Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ACEASTA
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 1797 pentru CA ACEASTA.
Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel
... să poată mări, după cum să cade vredniciilor lor cĂ©le mari? Să tac iar? Mă tem că mă voiu osândi, ca un nemulțemitor și ca acela ce ascunde facerile cĂ©le mari de bine, carele ei au arătat în politiia cea creștinească, în besĂ©rica cea pravoslavnică și peste tot ... a închinării de idoli, la limbi, pentru ca să răsipească cu strălucirea minunilor și cu lumina învățăturii norii cei întunecaț ai înșălăciunii. Și, pentru ca să încĂ©pem de la luminătoriul cel mare, de la soare, zicem cum că iaste soarele vârf celoralalte stĂ©le și le covârșaște cu lumina ... și lĂ©mnele să slujiia ca niște dumnezei și omul să abătea cu toate puterile sufletului spre acĂ©ia ce iubiia Luțifer și dracii, carii ca niște nașteri ale iadului și ca niște fii ai înșiș răutății, alta nu pohtiia, alta nu iubiia, făr numai răutatea, păgâniia, răsfătăciunile trupului, nerușinarea obiciaiurilor, uitarea desăvârșit a celor ... acĂ©lia ale firii, când era lipsiț oamenii de suflet, sufletul lui Dumnezeu și Dumnezeu de slujba și închinăciunea ce i să cuveniia. Deci pentru ca să gonească această noapte întunecată și pentru ca să luminĂ©ze o întunecare împuțită
Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna
... vorba mintei, mândre domnitor, Oamenii îmbracă slăbiciuinea lor! Doamne! Voi, mai-marii capi ai țării noastre! Căutați în fundul inimilor voastre Cugetări și lacrimi pentru-acest pământ Ca flori rătăcite pe un vechi mormânt! Rupeți legătura care ne supune Și prepară țării ani d-amărăciune." Zice. Două lacrimi genele-i stropesc Și ca ... lin. VI Într-o sală mare, cu lumini puține, Intră căpitanii, nobilă junime. Nu sunt de părerea sfatului domnesc Actul de-nchinare îl disprețuiesc. Vor ca să lovească armia maghiară Și să spele pata ce-ar pica pe țară. La lumini de candeli ce se-ngân ușor, Ana-doamna vine în ... doamnă astfel le vorbește — ,,Știți că totd-auna, cela ce domnește Are mari răspunderi, mari împiedicări, Și-n înțelepciune cată cugetări. Domnu-nchină țara ca s-o mântuiască D-armia străină ce va s-o robească. Așteptând să vie timpul priicios. Astfel, prin furtună un pilot mintos Strânge pretutindeni vălurile ... toți jur să moară pentru țara lor. VII Oștile maghiare țara părăsesc. Dar ieșind, pe cale pradă și robesc. Prada și robia nu sunt rănitoare Ca aceste vorbe crude, râzătoare ,,O, români, ascundeți armele-ostășești Și-mbrăcați d-acuma rochii femeiești! ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... măcar că are în mâinile lui cĂ©le dumnezeești toate marginile pământului, măcar că bunătățile noastre nu-i trebuesc, după cum zice David, iar spre acest suflet are pusă toată dragostea lui cea dumnezeiască; pentru dânsul poartă grija să-l mântuiască, pre dânsul cearcă, pre dânsul iubĂ©ște și, ca cum ar avea vreo trebuință, de la el pleacă dumnezeiasca lui mărire și pohtĂ©ște dragostea lui, pohtĂ©ște prieteșugul lui, pohtĂ©ște să umble ... Și mergând pre cale, la locul cel rânduit, făr de vĂ©ste au eșit dintr-un crâng, ce era acolea aproape, niște tâlhari moavitĂ©ni, ca să-i omoară. Și văzând îngropătorii o nevoe ca acĂ©ia, neașteptată, de frică să făcură mai morți decât mortul ce ținea. Și, pentru ca să-ș mântuiască viața lor, au aruncat pre mortul într-o groapă ce s-au aflat acolo și îndată au fugit, întru care groapă era ... se facă mâncare câinilor și a pasărilor ceriului. Răspunse Ahaav: atâta răutate să-mi vie mie și atâta pedeapsă? Eu să aflu mijlocire ca acĂ©ia, să prefac dreapta a lui Dumnezeu mânie. Și ce au făcut? Cum au auzit Ahaav cuvintele acĂ©stia îș rumpse haina
Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română
... Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai recunoscuți, indiferent de aprecierea ... și concepția lui de viață --, e națională adesea numai întru atâta întru cât sufletul unui individ poartă pecetea sufletului poporului din care face parte. Dar acest element subiectiv național apare și în proză, chiar și în cea mai obiectivă. E atitudinea scriitorului față de lucrurile zugrăvite. Acest element se adaugă deci, și el, la celelalte, adâncind caracterul specific național al prozei. Așadar, dacă poezia, când e foarte națională, e expresia sufletului unui ... pentru cunoașterea concepției de viață (noi l-am utilizat pentru a defini "spiritul critic" al epocii) și pentru cunoașterea societății din vremea lui -- ca și a limbii de atunci (dl A. Philippide a utilizat aceste piese de teatru ca ...
George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu
... șiruri de cuvinte, reduse la rolul de sunete. Și astfel, în loc să ne arate, de pildă, în lumină convenabilă, cel puțin colțul unei săli, ca să putem completa restul, poetul ne poartă prin întuneric sau prin odăile vecine! Decât așa, preferăm să ne lumineze cinstit toată sala dacă poate, ori ... Voluptatea sepulcrală distilează-n mine seva Vesperalelor litanii, templele lui Saki-deva, Conturează nostalgia de fenol și de mister Și-mi pătrunde-acut în craniu, ca un vers de Baudelaire... [3] Iar exhibiția acestui vid sufletesc e colorată apoi, după gradul de inteligență al fiecăruia, de dorința de a părea ... burghez iese la iveală... Totuși să nu te atingi cumva de Arta lui, de Principiile lui, de Teoriile lui estetice, că devine agresiv și rău ca un câine de sex, care-și apără puii ce n-au făcut încă ochi. Originalitatea poeziilor lui Eminescu nu stă nici în bizarerie, nici în ... mâna ei cea rece... Neologismul e necesar uneori și e justificat de natura subiectului sau de gen. Altminteri, neologismul e prozaic, sec, sclipitor și sonor, ca o bucată de tinichea. El poate da unui vers mai multă lapidaritate: primul sau prima e mai sonor și mai scurt decât cel dintăi , cea ...
Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)
... Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) Într-un amurg de toamnă de Dimitrie Anghel Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta sufletul meu dornic de lumină luptă și el, ca o flacără ce stă să se stângă… Așa trebuie să fi fost la începutul lumilor, pe atunci când regnul vegetal stăpânea pământul. Arbori și plante ... s-au făcut străini, de parcă nu mai sunt ochii ce i-am sărutat cu câteva clipe mai înainte. Mâna ta e rece și inertă, ca și când tot sângele s-ar fi retras din ea, și parcă negurile verzi, ce s-au ridicat, au pus ca un zid fragil și diafan între noi. O exaltație puternică de foi moarte s-a trezit în aer, și câteva lacrimi de ploaie ... numai un trup, suntem tot singuri, oricând și pretutindeni singuri. Și între acestea, printre crengile unui brad, luminile orășelului îndepărtat au clipit una după alta ca niște stele licăritoare, au tremurat, până ce întregul brad s-a aprins ...
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... a tuturor funcționarilor Statului 5.8.3.2 II. Terorizarea creștinilor 6 CONCLUZIE SPITALUL [1] Domnilor, vă întrebați, poate, de ce v-am chemat în acest așezământ? V-am chemat ca să vă fac câteva lecții clinice, - și v-am chemat aici, căci n-am avut unde în altă parte. Într-adevăr, pentru mine nu este ... tățile clasicismului medical, a clădit medicinei, piatră cu piatră, un palat măreț, cu ferestre largi și lumiÂnoase, în care se vede clar. Acest om este Lancereaux . Și ca să știți cine este Lancereaux, e de ajuns să vă spun că omenirea n - a avut niciodată un medic mai mare ca dânsul. Vă miră mult cuvintele mele! Într-adevăr, acest nume nu l-ați întâlnit decât rareÂori în cărțile de mediÂcină și aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunțat înaintea ... celebri, ca Lannec, Trousseaux, Rayer - nici în timpul său, printre cole-gii săi renumiți, ca Charcot, Potain, Bouchard - și nici printre meÂdicii altor țări, ca Bright, Addison, Virchow, nu găsim pe nimeni care să-l egaleze, ca observator fără seamăn și ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... sa și pământul l-au întemeiat pre ape, de carele se cutremură toate adâncurile și beznele iadului. Și au avut mare dreptate Ioachim și Anna ca să nască pre una ca aceasta din pântecele lor; una pentru că era amândoi de neam împărătesc și să trăgea din semențiia lui David și era foarte drepți și buni ... a vieții, carĂ© o au văzut prorocul Iezechiil închisă; ce-m caută și fărde voia mea a-ț deschide ușile besĂ©ricii ca să intri într-însa să lăcuești, că cu adevărat mai vârtos pentru tine au făcut Solomon, cu înțelepciunea de i-au dat Dumnezeu, acest lăcaș și ție au închipuit-o cunoscându-i fecioriia cu ochii cei de gând ai prorociei lui. Și ție ți să cuvine că să lăcuești ... ce am zis, înțelĂ©gerea noastră cea de pre urmă iaste cum că pentru 2 lucruri au întra sfânta Fecioară în Sfânta Sfintelor: una pentru ca să se curățească de păcatul cel strămoșesc prin mijlocul cuvântului celui de bucurie ce aștepta să-i vie cu arhanghelul Gavriil și alta, ca ...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... urmă sălbatec și cumplit; cu toate aceste, fapta otrăvirii să împotrivĂ© haractirului său, pentru aceasta nu întrebuința el niciodată această strașnică mijlocire și au oprit acest metahirisis și de la nenorociții lui tovarâși, el ură totdeauna acest fel de fapte răle și nu le putĂ© suferi. Ximeo avĂ© numai un fiiu ce să nume Mirvan, pe acesta îl iubĂ© el foarte, și ... dat celi mai crude munci...! țâie ei acel aur ci-l răpesc de la noi, și de cari nu să mai satură; rămâie la ei acest aur pentru care au făcut atâte răle; noi vrem să fie numai pentru noi darul acest ceresc. De s-ar afla vreodată între noi vreun trădători a aceștii taine, așa giurăm: cum că îl vom goni și-l vom ... de a purure zavistnici. „Azane! au răspuns Mirvan, omul îs poate împlini făgăduința fără cumplire, nici unul dintre noi nu va călca acest giurământ; înfricoșările tale nu sparii pe nimine, și sunt în zadar. Cine nu știi că tu fiind varvar vei goni pe arătătoriul aceștii taine și ... ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2
... ceriului, cu putĂ©re și cu slavă mare; că așa să cuvine, mai vârtos judecătoriului. Iară acuma, pentru că nu vine să judece, ci vine ca să răscumpere și să întoarcă cătră sine neamul omenesc, precum însuș grăiaște, n-au trimis Dumnezeu pre Fiiul său în lume, ca să judece lumea, ci pentru ca să mântuiască lumea printr-însul. Și tocma pentru aceasta i-au trebuit să vie îmbrăcat cu blândĂ©țe și cu smerenie, ca nu doară viind cu altă slavă oarĂ©carea mai mare, să se spară oamenii și să fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii ... de săvârșit și nespusă mare adâncime a facerilor de bine a lui Dumnezeu, acela adevărat n-ar putea să se oprească ca să nu să aprinză de dragoste și de bucurie și ca să nu vestească de pururea laudele dumnezeiești și ca să nu să răpească în minte de minunea unor faceri de bine, ca acĂ©stia. Și carii socotesc, drept acĂ©ia, acĂ©ste faceri de bine zioa și noaptea oare de ce bucurie vor fi cuprinși? Și cu ... a vindeca pre cei zdrobiți cu inima, a propovedui celor robiț ertare și orbilor vedĂ©re; a chiema Domnului ai priimit, ...
Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări
... expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a ... atât de bogat în deosebite spețe de târâtoare necurate și veninoase - goniți de aiurea, și primiți aci la adăpostul celei mai largi ospitalități, maltratați aiurea ca vite și respectați aci ca oameni, nenorociți și mizeri aiurea și prosperi aci între noi, calomniind poporul nostru batjocorind națiunea noastră și conspirând contra liniștei și siguranței Statului nostru. Zicem ... lecții de limbă românească. Și Statul român să stea nepăsător față cu toate acestea ? Nu, asta nu se poate. Dacă națiunea noastră este prea curată ca să nu se teamă de întinarea balelor semitice; dacă poporul nostru este prea cu minte ca să nu răsplătească ingratitudinea israelită decât cu un suveran dispreț, - Statul român nu poate îngădui mai mult asemenea agitații d'adreptul criminale: el este dator ... «Protestăm, că sunt în țară foi nemțești, ungurești și ovreești cari, în toate ocaziunile, insultă instituțiunile și demnitatea României și îi combat interesele, fără