Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SA
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 1035 pentru SA.
George Ranetti - Plugul și tunul
... Ranetti Fabulă S-au întâlnit un plug ș-un tun Pe drumul unui mic cătun. Și drumul așa strâmt era Că nu putea Pe el sa treacă decât unul. Să treacă Plugu-ntâi sau Tunul? În marea lor nedumerire Șezură-n loc, Dar Tunul, țanțoș, c-o privire Plină de foc ... Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare,â€� „O Tunâ€� „Nebun!â€� „Și-și închină fața sa plânsăâ€� „Mărturisește și tu însăâ€� „Ca și eu deși nu-s fălosâ€� „Pe lumea asta-s de folos!â€� „Urgia ta ... amândouăâ€� „De o potriva de utile:â€� „Tu, mândre tun, ești vitejia,â€� „Tu, plug umil, ești hărnicia!â€� „Și trebuie sa vă legațiâ€� „Ca frați!â€� „Și, mai ales, să nu uitațiâ€� „Ca eu țăranu-n veci jertfit,â€� „Ca mucenicul osânditâ ...
Gheorghe Asachi - Disfătare nu să curmă
... în dizghiogare Numai cauzălor petrece, Nebunul făr îngrijare Gustă vreme care trece. De-a scurta timp unul știe Măsuri, altu a sa mărire; Toate gusturi s-află-n fire, Omul unu-alege sie. Unu aleargă la războie, Unde biruința îl cheamă; De-a spune l ... zmerire; Omul gustu întăi din fire Crede c-îș alege sie Pentru alții scumpul strânge, Și-n sfârșit moare pe paie, Altu a sa avere o stânge Pentru cai, cotei și straie. Unu adună visterie, Altu împraștie o moștenire; Omu gustu întăi din fire Crede că-ș alege sie ...
Gheorghe Asachi - Giudecată nouă a lui Paris
... au voit, De aceea s-au sfădit Iuno, Venus și Atina. Pentru asta, la un munte, care Ida se numea, Unde Paris, păstor tânăr, turma sa de oi păștea, Au venit pe-ascuns tustrele, Ca să giudece pre ele Și la mai mândră femeie Dorit pomul ca să deie. Deci l ... prețioase-odoare, Acest Paris, plin de fum, După moda de acum, L-Afrodita și Atină, Cu politică să-nchină; Pre cap pune a sa marcă, Buzunarii îi încarcă, Și spre a fi deplin ferice În giug pune a sa
Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie
... de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea ... samă, se poate zice că și lumea întreagă este patria noastră. Toate popoarele sunt o fracție a unei familie numeroasă, care pentru întinderea sa nu poate fi povățuită de un singur guvern, deși are pre Dumnezeu de cel mai înalt domnitoriu. Când privim ființele noă asemene ca pe o ...
Gheorghe Asachi - Privegherea ostașului moldovan
... gură-nveninată vărsând moarte-nfricoșat De mii sfere inocente undele s-a încruntat. Priveghind ostașul postul în a nopței tunecime, Aripata sa gândire se întoarnă la vechime, La eroii ce stătură în strămoșilor pământ, Ale cărora cenușă zace-acuma în mormânt. De respect plin de mirare cugetează ... a răscumparat, Răzămându-să în Pronie ș-a părinților credință, Prin ei dacă țara încă a păstrat a sa ființă, Nu-i virtute mai puțină, pentru cugetul mărit, A-ndrepta în pace patria cătră scopul cel dorit, Între mii cărări străine nemirita ... n luceafărul luminei văzând scris acea menire Cum că Pronia decretează a Moldovei fericire, Umilit de cunoștință, cu un suflet înfocat, Plecând arma sa
Grigore Alexandrescu - Bistrița
... afla poprit la Constantinopol, făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu destulă ca ... ce ne ieșise spre întâmpinare. După ce înaintarăm câtva, el se opri și, întinzând mâinile, ne arătă cu un fel de mândrie întunecoasa și umeda sa locuință și mulțimea liliecilor, înaripaților săi tovarăși, care speriați de lumină vâjâiau în toate părțile pe la ochii noștri. Acest om fără a fi ... în locul acestui ideal un om gras și gros, rumen și rotund, care gustă dimineața nu știu câte biftecuri, a zis în uimirea sa
Grigore Alexandrescu - Fragment. Dintr-o nuvelă intitulată "Călugărița"
... și Poarta otomană, din pricina unui rege odată puternic, care, dispozând mai-nainte de mai multe coroane ajunsese acum să aștepte pe a sa de la mărinimia unei puteri străine: oștirile rusești se coborau dinspre nord, și ura și neunirea domnea între prinții români. În astă stare a ... suspinurile o înecară și lacrimile, făcându-și loc, începură a curge în șiroaie fierbinți. "Trebuie să fii mândră de asemenea cinste, urmă mumă-sa, în care zelul pentru religie îneca simțul naturii: ce sunt plăcerile lumii pe lângă plăcerea de a servi lui Dumnezeu? Eu când eram ... că acele vremi pot să se întoarcă pentru copiii mei." Un șir de asemenea cuvinte ieșiră din gura dnei Corbencei, ca să facă pe fiica sa să înțeleagă folosul și trebuința unei vieți liniștite; dar aceasta era ca cum ar fi cântat la urechile unui surd; fata vedea cu un ochi ... vreme, și de nu te vei putea obișnui, ne vom mai gândi". Nenorocita n-avu curajul a se împotrivi mai mult, și mumă-sa îi vesti că trebuie să se gătească, că a doua zi să plece împreună. Nici o altă idee de mântuire nu se înfățișa ...
Grigore Alexandrescu - Polovraci
... ce făcurăm în vechile hârtii ale mănăstirii, aflarăm că acest Scorei trăia pe la anul 1690, că era fiu al unui cioban și în copilăria sa păzea oile părintești, în poalele muntelui Vâlcan, unde se află și astăzi stâna familiei sale, ocupată de ciobani din același neam. Despre aceasta putem fi ... în stâna familiei lui Scorei și am băut acolo cel mai dulce lapte. La anul 1687, când Șerban al II-lea se gătea, prin alianța sa cu Ioan și Petru, țar al Rusiei, a scutura jugul turcilor, și aduna pe taină oștirea în munții de peste Olt, tânărul Scorei ...
Ienăchiță Văcărescu - Amărâta turturea
... Cât traiește, tot jălește, Și nu se mai însoțește. Trece prin flori, prin livede, Nu să uită, nici nu vede. Trece prin pădurea verde Și sa duce, de se pierde; Zboară, până de tot cade, Dar pre lemn verde nu șade. Si când șade câteodata Tot pre ramură uscată; Umbla prin ... vază, s-o lovească, Să nu se mai pedepsească. Când o biata pasarică Atât inima iși strică, Incât dorește să moară Pentru a sa soțioara, Dar eu om de-naltă fire Decât ea mai cu simțire, Cum poate sa
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
... Acu-i zice fericitul, Dar dă-l știi, zi-i ticăitul. El în cap e plin dă fum, Care sfîrșit n-are nici cum. Inima sa, tot rugină, Care-l roade p-a sa vină. El, ce are nu-i ce-i place, Pofta-i crește, nu-i dă pace, Or el ceva ce dorește : Cu sudoare să strădește ... așezat Tot prea bine au vrut d-au dat, Ca ver care p-a lui ființă, A avea a sa
Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul
... d-oi aleasă Și un păstor la lume și pacea anunța. S-au dus timpii aceia; și Anticrist domnește, Despot pe lumea-ntreagă, cu varga sa de fier Altarele distruge, corumpe și zdrobește, Și țipete de sânge se nalță pân' la cer. Se va deschide cerul, Cuvântul iarăși vine, De vii ... e dată, Ce mintea le-nviază, le scoală din nevoi. Iar oaia e săracul ce laptele își mulge Și-și dă și a sa carne cezarului spurcat; Și capra e-ngâmfatul satrap care o smulge Și sângele i-l suge, când laptele-a secat. Veți fi d ... pacea va domni. Și când e-ntre voi pace, Cuvântul iute vine, El numai după fapte va împărți și da; Căci cumpăna dreptății în dreapta sa el ține, Și fapta-n ea atârnă, și fapta va lua. Sudați, despicați brazda, nutriți lenea ce zace, Dați pâinea voi și vinul, le dați ...