cu răsfăț. Și galben, române, ți-e steagul. Iar galbenul spune de voi, De cei de la pluguri, țăranii, Voi galbeni de foame sărmanii, De boale purtate cu anii La scară, și dracul vă ducă! Stăpânii au scumpe nevoi: Va banque și dineuri și păsuri Și-amante cu cai și ... nădejdea-i la voi! Și roșu, române, ți-e steagul. Și-un geniu e tâlcul, s-o știi. Al neamului geniu, vezi-bine: E roșu de-o tristă rușine, Că vremea-ndreptării nu vine, Că tot mai cu multe mânii Ne-ajunge voitul dezastru; Abisu-ntre galben și-albastru Satano, de
... Vasile Alecsandri - Tiţa Merge Tița la fântână, Tița, mândra Tița! Cu cofița într-o mână, Tița, mândra Tița! Și tot merge ea cântând, Floricele culegând, Floricele lepădând; Când voinicii le-or culege, De ei dorul să se lege. Când vor da să le miroase, Să le intre doru-n oase! Tițo, Tițo, copiliță Cu sân alb de porumbiță, Nu da foc inimilor, Dă pace voinicilor, Că tu-i da peste-un păcat Cu marghiolul cel din sat! [1] Tița râde și nu ...
Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale
... Andrei Mureşanu - Cele două căpăţâni goale Cele două căpățâni goale de Andrei Mureșanu La săparea unei groape, Un cap mort desființat, Văzând lângă sine-aproape Alt cap gol alăturat, „Cine e, care-ndrăznește, Îi strigă ... Turburându-mă din somn?â€� „Eu, zice-acea căpățână, Am fost numai matelot; Pâne neagră și puțină, Apă, din bălți, a fost tot Cu ce-am trăit în vieață; Desculț, trențos, urgisit, Dusei cărarea-mi cu greață; Acum moartea, ce-am dorit M-așeză în libertate, Care-n ... Alt soi sunt eu, nu ca tine: Sunt boier, cu prinți rudit, Iată-aici pe piept la mine Orduri, stele, sunt mărit! Eu mă plimb tot în calește, Aur, scule, am prisos, Vinu-mi în buți mucezește, Ah, să-ți spui, n-ai vreun folos!â€� „Eu sunt! Am! Ce ... orduri, nice stele, Mărturii rangului tău, Aur, vin și calești grele Au rămas la locul său; Ce-ai avut în stăpânire Ai lăsat pe lume tot, Să-ți ajute-aici, nu pot; Acolo-a fost osebire, Aici avem o mărire, Capul de prinț domnitor E ca și cel ...