Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CAP
Rezultatele 791 - 800 din aproximativ 851 pentru FĂRĂ CAP.
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV
... Eu nu voi să mă ferec cu însăși mâna mea. Copilul orb tot poate plăcere să-mi aducă, Iar nu să mă mâhnească, c-apoi fără zăbavă De-a lui prietenie mă lepăd, mă despart; Îi pot hărăzi ceasuri, dar rob nu vreau să fiu. Ce să cătăm aiure ... Din mâna preaînaltă a priimi sunt gata Oricare-mi va fi soarta ș-a anilor meu număr. Viețuind cu cinste și fără-nvăluiri, Voi trece spre sfârșitul acel neapărat; Pe poarta veciniciei eu voi intra acolo Unde dorita pace de-a purure domnește. În scurt ...
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... țăranilor! Marea chestiune socială care pretutindeni a costat sacrificii materiale colosale, ruina de clase întregi și șiroaie de sânge, în România se dezleagă fără nici o picătură de sânge, fără ruina nimănui; ba chiar din contra, de la al doilea an producția agricolă se îndoiește și bonurile rurale salvă averea a sute de ... preambulul la Statutul din 1864, Europa recunoscând României dreptul absolut de a-și preface guvernul și legile dinuntru după trebuințele și interesele sale, fără cel mai mic amestec și intervențiune din afară ! Ș-apoi, s-a putut susține că Două Mai a fost o lovitură ... legăturile clăcii și ale drepturilor feudale! Iată ce a făcut generația de la 1848-1864, generațiune la care, să-mi fie permis, nu fără oareșicare mândrie, de a mă număra și eu! Dară, aceste reforme odată proclamate, nu mai era decât de a le aplica ... care nu puteau să le iubească, căci nici n-au profesat, nici n-au luptat vreodată în viața lor pentru dobândirea lor! Dacă am fost fără ...
Mihai Eminescu - Luceafărul (Eminescu)
... cum numa-n vis Un înger se arată, Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată; Străin la vorbă și la port, Lucești fără de viață, Căci eu sunt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață." * Trecu o zi, trecură trei Și iarăși, noaptea, vine Luceafărul deasupra ... se desfășor Marmoreele brațe, El vine trist și gânditor Și palid e la față; Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc himeric, Ca două patimi fără saț Și pline de-ntuneric. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi ...
... vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor ... de lângă mâna ta lasăl, lasă-l acolo, a căpătat el și alte trântituri, nu ca aceea ce poate să i-o dai fără voia ta clopoțelul acesta mă trezește întotdeauna după prânz, când de-abia ațipesc după munca grea a dimineții. Dar cum mânușița lui Sandi ... bărbos, roș la față, și se îndreaptă către masa mea. Ce e dreptul, am simțit un fior; repede, ca o clipire, mi-au trecut prin cap toate amintirile grozave despre acești lupi ai mărilor. Vroii să mă ridic, să plec, dar, în aceeași vreme, uriașul se apropie, se plecă, luă pe ...
Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"
... ordine, de va voi. Pentru alegerea exemplelor ne-a fost un singur semn patologic hotă- râtor: întrebuințarea cuvintelor pentru plăcerea sonului lor și fără nici un respect pentru acea parte a naturii omenești care se numește inteligență. În București a apărut la 1 martie al ... să știm, amorezații nu-și făceau curte în modul prozaic de astăzi, pe la teatruri, pe la baluri și pe la grădine: damele nu ieșeau fără bărbații lor nicăierea, nici primeau visite când erau singure acasă; apoi bilete dulci și parfumate nu erau în datina timpului. Curtea se făcea precum ne ...
... Bună ziua, Catrină. CATRINA: Mulțumim d-tale, lele Safto. ÎNTÂIA Ce-ți mai face bărbatul? CATRINA: A ieșit la boieresc cu noaptea-n cap. ÎNTÂIA Adevărat oare să fie, lelică, c-o să se ridice boierescul? CATRINA: Dumnezeu știe! dar, de-o bucată de vreme-ncoace, românii noștri s ... de-abia însurat ș-o și uitat cărărușa casei? SUZANA: Apoi, de când poruncile aieste nouă care curg pe nică, pe ceas, nu mai are cap omu să-și mai vadă bordeiul. Când îi la subprefecătură, când la cășărie... CATRINA: La cășărie?... la stână? SUZANA: Ba nu, fa, la sameșu cel ... stăpâne-n casă. SCENA III SUZANA, TOADER SUZANA: Haide, hai; parcă le văd cum or să mănânce păpara... Le-au intrat și lor gărgăuni în cap. (Se pune iar pe prispă și toarce. Cântă:) Toderică, Toderel, Tare mult mi-e dor de el! TOADER (ieșind din crâșmă, se oprește pe prag ...
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... mai dârze și mai răzbelite!… — Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zise țăranul, scărpinându-se-n cap și trântind cușma de pământ cât ce putu. Asta n-am pățit-o de când m-a făcut mama… ’tu-i mațele ... mie? Uite colo pe ogor, și-apoi mai zi și dumneata dacă mai ai ce… Când se uită baba pe ogor, își pune mânile în cap de ce vede… pule și iar pule, belite și răsbelite, în toate părțile. — Vai de mine și de mine, nepoate! Asta încă-i una ... scară și-ți trag o bătaie, de te-or duce cu cerga acasă… Înțeles-ai? — Apoi, dă, milostivă cucoană, zise țăranul scărpinându-se în cap. Să ierte cinstită fața dumneavoastră, ce să facem? Ia niște pule ni-a dat Dumnezeu și le-am adus și noi la târg ... Dumnezeu să se facă. Și cum vedeți dumneavoastră, pule s-au făcut, cinstită cucoană. Și iac-așa m-am făcut și eu negustoriu de pule, fără știrea lui Dumnezeu. Și, pula mea și trei bani, ș-o căruță de jidani, să ierte cinstită fața dumneavoastră. — Dar bine le mai zici ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... merg, și cu învățătura domnului de la dânsul ies răspunsurile; și pecetea țării în mâna lui stă; și orice judeață și îndireptări se fac oamenilor fără pecetea domnului nu pot fi; care pecete îi în mâna logofătului al 3-lea. Postelnic din al doilea înainte câți vrea domnul să facă, deprinzându ... vanitatea rudelor alese ale spânzuratului! II - Formulă de afurisenie „Fierul, pietrele și toată firea neputrezitoare să putrezească și să se risipească, iar trupurile acelor fără credință să steie întregi și sufletele lor niciodată să nu vadă lumină! Să-i omoare pe dânșii dumnezeiasca sabie! Să se facă ei mâncarea vulturilor ...
Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române
... lumea fizică un material gata pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt material, ci numai organ de comunicare. Cine aude silabele unei poezii sanscrite fără a înțelege limba sanscrită, deși poate primi o idee vagă de ritmul și de eufonia cuvintelor, totuși nu are impresia proprie a ... muzicii, piatra sculpturii; însă cuvintele poeziei sunt de regulă numai un mijloc de comunicare între poet și auditoriu. Unde este atunci materialul sensibil al poetului, fără de care nu poate exista arta? Materialul poetului nu se află în lumea dinafară; el se cuprinde numai în conștiința noastră și se compune din ... mi deștepte imagini de sensibilitate adecvate cu obiectul ei (Klopstock, Messias). Prin urmare, un șir de cuvinte care nu cuprind alta decât noțiuni reci, abstracte, fără imaginațiune sensibilă, fie ele oricât de bine rimate și împărțite în silabe ritmice și în strofe, totuși nu sunt și nu pot fi poezie, ci ...
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iaşi Fiziologia provincialului în Iași de Mihail Kogălniceanu Dar dintâi să ne înțelegem. Acest titlu de provincial sau ținutaș este foarte mare; împărăția lui se întinde, în Moldova, de la barierele Iașilor, socotind afară de bariere mahalalele Păcurariul, Tătărașul, o bucată din Sărărie și partea orașului zidită pe șesul Bahluiului, și până la marginile principatului; această împărăție a provincialului este hotărită la nord prin Bucovina, la sud prin Valahia și Turcia, la est prin Basarabia și la vest prin Transilvania; ea cuprinde deci toata populația țării, afară de Iași, unde sunt iașeni, locuitori capitaliei; așadar cuprinde peste un milion și o sută de mii de trupuri — nu zic suflete — de toată vrâsta, de toată starea și de toată mâna, un milion și o sută de mii de bătrâni, de femei, de copii și de oameni copți, care se subtîmpărțesc în oameni cu capital, în lăieși, în dvorenini mari și mici, în negustori, în slujitori, în jidani, comisari, săraci, privighetori, surugii, avocați, pojarnici, proprietari, țărani și cinovnici. Ar fi un lucru foarte greu pentru noi dacă într-un biet calendar, care trebuie să cuprindă de toate, am vroi să zugrăvim toate ...
Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești
... tradiționale, inspirații necultivate ale suferinței și ale naturii sălbatice, nu este, zic, de mirare dacă literatura noastră nu a dat încă nici un cap de operă care să poată sluji de model netăgăduit: acelea nu ies decât în literaturile formate și în limbile statornice, după cum o știu mai ... în erotica lui, altminteri neglijabilă, el strecoară bucuros idei generale. În faimosul vers: Să stăpânim durerea care pe om supune Alexandrescu a dat, fără să vrea, formula firii sale întregi. A fost un stăpânit și, probabil, stăpânirea îi era lucru firesc; tot scrisul său e stăpânit, vorba ...