Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (D. VIN) CURAT
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 334 pentru (D. VIN) CURAT.
Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele
... unde sta grămadă Una peste alta, rău amestecate, Surcele și așchii, a securii pradă, Țăndări și găteje, doage răsturnate, Multe ciopliture Și sfărâmăture D-orice fel de lemne, mobile stricate, -- Un groscior cărbune, cât nuca de mare, Dar viu, arzând bine, căzu d'întâmplare Din hârbul cu spuză, sau chiar din lulea Unui sătean care se ducea acasă Sau să-și facă focul, să-și cate de masă ... mare, Care și mai tare Îl făcu cenușă în vreo-nghesuire? Pieri fără nume, fără pomenire!... Și foile iară, cuprinse de foc, Lăsate în loc D-al lor jupân meșter, care, spăimântat, A fost și tulit-o din somn deșteptat, Arseră și ele Cu lemn și cu piele, Devenind ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut
... aci era să moară baba, muma băiatului, de întristare, când auzi unele ca acele; săriră însă unchiașul și fiul său, o stropiră cu apă, și d-abia, d-abia o mai înviorară. Iară băiatul se puse pe gânduri. Și mai plănui el ce mai plănui, până ce, după câteva zile, spuse tatălui său ... ca de tunet. Căzură și de astă dată în genunchi, se rugară și de astă dată cu toată credința în Dumnezeu. Însă, ce să vedeți d-voastră? tocmai în toiul rugăciunei, unde se coborî un călugăr din turnul bisericii, apucă pe băiatul unchiașului de subțiori, îl răpește din mijlocul lor și ... unchiașului căzu întrÂo prăpastie adâncă. Dumnezeu știe cât a rămas el acolo, până s-a dezmeticit din amețeala ce-i veni căzând. Când se pomeni, el era tot cu cartea în mână. Mulțumi Domnului că l-a scos din mâna duhurilor rele și că ... dară alt necaz acum! nu știa unde se află. Se scoală el d-acolo, și o pornește la drum. Și aide, și aide până ce d ...
Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva
... să-i rămână ca părinte numele pe veci cinstit. Alții iar povestesc că Ghenoveva era fata a doi sărmani muncitori de pământ, cari d-abia-și duceau bordeiul de azi pe mâine. Ce o fi adevărat nu se poate ști bine; destul ți-e că, până-n ziua de ... ani, a adormit; și au îngropat-o în biserica sfinților apostoli Petre și Pavel pe un deal, ce s-a numit d-atunci Dealul Sfintei Ghenoveva. După moartea ei chiar, a urmat să facă minuni peste minuni. De câte ori a fost Parisul ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... unii îl trec la ceilalți, Râzând de slăbiciunea acestui om pigmeu Ce vrea pe eleminte să puie jugul său. Pământ! pământ! strigară mai multe voci d-odată. Și se zări o coastă: sprânceană depărtată. ................................ Vedeți acea câmpie ce moartea a coprins? Aici a fost cetatea heroului ne ... Ruină infinită, spăimântător mormânt, Să mergi s-arunci îndată al tău mizer pământ! O, suflet mare, mobil, o, spirit, cugetare, Nu ești sătul tu încă d-a ta prostituare În lutul ce te leagă și-oprește al tău zbor? Ast lut supus la patimi, pământ degrădător, Ce poftele usucă ...
Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe
... la noul dascal; iar piste noapte am visat că avem un nas cât a lui de mare. A doua zi profesorul veni și, după acea de datorie bună-dimineață, scoase din sân o broșură cartonată cu hârtie pestriță, zicându-mi c-un zâmbet plin de încredere în ... sistemului său de învățătură." Am luat-o cu toată onoarea cuvenită operii unui literat și, deschizând-o, am văzut că era un abecedar cu slove d-un palmac de mari! Am rămas mut de oțerire și de rușine. Ce batjocură! să mă puie pe mine, care nu mai eram un copil ... n. Făr-aceste slove nu se poate alcătui nici o frasis, nu se poate proforisi nici o silavi, căci ele sunt temelia limbii. Drept aceea, d-ta vei binevoi a le învăța pe de rost, pentru ca să le poți cuvânta curat și pe înțăles, pentru că văd că ... Ba nu ne înțelegem nicidecum, am strigat ieșind din amețeala ce mă cuprinsese întru auzul barbarelor numiri a buchilor lui, nu ne înțelegem! D-ta vrei să mă batjocurești, să mă pui la alfavita, pre mine care știu grecește mai mult decât oricare tânăr de vrâsta mea, și care ...
Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele
... de simțire, cu totul de vedere, Contemplă în mirare p-eternul Iehova, În marele panhymniu, în sfânta preveghere Întreg nemărginitul răsună: Osana! P-același tron, d-a dreapta, născut în preștiintă În sânu-eternității, de angeli nevăzut, Etern era și Fiul, cu Pater d-o ființă, Ca dânsul fără margini și fără început. Când pater al puterii, voind să-l glorifice Ca un moștean al gloriei, ca Verb și ... În ceartă elementele, cutremur în tărie, N-ar face-atâta uiet ca-ast zvon spiritual. Ca soarele de mare, mai mare între stele Și stinși d-a lor lumină ca Urius, Titan, Așa cad legioane de spirite rebele, Moloh, Baal, Asmode, Dagon, Rimnon, Satan. Cad repezi nouă zile; căderea ... tăcere: Exotic întuneric ș-eternul suspin lung? Când s-ar lua unime în loc de măsurare O rază de la soare și până la pământ, D-aci până la ceruri e mare depărtare! Unimi d-astă măsură nenumărate sânt. Sau cât este din centrul al centrelor tăriei Și până peste polul și cel mai depărtat, De șapte ori atâta principiul ... de lunga lor cădere, De trăsnetele juste pătrunși și sfâșiați, Încep să mișuiască în vasta încăpere, Într-un noroi de flăcări de tot desfigurați. Jurați ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... lături, mâna pre el nu mai pun. Generalul lor simțește după câte auzi, Că ușoară biruința, cum gândește, nu-i va fi. Deci în cete d-o potrivă oștenii săi adunând, Pre haiduci puind în mijloc, călărimea înșirând. Lasă trupul cel mai mare sub niște vechi ofițeri Și el c-o ... nerăbdător de a ști Dacă-n drumul său vro oaste de români va întâlni. După ce câteva ceasuri merseră cu un pas des D-o parte boierinașii, d-a lor slugi încungiurați, Călări pe armăsari ageri și felurit îmbrăcați, Fieștecare dintr-înșii câte-o dovadă purta De la dușmanul, pre care ... Năvăliți la el cu toții, voinicește vă luptați, țara și casele voastre în pradă-i să nu lăsați. Dați de tot! să n-aveți milă d-an vrăjmaș ce ne-au prădat, Care cu foc și cu sânge urma lui ș-au însemnat; Buciumați, și Doamne-ajută!“—Cu toții ... și țăranul încruntat Face jertvă răzbunării și pre prins și pre rănit. Îa zădar și ofițerii, și Hroiot oștean vestit, Ca să-i mai îmbărbăteze, d ...
Dimitrie Bolintineanu - Mihai la pădurarul
... o doresc: Altmintirea, ar pierde caracteru-i ceresc. Sub simplele vestminte s-ascunde câteodată O inima de ură si de trădări curată Precum, sub mantă d-aur a omului bogat, S-ascunde câte-un suflet de pătimi degradat. Asadar, nu te teme! nu te-ndoi de mine! Ca sufletu ...
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... La DĂ©bâcle: un vast împrumut forțat din opera altcuiva pentru a-și ridica creditul propriu. Bănuiala noastră s-a adeverit. D. Gaston Deschamps, într-o savantă și spirituală cronică literară, publicată în Le Temps, arată pe larg cum Zola a plagiat pe scriitorii Georges ... a se turna, fie anul bun, fie rău, un volum de 600 pagini. Câțiva reporteri curați la suflet au crezut că fac un bine d-lui Zola îndemnând pe public să crează că întreprinzătorul industrial al Romei era cât p-aci să se prăpădească din pricina unei munci de ciclop ... pe când picioarele i se-nglodau în vrafuri de documente îngrămădite... Pe când această viziune ne umplea ochii de admirație, de groază, aproape de milă, d. Zola, așezat frumușel înaintea mesii de lucru, jumulea liniștit două-trei repertorii, a căror listă e lesne de așternut.â€� Iată acum și ...
Alexandru Macedonski - Desperarea
... meu. Stinge-te, viață, stinge-te, nume, Suflete, zboară la Dumnezeu! În van vegheat-am fără-ncetare, Scriind în versuri dulci lecțiuni. Lumea-și râse d-a mea cântare, Râse d-a mele lamentațiuni! Și vai! nu este streina lume Patria-mi râse de chinul meu, Stinge-te, viață, stinge-te, nume, Suflete, zboară ...
Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete
... pe când ceilalți să se odihnească; și ca nu cumva cela ce ar fi de pândă să doarmă și să vie balaurul să-i mănânce d-a gata, făcură legătură ca cela care va lăsa să se stingă focul să fie omorât, drept pedeapsă daca va dormi când ar ... purice, dară, îmbărbătânduÂse, se repezi, și unde se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală în mână, și se luptă cu dânsul, până îi veni bine și hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul, și așa câte unul, câte unul până îi tăie șase capete. Balaurul ... cu capetele fără limbi, căci el înțelesese că aici trebuie să se joace vreo drăcie. Pasămite, bucătarul împăratului, un țigan negru și buzat, se dusese d-a minune să vază ce mai ala, bala, pe la flăcăii ce stau la pândă. Și daca dete peste dânșii dormind și peste ... Împăratul însă zise: - Tu, voinicule, va să zică ne dai să înțelegem că acela a omorât pe balaur care va arăta limbile. - Fugi d-acolo, împărate, zise țiganul care tremura ca varga și se-ngălbenise ca ceara, nu vezi că calicul ăsta este un deșuchiat, care a venit ...