Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FI ÎN MIȘCARE

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 342 pentru FI ÎN MIȘCARE.

Ion Luca Caragiale - Art. 214

... sclipind din ochi. Avocatul iar evită contactul. Cocoana iar face mișcarea-i grațioasă.) U! Anghelica, bat-o focu! (Apoi iar s-apasă la lingurea.) Avocatul: În sfârșit... în sfârșit, cum stă chestia? Cocoana: El... Lae... Tânărul: Lasă-mă, mamițo, să spui eu. Cocoana: Ei! poftim, spune. (Fumează și se uită și ea la ... strada Clemenții la colțul lu' Butculescu! L-a supl... Un fecior (intră și, întrerupând imprecațiunea mamei): Conașule, poftiți la dejun. Avocatul (se scoală): În sfârșit, mai veniți în zilele astea pe la mine; ne vom mai consulta; poate să găsim ceva... A! nu cumva ai vreo scrisoare de la soția dumitale ... avocatul e prea-nalt și cocoana nu-l ajunge din picioare.) Tânărul: Ba, am vreo trei, de când eram astă-toamnă cu domnul inspector trimis în anchetă în Dobrogea... Am stat vreo trei săptămâni, și dumneei era strașnic de supărată că nu-i trimeteam mereu parale... Avocatul (ca având o idee luminoasă): Bravo ... avem mare șansă! Feciorul (intrând iar): Conașule, se răcește. (Avocatul, mânând pe cei doi clienți cu binișorul până la ușe, i scoate afară din biurou; în ...

 

Grigore Alexandrescu - Polovraci

... ca să ne îndestulăm de vederea bisericii; lucru cel mai însemnat ce găsirăm într-însa fu un mormânt, pe piatra căruia este săpată o ghirlandă, în ea o mână care ține o sabie, și dedesubt cuvintele: Andrei Scorei . După cercetările ce făcurăm în vechile hârtii ale mănăstirii, aflarăm că acest Scorei trăia pe la anul 1690, că era fiu al unui cioban și în copilăria sa păzea oile părintești, în poalele muntelui Vâlcan, unde se află și astăzi stâna familiei sale, ocupată de ciobani din același neam. Despre aceasta putem fi înșine chezași, căci am petrecut o noapte în stâna familiei lui Scorei și am băut acolo cel mai dulce lapte. La anul 1687, când Șerban al II-lea se gătea, prin alianța sa ... bisericii pe o portiță spre miazănoapte, apucarăm pe malul Oltețului pe sub stânca din dreapta: acum trebui, după o expresie țărănească, să ne luăm inima în dinți, căci poteca era râpoasă și așternută cu pietriș, care, la cea mai mică mișcare, se pornea în prăpastie. Aci un pas greșit sfârșește o viață. Ne țineam dar cu multă greutate de colțurile pietrelor și chemam în

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

... Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice Jertfe patriotice de Ion Luca Caragiale 1897 În sfârșit... Mai erau câteva ceasuri până în dimineața de 11 fevruarie, când trebuia să se dea lovitura. În cazarma lor din Dealul Spirii, tunarii îmbrăcau tunurile în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a proteja operația conspiratorilor, fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii. Militarii își făceau datoria... da ... una din secțiuni, compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, un liberal fanatic, care mâncase la '48 jimbla exilului în formă de tainuri turcești, la Brussa, ținu o scurtă cuvântare, cam așa: - Fraților! Vremea vorbelor a trecut; acum are să sune în sfârșit ceasul faptelor. Trebuie să avem curaj; momentul cel mare se apropie. Până să nu crape de ziuă, poate că vom fi chemați să facem cea mai mare jertfă pe care are dreptul patria s-o ceară de la un om. Să fim gata la tot! Să ... a ne împlini datoria de patrioți! Când prezidentul a terminat solemna lui cuvântare, tinerii carbonari, scrâșnind din dinți, au ridicat pumnii încleștați în ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Portretul (Heliade)

... Ion Heliade Rădulescu - Portretul (Heliade) Portretul de Ion Heliade Rădulescu Era poet în suflet, era artistul june, Și creator penelu-i; în contemplarea sa Trăsurile-ți divine, în marea-i pasiune Voind să le imite, un angel copia. Și a făcut un angel în toată-a lui candoare, O vergine cerească femeia-serafim, Și-a pus umana artă și zelul și ardoare Să reproducă fapta ... artistul, a fost și creator. In ochii-mi ca-n oglindă se vede-a ta ființă Ș-aievea se refletă în sânu-mi înfocat; Pe inimă ca-n placă, prin calda mea credință, Imaginea-ți întreagă ca zeu s-a întronat. Domnește și e ... vor stinge, Și-n sacrul meu deliriu spuind-o, voi cânta, Ca suflet fără vârstă, ce timpul nu-l învinge, Ș-o va cunoaște lumea în admirarea sa: "Frumoși îți sunt ochii, frumoasă ți-e fața! Frumos îți e svolul, angel d-Osana! Și de-mi este scumpă, de-mi place ... foc consumator. Sunt secoli de atuncea la lunga-mi așteptare; Mi-e teamă să pui mâna s-ating acel portret, Și lira-mi îl repetă ...

 

Ion Luca Caragiale - O reparațiune

... a reprodus-o Românul în fruntea numărului de a doua zi, dând-o în judecata opiniei publice a întregii românimi. În adevăr, notița aceea, credea că nu i-ar fi trăznit prin cap s'o scrie nici celui mai rabiat șovinist maghiar de cea mai josnică speță. Tot a doua zi, vine în ... se mulțumească lumea, înzolită din cap până 'n călcâie, numai cu atâta din parte-ți - numai cu o platonică desaprobare și cu un regret mălăeț. În casa dumitale, dumneata ești stăpân, și, dacă ești om de omenie se cuvine, numaidecât, pe făptuitorul, care ți-a rușinat în primul rând casa și obrazul dumitale prin fapta lui nesocotită - oricine ar fi acela, slugă ticăloasă ori copil desfrânat - să-l iei frumușel de ceafă și, fără cea din urmă cruțare, să-l arunci lumii spre înfierare. Așa ... mult timp detestabil, și pilduit numai decât ignobilul individ. Și, dacă pricepe ce spunem destul de răspicat, cel dintâi care e dator să-l pilduiască în fața lumii ofensate pe acel descreerat este însăși direcțiunea Tribunei. Aceasta ar fi,

 

Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu

... Pictorul Grigorescu de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 I. UN SOL AL NEAMULUI 2 II. VIAȚA PICTORULUI 3 III. AGAPIA 4 IV. LA BARBIZON 5 V. ÎN ȚARĂ 6 VI. PRIMA EXPOZIȚIE 7 VII. ÎN LARG... 8 VIII. ÎN RĂZBOI 9 IX. ÎN PACE 10 X. LA PARIS 11 XI. 1887 12 XII. POSADA 13 XIII. CIOBANII LUI GRIGORESCU 14 XIV. ȘOAPTA ADEVĂRULUI... 15 XV. TAINA PUTERII 16 ... ar putea-o numi aerul ei. Noi n-am avut nimic din toate acestea. Câte vijelii au trecut peste viața și peste așezările noastre ar fi risipit fără de urmă, cum au și risipit atâtea, orice înfiripare de artă plastică ce-am fi putut și noi porni. În multe din bisericile care ne-au mai rămas de pe vremuri se văd și astăzi resturi de icoane arse, ziduri sparte de ghiulele, sfinți cu ... acelea, unde neam de neamul ei n-avea să se mai întoarcă — nu mai rămânea decât un nume, crestat pe-o cruce de lemn, în cimitirul satului: "Ion Grigorescu". Înainte... se făcea parcă și mai pustiu, și mai întuneric. Trăia în București, în ...

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

... atinge vârful nasului domnului. — Poftiți pe ușă înăuntru, daca aveți vreo afacere! strigă impiegatul, făcând acelui domn semn cu mâna, pe unde poate intra în biurou. Domnul ascultă, pleacă de la ferestruică și-ndată apare în ușă. Este un om nici prea tânăr, nici prea bătrân; pare foarte ostenit, și un ochi deprins ar pricepe îndată că domnul acesta n-a ... — Nu. — De ce n-ai cerut? — N-am dat-o eu. — Da cine? — Am trimes-o prin cineva. — Când? În ce zi? — Acu vreo două luni... — Nu știi cam când? — Știu eu? — Cum, nu știi? Cum te cheamă pe d-ta ... era petiția mea. — Da a cui? — A unui prietin. — Care prietin? — Unul Ghiță Vasilescu. — Ce cerea în ea? — El, nu cerea nimic. — Cum, nu cerea nimic? — Nu cerea nimic; nu era petiția lui. — Da a cui ... ce e, drăguță, dacă nu te superi, te-aș mai ruga pentru un pahar cu apă. Aprodul iese. Impiegatul bufnește și scrie cu ochii aplecați în ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

... noi cînd furăm întrebați despre reprezentarea operei Il barbiere di Sevilla cu artiștii din ziua de astăzi. Deosebirea fu numai că, spre a fi mai înțeleși de întrebătorii noștri, le citarăm versurile lui Dante în idioma română: „Nici o durere nu este mai mare decît a-ți aduce aminte de timpii fericiți cînd te afli în mizerie“ și, în adevăr, aceasta fu impresiunea ce ne-a lăsat de astă dată reprezentarea acestei frumoase creațiuni muzicale, atît de mult cunoscută de publicul nostru ... dedat cu muzica lui Verdi cea zgomotoasă, ce nu reclamă de la artiști mai mult decît o voce voluminoasă și armonică, spre a fi bine esprimată. De aceea, reprezentarea operilor lui Rossini au ajuns în timpii de astăzi a fi un privilegiu esclusiv al teatrelor de primul ordin, căci numai ele pot avea artiști capabili de a le reproduce cu succes; d-aci ... le-a cîntat la introducțiunea actului al doilea, sau la scena de la piano , ca să fim mai bine înțeleși. În aceste variațiuni, în ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

... și care nu pot da nuanța stării sufletești decât cu aproximație. 9. Lipsa de sinceritate nu poate face impresia... sincerității. 10. O personalitate, oricât ar fi de puternică, nu poate avea înrâurire decât în niște împrejurări favorabile. Iar un curent popular, o tendință socială nu poate ajunge la realizare decât întrupată în individualități puternice. 11. ...norodul pune întotdeauna pe socoteala celui mai cunoscut tot ce au făcut alții; pentru moldoveni, toate bisericile vechi sunt făcute de Ștefan ... ca și scriitorul, alege inconștient, sintetizând în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. 14. ...dacă în lumea naturală orice însușire favorabilă succesului este o însușire bună, în lumea socială nu e tot așa: nu orice însușire sufletească bună este o însușire socială bună, favorabilă adaptării. Există însușiri care, din punct de vedere ... sunt atât de complet tovarășele noastre de orice moment, încât, ca să ne mai virilizăm, ca să nu ne stingem din prea mult abstracționism ar fi nevoie de o doză de gorilism. De fapt -- și chiar când pe spirala progresului ne aflăm în ascensiune -- suntem încă la începuturile omenirii. Cele câteva zeci de mii de ani de când suntem ,,oameni", sunt prea puțin lucru ...

 

Paul Zarifopol - Popi

... de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s-ar fi zis altădată, subiectul povestirii domnului Teodor Scorțescu. Popi amuzant nume, de copil sau de păpușă. În perfectă armonie cu bisilabul acesta infantil, este nasul lui Popi nas naiv, puțin ridicat; nas pueril, de nevinovată ștrengărie. Popi s-ar rezuma, pare că ... și, după toate bunele reguli, o fată nu poate rămâne leșinată prea mult. Gemu ușor, și își întinse brațul pe lângă gâtul meu, cu o mișcare de vis. Putem cânta ca în La Belle HĂ©lene: Puisque ce nest quun rÄ™ve...1 Popi, divorțată după doi ani de căsnicie cu un egoist, pasionat de afaceri și ... bărbie. Printre aceste icoane de arșiță și lumină pedepsitoare, sunt așezate contrastele care vin să împlinească volumul impresiei totale. Popi spune: dorm pe o saltea, în vestibul, unde marmura ține răcoare. Mă plimb în lung și în lat în cămașa prelungă... cu picioarele goale pe lespedea răcoritoare. Imaginea aceasta, robitoare pentru povestitor, îl cuprinde halucinantă atunci când, înfășurat în cearșafurile clocotite ale aerului de afară, așteaptă ...

 

Mihai Eminescu - Confesiune

... ei mut Și soarele pe ceruri se-nchide ca o rană Ce arde-n universul bolnav de viață vană. Și marea tace-nceată; cântau strigoi; mișcare; O noapte condensată, în veci nepieritoare, Ca noaptea din sicriuri, din groapă, din caverne ­ Povestea liniștită a morții cei eterne... Nu vezi că deși chipu-mi ... a fi de gheață, Un vis al meu căldura-i, lumina și viața? V-am înșelat, nemernici, v-am închegat în vreme, V-am aruncat în viață plecați sub anateme Să vă urâți din leagăn, să v-omorâți în vain, V-am semănat în spațiu pe voi sămânța Cain, Să curăț am vrut sânu-mi de tot ce-i crud, spurcat Și pentru voi anume creai al vieții iad ... l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat zâmbire. Tot ce-aspirați în lume, toate-au același fine. În mantie de rege m-am îmbrăcat pe mine Și de vă-ntindeți mâna dup-a mea umbra-avară, Las mantia să-mi cadă ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>