Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA PE GÂT
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 302 pentru DA PE GÂT.
Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855
... se cu desperare de gâtul unui turc mahmur pe care îl răstoarnă împreună cu dânsul. Tot atunci, o vivandieră cochetă, deși cam stătută, se prăvale pe spinare de pe scaunul ce gemea sub grațiile ei, și arată soarelui aprins o pereche de calțavete stacojii, care poartă în litere de aur deviza heraldică: honni soit ... lăsând în urmă-i o lungă brazdă spumegoasă. Înspre seară, odată cu asfințitul soarelui, vântul cade, valurile se alină și luna ridică discul său aurit pe linia orizontului. Ea pare curioasă de a vedea ce se petrece pe întinsul mării și pe îngustul corăbiei. Atunci toți pasagerii reapar zâmbitori, deși cam palizi, și se laudă că n-au pătimit nicidecum de boala mării; însăși proprietara calțavetelor heraldice ... vântul devine tot mai tare și mai rece cu cât ne apropiem de Crimeea; vaporul are spasme și înaintează plecându-se, ridicându-se, culcându-se pe coaste, șovăind prin spuma valurilor ca și când ar fi cuprins de beție. Turcul mahmur, ajuns la jumătate de suflet, suspină în Allah pe care nici el însuși nu-l aude, iar vivandiera și-a pierdut mințile și calțavetele în zguduirea ce-i produce mișcarea corăbiei. Întâlnim ...
George Coșbuc - Nuntă în codru
... strană ! Iar cădelnița de aur O ținea jupânul graur Dascălu-nvățat. Dar să vezi ! La socru mare Zgomote din zori: Pițigoiu -ntr-una sare, Steag pe casă șoimul suie. Gheunoaia bate cuie Ca s-anine flori. Iar prin cuhnii sfat și vorbă, Asta s-o vedeți ! Prepelița face ciorbă, Presurile fac ... tare Dumicată-n blide-o lasă, Cintițoii duc la masă Rândul de mâncări. Și, cu șorț de jupâneasă, Rândunele vin Și deretică prin casă, Iar pe mese-aștern prosoape Și dau lavițele-aproape, Cane-aduc cu vin. Dar te miri tu, prin pahare Cine le turna? Cucul sur, că-i meșter ... Și făcur-o bătătură, Și ce horă mai făcură Ca la voievozi ! Jucau sârba porumbeii , Că e jocul lor, Și-au luat la joc cârsteii Pe-o rățușcă vai de mine ! — Graurul juca pe vine, Barza -ntr-un picior. Numai cioara cu cimpoiul, Tot izbind cu el, Se bătea cu pițigoiul , Iar sitarul dup-o ușă Se certa c ... o-mbrâncitură Cheful să ți-l strici? Și țipau de-a valma-n ramuri, Miile de guri ! N-alegeai, străini și neamuri, Și pe
... n-o prinzi! Ea va zice tot ce vrei; O desmierzi și nu te vede, O săruți și-i pare bine. Ah, dar crede-mă pe mine Și nu-i crede Vorba ei! Ce folos ai tu c-o strângi? Simți tu că pe ea o doare? Vezi, nici eu n-o strâng, de frică: Ea-i atât de subțirică, Ca pe-o floare Poți s-o frângi. Dac-o fi pe drum, tu treci; Zi că ești grăbit, și-o lasă, Să n-asculți orice să-ți spuie. Și-un gând rău să nu te puie ... Și-o primește de pe-afară Cu bătăi și cu ocară, Cât ce-o vede C-un flăcău! Dar te uită să știi ce-i Pe la casa lor! De iese, Ori de intră oarecine! Tu să știi pe cel ce vine Mai adese Pe la ei! Ea, cu părul gălbior, Naltă, zugrăvită-ntreagă, Când își mlădie trupșorul! A ursit-o-n fașe dorul De-a fi ... i vedea pe cineva Pe ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... împresura. Și da Tudor, și mai da Tot pe ani Cinci pungi de bani, Și p-o lună, Pungă plină. Și da Tudor, și mai da Nu da banii Cu punga, Ci da sacii Cu mâna, Lăscăi Cu dimirlia, Parale Cu banița, Dar de biruri Nu scăpa, De haraci Nu se plătea. Tudorel îmi sărăcea, Mare greu îl ... Io nainte-o să mă duc; Până voi că mi-eți sosi, Io tainul v-oi găti Șapte buți oi destupa, Simbrioara că v-oi da, Și pe trei v-oi însura, În Domnul v-oi cununa, Ca să fim ca niște frați, Toți de lume lăudați; Pâine, sare c-am mâncat Și ... am venit, Banii-n mână i-ai primit. Soacră-sa n-o asculta, Lumânare c-aprindea, O frânghie că-ndoia Și ca ștreangul o făcea; Pe-ntuneric se ducea În gârlici că ajungea, Peste Tudor că dedea, După gât că i-l punea Și trăgea și iar trăgea, Și din gură tot zicea —Trage bine, nora mea, De nu ți-e inimă rea ... și puie averile. Atunci toți înmărmurea Ș-unul p-altul Se-ntreba, Când... vătaful Neculcea În gârlici se scobora, După buți că-mi căuta Și ...
... din cap, la Bălanul dumisale, un cal bătrân care de-abia mai ducea acum nadișanca în care se încerca să steie chipeș, cu brațele întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie. Pe Bălan îl avea de mult; să-l fi cumpărat acum douăzeci de ani, un mânzoc pe atunci. L-a mai ținut un an și, cum împlinea trei ani și jumătate, i-a cumpărat, pe măsura lui, din iarmaroc de la Frumoasa, o nadișancă nouă-nouță, pe toate părțile cu flori asemănătoare cu cele de pe lăzile de Brașov, de care casa boierului era plină, ca pe atunci. Un an întreg și-a plimbat boierul soția, pe coana Casuca, linișteasc-o Dumnezeu, în nadișanca trasă de căluțul sprinten, învârstat de niște hamuri rusești cu alămuri și canafuri. După acest an fericit, coana ... iar Bălanul, cum auzea zgomotul roților, ieșea singurel din grajd, venea domol, se vâra între hlube și aștepta până ce ieșea boierul, de-i găsea
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... trecută, prin coborârea sa până la pământ, făcea mirarea tuturor babelor, ședea învăluit pe un scaun. Nu zic nimic de fermeneaua cea roșie care, aninată pe ușă, sămăna la cununile de pipăruși întinse înaintea casei unui bulgar din Huși. Atunce, niciodată nu mă desfătam pe jumătate; apropierea unui bal îmi deșerta inima de toate micile supărări ce aveam; aș fi luat la joc pe dracul înșuși și aș fi sărit de douăzeci de ori pentru un bal la vrun diac de visterie. Dacă dimineața gândirea mea necontenită la joc ... când joacă alege damele; se depărtează de bătrânețe și de clădării afumate și, jucând, stă la gânduri; îndată ce la un banc farao va lepăda pe o carte un galbăn, este prăpădit, și jocul îi este urât. Nu ți-oi vorbi nimică de strălucitele baluri ce se da în vremea lui Muruz și a lui Calimah , unde se îndesa cea mai bună societate din Iași. Balurile de atunce nu sămăna nicidecum ... este un adevărat vinograd , numai că nu-i sărat, alcătuit de pălării de paie și straie negre, de pelerinuri și capele sau turbanuri stacoșii; scriitori pe la secții, vechili ...
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
... El-Prado a Madridului merită asemene a se numi una din cele mai frumoase primblări a Europei. Când duminica, pe o frumoasă dupăamiază, ieși pe la șapte ceasuri, și de la fântâna Cibelii pân' la statua lui Neptun, între patru alei de copaci seculari, vezi tot pe acel loc înconjurat de grile de fier și numit salon, vezi, zic, frumoasele madrilence cu părul negru ca penele corbului, cu ochii scânteietori ca doi ... spun, râd, vorbesc moral și, mai multe dăți nemoral, politică, când nu-i stare de asedie, literatură, anecdote; jurnalele mai ales fac materia conversației (cât pe ce eram să zic conversăciunii), care se prelungește până când, după legi, stăpânul este silit să stingă gazul și să înceapă a închide ... iarna prin restaurantul francezului Nodet, fecior lui Jean Nodet din Cvartirul Latin din Paris, care a venit să hrănească cu biftecuri în Iași pe acei pe care tatăl i-a hrănit cu omlete în Paris. Vara, lipsa se înlocuiește prin cofeterii, în care societatea aleasă de ambe sexele obicinuiește ... ...
... George Coşbuc - Sulamita Sulamita de George Coșbuc La nucii din livezi m-am dus, Să văd ce e prin vale, Am mers la vii pe deal în sus Și mi-am făcut o cale Pe câmpii de către Damasc De ce m-am dus eu oare La locul unde turme pasc? Vă jur, fete fecioare, Să nu cercați voi a ... tămâie! Șiragul dinților tăi, des, Ca turmă păscătoare De oi nesterpe, care ies Șirag din scăldătoare! C-un turn de marmur oare nu-i Frumosul gât asemeni? Și țâțele-ți sunt ca doi pui De cerb ce se nasc gemeni! Doi crini sunt buzele și strat De flori îți e obrazul ... de zi Tiptil preste coline, Acolo unde tu vei fi Aș merge pentru tine Și-n munți cu pantere și-n gropi Cu lei și pe tot locul! Oh, dă-mi să beau măcar doi stropi De vin, căci ard ca focul! Cu ochii m-ai aprins detot; Când gura ta ... te strângă? Nu mi-ar păsa de m-ar vede O lume; să mă vadă! Oh, dac-ai fi tu sora mea, Te-aș săruta pe stradă. Era-n amurg. și Solomon Cânta pe
... Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică ... obișnuit cu dânsa, o cunoaște și-i e dragă; cum merge încet, fluturi mici, albaștri, atrași de albeața părului, se țin după dânsa, se așază pe crupa lucioasă, se ridică iarăși, alungându-se unii pe alții, și o întovărășesc până departe. Vine și se duce mereu pe același drum. S-a deprins: o ia mai întâi de-a curmezișul câmpului, apoi de-a lungul unei prăpastii ... veste, i se păru că se mișcă sub ea pământul; nici n-avu vreme să se înfricoșeze, malul se desprinse mai întâi domol, răsturnând-o pe-o coastă, apoi se surpă dintr-o dată, repede, la vale, rostogolind-o până în adânc, oprind-o tocmai ...
Nicolae Gane - Două zile la Slănic
... femeie mică, uscată, istovită, încât părea a fi o scândură cu ochi. — Ei vezi?... hai, sui și nu mai face vorbă! — Da nu se poate. — Da mă rog. În sfârșit, Peruzescu, neavând încotro, abia se prinse de la al doilea cuvânt, se sui în trăsură pe scăunașul de dinainte, iar lădița de Brașov, cea cu două rânduri de albituri, o așeză în capră la picioarele viziteului. — Sunteți prea buni, zise ... ar hi ghine să mai hărțuiți cârmuirea în privința podului de pe Trotuș. Vedeți cum se clatină; trecem pe el cu zilele în mâni. — Da cine nu e deputat, nenișorule, în ziua dă azi?... Nu mai departe decât mai deunăzi, fiind un colegiu vacant la... dar puțin importă localitatea (Peruzescu ... trebuie să fie tânărul cu care au făcut cunoștință, de vreme ce e amic cu ministrul și a desprețuit mandatul de deputat. — Da poate nu stați bine dinainte? îi zise Luxița sfioasă. Arghir! ia mai lasă și pe boier să șadă la locul tău. — Cum nu, boierule, poftiți!... Da ...
Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi
... le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri ... rînd nășteau, porunci aspre pentru potolirea tumultului trecură peste mulțime, dar neastîmpărata gloată își urma murmurul, fiecare trăindu-și dinainte clipa fericită cînd vor vedea pe bătrînul mag, ce i-a învățat într-adevăr să cînte și le-a pus de atîtea ori lacrimi de duioșie în ... omăt în care ochii luceau negri ca două bucăți de cărbune, a trecut la cîțiva pași de mine. Luminele acelea licăritoare și nenumărate, pe cari le înviora ori le stingea vîntul, erau o retragere cu torțe sui-generis, improvizată din chibrituri de ceară, din chibriturile acelea pe cari vînzătorii ambulanți le vînd la toate colțurile străzilor, îmbiindu-te cu glasul lor sonor : Cento cerini un soldo. Era dar o manifestație a ...