Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE UNDE
Rezultatele 791 - 800 din aproximativ 1274 pentru FACE UNDE.
Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale
... la Păgânul strașnic Al său băț ciotos, Iar el cremenește de acel năprasnic Demon fioros. Deci Demonul zice: „Ce vrei tu a face? Gândești să te-neci? Nu este mai bine, mișele sărace, La mine s-alergi?â€� „Da cine ești?â€� strigă Păgânul cu frică Stând ... toți sărmanii au scutar puternic, Înger păzitor, Ce-i adăpostește în lăcaș cucernic, Liman scăpător; Deci în mânăstire el le mistuiește, Pe mume și fiice, Unde Ziditorul etern se slăvește Cu smerite rugi. Sub cereasca milă, sub a ei umbrire Fiicele trăia, A lor frumusețe și neprihănire ...
Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale
... la Păgânul strașnic Al său băț ciotos, Iar el cremenește de acel năprasnic Demon fioros. Deci Demonul zice: „Ce vrei tu a face? Gândești să te-neci? Nu este mai bine, mișele sărace, La mine s-alergi?â€� „Da cine ești?â€� strigă Păgânul cu frică Stând ... toți sărmanii au scutar puternic, Înger păzitor, Ce-i adăpostește în lăcaș cucernic, Liman scăpător; Deci în mânăstire el le mistuiește, Pe mume și fiice, Unde Ziditorul etern se slăvește Cu smerite rugi. Sub cereasca milă, sub a ei umbrire Fiicele trăia, A lor frumusețe și neprihănire ...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... urmă zugrăve pe indieni ca pe niște robi înrăutățiți cari să arată în ochi ascultători și credincioși, iar pe ascuns sunt vrednici a face faptile celi mai răle și mai groaznice. Unii și alții povistĂ© lucruri mai necrezute dispre puterea și lucrare otrăvilor dintru aceste țări, și toate aceste ... numai cât poftore între ei, el este ișpaniol! Acest cuvânt care să auză din gura lor, arăta ura lor ce groaznică. De la luare Americii, face indienii, în necazul lor, o răsplătire ascunsă care niciodată nu o putĂ© prepuni vreun ișpaniol. Ei era siliți a da tiranilor lor tot ... slujĂ© în palatul gubernaților, sau care era întrebuințați spre lucruri obștești, nu lipsĂ© niciodată a veni la acești adunări de noapte ce să face pe dealuri, pe la locuri pustii, și la cari să putĂ© mergi numai pe niște potici ce să pare evropeilor nerăzbătute. Pe atunce să numĂ ... să trag din neamu crăiesc incaș. Cu vro câteva zile mai înainte venirii gubernatorului nou, au strâns Ximeo în noapte dintâi o adunare pe movila unde să afla copaciul sănătății sau a tămăduirei (așa numĂ© ei copaciul a căruia scoarță tămăduiește frigurile). După ce s-au adunat ...
Ștefan Octavian Iosif - Un cântec
... Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte ! E doina ta cea dulce, dulce mamă !... E vocea ta... Mă strigă cîteodată De sus, de-acolo unde nu-i durere Și unde toți ne-om întîlni odată... — De ce se zbate pieptu-mi cu putere ?... Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată În jurul ...
Ștefan Octavian Iosif - Un cîntec
... Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte ! E doina ta cea dulce, dulce mamă !... E vocea ta... Mă strigă cîteodată De sus, de-acolo unde nu-i durere Și unde toți ne-om întîlni odată... — De ce se zbate pieptu-mi cu putere ?... Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată În jurul ...
... îndreptat, că merge în bobote: când e omul voinic, se rățoiește, că știe el că firea lui îl scapă; când e slab, ia-l de unde nu-i, nici nu vine să vadă măcar pe cel ce trage de moarte. Că doar mi ți-l cunosc eu! Apoi întoarse capul către ... ținea de-un mâner. Umbla iute-iute, cu pași mărunți, se întorcea la dreapta și la stânga, parcă îl apucase amețelile, și întreba pe toți: Unde-i primarele, unde-i primarele? până ce intră în primărie. Ciobanul se sculă în picioare și spuse: — Parcă-i un momițoi. Flăcăii râseră. Peste câteva clipe notarul ... doctorul, primarul și notarul. Notarul îi chemă pe rând, mai întâi pe femeile cu copii. Doctorul le vorbea repede; de-abia îi prindeau cuvintele: — Unde-l doare, unde, unde? Când îi arăta, împreuna palmele: — Aha! bine, bine! Apoi se pleca, se răsucea, punea urechea la pieptul și la spatele copilului, și toată vremea ...
... haine lipite pe ei; De dânșii e bine: Bei vinul, și mufti nu-ntreabă „ce bei?â€� Dar alta-i la mine! Ulciorul plin, unde sa-l pot eu dosi ? Dar haina-mi e largă — mai largă de-ar fi, Că scap de rușine! De știi tu, băiete, să ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... în poeziile lui are tendințe liberale, progresiste? În cele câteva pagini unde e vorba despre mine dl Roman zice: ,,Greșeala dlui Gherea este că nu face deosebirea între util și poetic, pe care o face H. Spencer..." Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate să fie un lucru foarte folositor, fără a fi ... da icoana măreață a naturii sălbatice, a trebuit să meargă în America și să vadă acolo pe loc minunata vegetație, tocmai unde e mai sălbatică și mai frumoasă. Descrierea fierbinte, înfocată, a naturii și a iubirii în RenĂ©, e efectul unui temperament nervos ... de fapte artistice sunt altfel explicate de o teorie, și altfel de cealaltă, uneori în mod cu totul opus. Dl Roman, după cum se vede, face parte, după credințele sale literare, din școala modernă, însă, ca foarte mulți alții, nu și-a explicat lămurit o mulțime de chestii literare ... pe deplin convinși că liberarea de sub jugul străin... e un lucru sfânt. Un poet care, în versuri înflăcărate, va pleda pentru această liberare, va face ...
Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului
... bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu ... a legat la ochi și, în loc de iapă, ți-a vândut o mâță. — Mâță, nemâță, ai să vezi, numai mersul ei face mai mult decât am dat. — Ei, și adică ce așa de strașnic mers are, de crezi tu că face mai mult de 50 de lei? — Merge la gebea, de poți să dormi pe ea și să duci pe palmă paharul cu apă. â ... al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și ...
Mihai Eminescu - Antropomorfism
... o ție de aripă; Ea se smulge și aleargă tremurândă într-o clipă, Printre gard privește dulce l-arătarea lui păgână. Iar bătrâna cruce-și face cu-a ei labă și gândește: ,,Tinereță, tinereță!" și oftând intră-n poiată; Apărată de-ntuneric ipocrita cea șirată Pe un pui nevrâsnic ... milostivă. Al găinăriei-Adonis, cu privirile-ndrăznețe, Petit-crevĂ© blazat, ironic, cu pasiuni titanomahe, Obiectiv cronicei zilei a găinelor monahe, Pe tipic îi face curte  Lovelace de la cotețe. Cu plăcere ea admite curtea junelui șagalnic. Orice-obrăznicie, rugă, ea îi trece cu vedere, Ca-n sultanul vechi ...
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... Național : A zburat puiul cu ață, Tocmai cînd simțeam dulceață. Fiindcă Teatrul San Carlo arse, și Rossini părăsi Neapolul și se duse la Roma, unde abia apucă să se așeze și impresariul Teatrului Valle se prezentă înainte-i, cerînd ca să-i compuie o operă comică; îi prezentă libretul, dar ... în vanitatea sa de geniu muzical, îngădui lui Rossini voia cerută, crezînd că muzica ce va scri junele compozitor va cădea, și căderea ei va face să se prețuiască mai mult cea scrisă de dînsul. Dar el uitase proverbul care zice: "Omul propune, Dumnezeu dispune", și aceasta se adeveri pînă la ... lui Rossini. Înainte de a intra în aprețierea reprezentării acestei opere pe teatrul nostru cu artiștii de astăzi, ne permitem a face încă o mică digresiune ca să arătăm lectorilor noștri ce este muzica Bărbierului și ce se cere de la artiști pentru o interpretare conștiințioasă. Aceasta ... de la opera La Donna del’ Lago și alte compozițiuni remarcabile ieșite din pana autorului lui Guglielmo Tell . Iată și critica sau aprețierea ce putem face reprezentării acestei opere cu artiștii de acum: Partițiunea de primo tenore (contele d’Almaviva), care prin dificultățile ei de tot fel a spăimîntat ...