Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CU OCHIURI

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 1129 pentru CU OCHIURI.

Mihai Eminescu - S-a dus amorul...

... amorul... de Mihai Eminescu S-a dus amorul, un amic Supus amândurora Deci cânturile mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Și nici pe buze nu-mi mai vin, Și nici prin gând mi-or trece. Atâta murmur de isvor, Atât senin ... jalea mea adâncă, Și cât de mult îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați, Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători din moarte! Și cu acel smerit surâs, Cu acea blândă față, Să faci din viața mea un vis, Din visul meu o viață. Să mi se pară cum că crești De cum răsare ...

 

Emil Gârleanu - Grivei

... a și îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credință. Douăzeci de ani, vară și iarnă, în curtea aceasta a trăit și a păzit-o. În nopțile de toamnă, cu ... să tresară speriați în pat. Iar unii credeau că prevestește ceva rău, că prevestește moartea cuiva. El îi auzea vorbind, îi auzea și-i înțelegea. Cu ochii blânzi, șterși de boală, îi urmărea până ce se făceau nevăzuți. Înțelegea și aștepta să-i vie ceasul. Într-o dimineață și-a ... lui parcă a-ncercat nu o durere, ci o jale, o jale grozavă, o jale adâncă pentru stăpânul pe care-l văzuse copil, cu care se jucase, cu care mersese pe câmp, la picioarele căruia se culcase de atâtea ori să primească, supus, vergile ce i se cuveneau. Și jalea aceasta parcă-i ... trupul, apoi altul. Și-ncă unul, cel de pe urmă. Și-n clipa în care-și dete sufletul, se ridică pe picioarele de dinainte și, cu ...

 

Dimitrie Anghel - Mama (Anghel)

... digului de piatră sură ca să privească portul. O semilună pală, brodată pe un steag, lucea și atunci pe înaltul unui catarg, și tu desigur, cu fața întoarsă peste umăr, ai trebuit să privești tristă pe largul întinselor valuri ce te despărțeau de țara ta... După marginea curbă a mărei ... resimt în fața marilor ape, cînd văd o pînză albă, fîlfîind ca o aripă de albatros, de la tine trebuie să-mi vie. Îngustele caice, cu șirul lor de vîslași, plecați pe rame, de aceea mă farmecă. De după marginea curbă a mărei, unde palatele da marmoră coboară cu ... cine să se întoarcă, mînele mele spre cine să-și întindă deznădejdea. Și tu erai duioasă, mamă... Puținele cărți ce au rămas de la tine, cu pagini însemnate pe margini, spun că ți-era drag să visezi, povestesc că te-au încîntat și pe tine vorbele sonore și ritmata cîntare a ... mi-au spus întotdeauna mai mult decît semnul crucei. Albele moschee m-au fermecat și m-au atras la pragul lor ; tristele și neîngrăditele cimitire, cu norodul lor de pietre îngropate în pămînt, mi-au povestit mai multe decît lespezile noastre... Cu ...

 

Mihai Eminescu - Privesc orașul furnicar

... Mihai Eminescu - Privesc oraşul furnicar Privesc orașul furnicar de Mihai Eminescu Privesc orașul furnicar ­ Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu câte-un chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind Dar numai p-ici și pe ...

 

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă...

... ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb ­ se lasă Cu grație pe umerii-mi ­ privesc În ochii tăi, în fața ta ­ în gura jună S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că ... tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ­ Și sărutarea ta ­ oh, spune, spune ... aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele-i, și binele-i, și tot! Un vis ar fi amestecat cu ceața, Un chin ar fi ­ ce l-aș sfârși să pot; Pe când astfel o noapte e măreață, Pierdută-n stele ce în ceri ... drept că ție-o vorbă-ți trebui numa Ca toată firea mea în lanț s-o legi ­ Dar vorba aceea serie-ori de glumă, Cu care pasiunea-mi s-o diregi Vei spune tu? ­ O, taci - o, taci, n-o spune ­ Ai spus-o? -S mânios, tu, -nțelepciune

 

Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă

... ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb ­ se lasă Cu grație pe umerii-mi ­ privesc În ochii tăi, în fața ta ­ în gura jună S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că ... tău o rază e de soare, Și ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Și sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând privești și zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea ­ Și sărutarea ta ­ oh, spune, spune ... aseamăn dulcea-acea minune! De n-ai fi tu, ce-ar folosi viața, Speranțele-i, și binele-i, și tot! Un vis ar fi amestecat cu ceața, Un chin ar fi ­ ce l-aș sfârși să pot; Pe când astfel o noapte e măreață, Pierdută-n stele ce în ceri ... drept că ție-o vorbă-ți trebui numa Ca toată firea mea în lanț s-o legi ­ Dar vorba aceea serie-ori de glumă, Cu care pasiunea-mi s-o diregi Vei spune tu? ­ O, taci - o, taci, n-o spune ­ Ai spus-o? -S mânios, tu, -nțelepciune

 

Traian Demetrescu - Visătorul (Traian Demetrescu)

... Într-o pădure fremătoasă, O clipă m-am oprit. Sub un copac, bătrîn ca mine, O fată și-un băiat Se sărutau soptindu-și șoapte Cu glasul îngînat. Și cînd să plec, băiatul parcă Se înclină spre ea, Zicîndu-i blînd: „O, tu, iubito; Ești fericirea mea!â€� Am tresărit ... aceia, C-o repede privire, M-am și întors să văd cum este Visata fericire?... Era o fată cum sînt multe Prin sate și orașe: Cu ochii mari, cu sînuri albe, Cu

 

Duiliu Zamfirescu - Ofelia

... Duiliu Zamfirescu - Ofelia Ofelia de Duiliu Zamfirescu Pe cap cu veștedă cunună, Cu ochii mari sub gene plînse, Cu brațele de sine strînse, Privește, mută, către lună, Salcîmii, prinși ca de fiori, Au nins pe apa de pe prund, Încununînd cu albe flori Icoana stelelor din fund. Dar iat-o, a ajuns la rîu; În juru-i rochia și-o strînge, Dintr-un salcîm ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... A strămoșilor săi,     Ca un semn de cinste Pe pereți de-a rândul punea prin odăi.     De-a lor bărbăție Cu chef după masă Decebal rostea     Și cu sumeție Spre vechile arme ochii-ș țintea;     Zale blehuite     Cu-adânci săpături,     Paloșe zimțite, Coifuri ciocârtite de multe lovituri.     Fiica lui, Minvana, Împodobea încă palatul domnesc...     Precum neguri toamna De zori aurite munții învălesc;     Ale ... mea tristă stare, Și adă-i aminte de-al ei credincios. (Către Minvana)     O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată să sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi,     Ș-al meu suflet poate Și în ceea lume ... a sa suflare Se juca prin coarde, iar arfa tăcea,     Primăvara dulce     În fine sosind     Viață aduce Înfrunzind pădurea, câmpul înflorind;     Iată și apusul Cu-a soarelui raze munții poleia,     Luna după dânsul Negură și rouă lin împrăștia,     Iată, pe cer vânăt     Stelele clipesc,     Al apelor sunet, Frunzele ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... A strămoșilor săi,     Ca un semn de cinste Pe pereți de-a rândul punea prin odăi.     De-a lor bărbăție Cu chef după masă Decebal rostea     Și cu sumeție Spre vechile arme ochii-ș țintea;     Zale blehuite     Cu-adânci săpături,     Paloșe zimțite, Coifuri ciocârtite de multe lovituri.     Fiica lui, Minvana, Împodobea încă palatul domnesc...     Precum neguri toamna De zori aurite munții învălesc;     Ale ... mea tristă stare, Și adă-i aminte de-al ei credincios. (Către Minvana)     O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată să sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi,     Ș-al meu suflet poate Și în ceea lume ... a sa suflare Se juca prin coarde, iar arfa tăcea,     Primăvara dulce     În fine sosind     Viață aduce Înfrunzind pădurea, câmpul înflorind;     Iată și apusul Cu-a soarelui raze munții poleia,     Luna după dânsul Negură și rouă lin împrăștia,     Iată, pe cer vânăt     Stelele clipesc,     Al apelor sunet, Frunzele ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Fata popii

... Dimitrie Bolintineanu - Fata popii Fata popii de Dimitrie Bolintineanu De–aș fi pașă sau vizir, N-aș avea sileaf de fir, Nici seraiul de granit Cu pridvorul aurit; Nici bogate caicele, Nici eunuci privighetori, Nici harem cu cadânele, Nici grădini cu scumpe flori; Dar mă jur pe prooroc, Să mor fără de noroc, Aș veni la voi aici, Cu o ceată de voinici, Și-aș fura, făr` de păcat, Fata popii din Galați, Cu păr negru și bogat, Cu ochi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>