Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru O SA
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 616 pentru O SA.
... crugul soarelui nemișcătoriu. De nouă ori primăvara cu veșmântul înflorit Și iarna cu cărunteța pe pământ s-au învârtit, De când am văzut cu ochii o muritoare a ta, Cu frumuseța și nurul vărsate în fața sa - Am văzut-o!... și îndată ca săgeata pe ascuns O simțire de iubire în inimă m-au pătruns! - M-au pătruns... dar nu cu focul acel înfierbântătoriu Ce-l fulgeră și-l aprinde numai aprigul ... prietenie cu curatele plecări, Din ființă liniștită în ființă cu-nfocări S-au schimbat fără de veste într-a inimei mișcări. Am iubit o muritoare, și pe loc s-a prefăcut Bucuria în durere și iubirea în temut. Am iubit-o păn' la suflet și în nebunia mea. Dumnezeu, noroc și lume pentru mine era ea! Ah, maică, ce gură poate să rostească cu deplin A ... al ei suflet unde mila n-are loc?... Această nelegiuită și crudă supus-a ta, Decât tigrii, decât șerpii, mai rea la inima sa, Nebăgând nici într-o samă a mele multe jărtviri, Totdeauna cu mândrie, totdeauna cu-ndoiri, Fără mustrare de cuget, fără frică de păcat, Necontenit mă muncește cu ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... român și prietinul tău, am scris trei răvașe sus-pomenitei c-ne Busuiocese, în care sub trei nume deosăbite îi cer de trei ori mâna sa, mâna aceasta ce o așteaptă moșu-tău de atâta vreme; și nădejduiesc că voi izbuti ca pănă în seară să aleagă numita c-nă Busuioceasă macar pe unul din ... groază, frate! orice ț-ai închipui e mai puțin decât cum e în ființă. TEODORINI. Mări, ce spui? DRĂGĂNESCU. Te-i încredința când îi vide-o. TEODORINI. Planul meu e gata. Sub numele de neamț o să atac simțitatea ei, cochetăria sa sub acel de italian, și s-o fac s-o apuce năbădăicile sub acel de grec; las-pe mine, și haidem acasă la tine, trebuie să-mi fi adus costiumele; și fiindcă și casa ta ... singur) . Iaca, bre! cuconașii iștia se duc, parcă se tem de cuconiță. Doamne! cât îi de amarnică azi! nimic nu-i mai place. Am închiet-o de trei ori și tot s-o rupt sferile, curgea apa de pe mine; pe urmă o trebuit s-o ...
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... Vârtej de moarte făceau, Și tăiau, nene, tăiau, Pe tătari îi risipeau, Și pe cei robiți scoteau Și pe-acasă-i trimiteau. Dar pe maică-sa bătrână N-o găsea-n ceata păgână. Radu-n scări se ridica, Ca vulturul se uita Peste câmpii Lăpușnii, Peste câmpi merei pustii, Și cum sta și cum ... bun frate, Că eu, doamne, din păcate, M-am iubit cu taica tău De-am făcut pe Radul meu!" Domnul Mircea greu ofta, Pe bătrână o scula, Mâna dreaptă-i săruta Și pe loc dreptate-i da. El boierii aduna Și de moarte-i judeca. Gâdele îi apuca, Sus, la scară ... Și pala și-o ridica, Și capetele zbura, Zburau pe scări de-a dura, Când Buzești peste Căplești, Când Căplești peste Buzești. ↑ O zicătoare ce trebuie să existe de pe timpul năvălirilor de limbi străine sună așa: să fii totdeauna la mijloc de masă și la colț de ... cu trup de om și cu cap de câine. În istoria lui Alexandru Machedon se zice: ,,De acolo merse Alexandru cincisprezece zile și ajunse la o ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... Europei patimi și de cruzimi bărbărești. Ei petrec în fericire, neavând vro iscusință, În măgulituri viclene ce pe oameni amăgesc, Nici ca fățarnicii care cu o față de priință, Pe -a lor amici dezmiardă până când îi jăcuiesc, Ce lin a lor viață cu lucrare o petrec, Și-n facerile de bine între dânșii se întrec. Șoltuzul este domn Vrancei, a căruia palat este O cocioabă stuhuită precum în sat toate sunt. Deci el cu pârgarii, sfetnici, după ce trebi săvârșește, Se întoarce iar la lucru și uită că au ... părăsească și viața desfătată A orașelor Europei în care au petrecut. Mai ales când făr’ de veste ochii lui s-au încântat De-o fecioară păstoriță, de-a ei chip neasemănat; Pe ea o numea Florica; mersul ei cu gingășime, Ca a tinerei mlădiță, molatici îndoituri; Sfiala ei și blândețea și alte daruri mulțime Se revărsa pe ... ca cerbul închis, Acel care niciodată capul n-au știut să plece, Acum mâhnirea adâncă fața lui i-au fost cuprins; Dar a sa înamorare ce sufletul îi rodea Fluierul cu tristul sunet stăpânei sale vădea; Căci sfiala cea firească și ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)
... Din cremene-i o plantă, din plantă-i animalul, Din om un înger naște, din înger un Isus...!" Și cufundat în gânduri, privind cu zăpăcire O peatră la picioru-mi rostogolită jos, Eu o luai în palmă ș-o netezii cu milă, Zicându-i: chiar în tine-i un punct din infinit! Prin punct se-ncepe lumea. Un punct dimensii n-are, Nemic mai ... Când omul cade-n apă și-i gata să se-nece— Trecând în panoramă pe denaintea sa Întreaga-i viață, viața-i întreagă d-amăruntul O simte-n clipa ceea, o clipă, nu mai mult. Când p-un bolnav l-adoarme un doftor ca să-l taie, Îi ciopârțește trupul, doar sufletu-n extaz Nu știe ... nu mai mult. Extazul n-are-a face cu clapele din creier, Deși-n clavir răsună, spunându-i ce-a simțit: O povestire lungă, cuvinte și cuvinte, Măcar c-a fost o clipă, o clipă, nu mai mult. Extazul mă răpește. Aud Divinitatea: "Mă-ntrebi: ce-s Eu? iubire. Mă-ntrebi: ce fac? iubesc. De n-aș urzi, pe ... să iubesc, Mă sfâșii, urzind din Mine lumi..." Și când vorbea, Cuvântul, urnind acele puncturi, Le răspândea din suflu-i, și fiecare punct Lua câte-
Ion Heliade Rădulescu - La moartea lui Cârlova
... călători, și-ndată, oprindu-le-a lor pas, Țintind a lor vedere... tu zbori și i-ai lăsat! Tu ai urât o țară unde puțini ascultă Sau unde-a ta cântare cu ei nu însoțești; Încă trăind, tu viața o petreceai mai multă Sorbit în armonia a cetelor cerești, Unde ostaș d-aicea acol-ai și grăbit. Sub tânăra ta mână, degetele-arzătoare ... ți-a fost ție gătit. Acolo-ți era locul al tău de moștenire: Poetul aci este străin și călător; Astfel vulturul mândru din nalta sa privire Parcă ar zice lumii din marele său zbor: Pământul mi-este leagăn, dar locuiesc în cer. O, fenomen ce-n veacuri abia când se ivește, O, stea care răsare chiar într-al său apus! Ce fu a ta lucire? Și ce ne prevestește? Ce înger te întoarce? Ce înger ... eu sunt după tine, pe urmă-ți te-nsoțesc; Râvna p-ale ei aripi acolo mă răpește Și soarta ta cea lesne în veci eu o doresc, Dar... plumbul datoriei mă trage iară jos. Cu care legătură afirea mea se-ntină, Întocmai ca ștejarul adânc rădăcinat?! Vântul când se răscoală, el
... că fiecare epocă, fiecare mișcare socială, literară etc. își găsește omul său. Aceasta înseamnă că un om devine reprezentativ numai când are un temperament și o cultură potrivite cu epoca sa, cu mișcările sociale etc. ale epocii sale. 13. Un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sintetizând ... dacă în lumea naturală orice însușire favorabilă succesului este o însușire bună, în lumea socială nu e tot așa: nu orice însușire sufletească bună este o însușire socială bună, favorabilă adaptării. Există însușiri care, din punct de vedere moral, sunt calități și, din punctul de vedere al adaptării, sunt defecte. 15 ... se observă mai mult pe sine. Moralismul presupune gustul ideilor generale și spirit de generalizare. De aceea el înflorește mai ales în Franța. Analiza presupune o bogată viață interioară, fie că e vorba de autoanaliză, fie că e vorba de analiza altuia. (Aceasta din urmă o ...
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... mărime dragostii d-tali. Dar pănâ unde ai agiuns cu mititica fată? știi ea plecările d-tali? VALER: — De opt zile de când am o slobodă intrare la tatăl său, așa de bine am lucrat încât mă vedi cu un ochi plăcut. Dar Lizeta, slujnica sa, mi-au spus o vesti care mă diznădăjduiește! CRISPIN:— și ce ț-au spus ace diznădăjduitoare Lizeta? VALER: — Că am un rival. Că M. Oront au dat ... — într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au ... că la întoarcirea bunului om Orgon, s-au făcut în taină o adunare de părinți; fata esti de oameni cinstiți. Damis au fost sâlit să o iei. CRISPIN:— O, aceasta schimbă socoteala. LABRANCHE: — Am găsit straile de miri a stăpână-meu gata; am poroncă să le duc la Chartres, îndată ce ... Oront. îndată te agiung. (Să duc.) PERDEAUA A 4-LE ANGHELICA, LIZETA ANGELICA: — Așa, Lizeto, de când Valer mi-au discoperit pătimirea ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... Cântecul a V Țiganii la sfat n-au bună plază; Tandaler ca ș-un bărbat s-arată, Vodă tabăra le cercetează Cu garda sa turcește-îmbrăcată. Pe Parpangel abea la viață Întoarce mamă-sa isteață. Acum laia țigănească-armată Nu era departe d-Inimoasa Hodinind și mergând câteodată; Iară la crieri coapta și bărboasa Bătrânime cu cei mai de ... turcul vine, Ca să puie țara supt robie? Înprotiva-ahăstor oști păgâne Noi avem să stăm cu vitejie, Măcar și de-ar fi de sute-o mie. Adecă, turcii venind să lovească Întii pă noi, ș-întia năvală Oastea țigană s-o sprijinească, Ca el apoi, fără de-ostăneală, Să deie pe dânși, de-a noastră moarte Slăbiți, și biruință să poarte. SpĂșneți-m acum ... la voi săracii Țigani trăiesc numa din milă, Făcând slujbă și plătind hăracii, Nici la războiu merg numa dă sâlă. Dăci iertați-ne acum de-o dată, Să vă ierte Maica Precurată!... O! iertați-ne, luna să vă-ajute! Mahomet mulți ani să vă trăiască! Hie uitate hele trecute!... Dumnezieu pe loc să ne treznească Dă suntem noi ... ...
Ștefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă)
... Ştefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă) Serbare sgomotoasă de Ștefan Petică Serbare sgomotoasă Ca-n bâlci. Decor banal; O boltă luminoasă Scăldată-n aur pal. Pe culmea azurie Chiar soarele de-aramă Se pare-o jucărie De proastă melodramă. Mulțimea îmbătată De pulbere și soare Întoarce-nfierbântată Un danț nebun pe care Îl farmecă orgia Din surle, din țimbale, Din ... cornuri triumfale; O muzică ciudată Ce-nalță orgolioasă Spre bolta-nflăcărată Prostia glorioasă. Mulțimea se aprinde Și râde, strigă, -njură. Paiața se desprinde Din gloată. O figură Ciudată: meseria I-a pus pe buze-un rânjet Pe care sărăcia Mereu îl schimbă-n scâncet. În ochi îi arde para ... Paiața întristată Privește cu durere. O lacrimă îi pică Încet și el tresare Și mândru își ridică Privirea sfidătoare Spre cer iar a sa
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova
... el, care înghițea în sec de foame, nu-i venea să spuie drept — deși abia era de șase ani — căci simțea pe mă-sa bolnavă greu, și tot zadarnic ar fi fost s-o mai mâhnească și el cu foamea lui. — Du-te, răspunse Bălașa închizând ochii. Știu eu ce te mână pe tine, dragul mamei, știu eu ... este de gheață? Altădată, când mă sărutai, mă încălzeai, acum parcă mi-ai bătut două piroane de gheață în amândoi ochii. Și, văzând că mă-sa și-a luat fața în mâini, o socoti mâhnită de vorbele lui, se repezi la gâtul ei, o mângâie ușor pe tâmple și-i strigă c-un glas între râs și plâns: — Vrei să te sorcovăiesc? Așa cum m-ai învățat tu ... a popii!... Nu vreau să-i dea țărână în ochi... N-a făcut nimic... Dacă e săracă... când m-oi face mare o să fie bogată... O să-i cumpăr scurteică, rochie și șorț... Să nu mi-o dați popii!... Nu s-a dus la biserică c-a fost bolnavă, dadă Irină... dumneata știi cum se ducea înainte... dumneata