Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAT FIIND CA
Rezultatele 791 - 800 din aproximativ 1905 pentru DAT FIIND CA.
Alecu Russo - Cugetări (Russo)
... pe mormântul trecutului. Va veni vremea, dacă n-ași sosit, în care și noi, tinerii de pe la 1835, tinerii și bonjuriștii suride astăzi vom fi chemați bătrâni; vom fi judecați, nu după ceea ceam făcut, dar după ceea ce mințile strechiate vor socoti că a trebuitsă facem; vom fi osândiți nu după greutatea luptei și a vremii deatuncea, ci după patima partidelor și după placul opiniei mulțimii.Umbra trecutului, ce întunecă când ... veche mi se înfățișează ca o păduredeasă și mare, unde toporul a tăiat iute în dreapta și în stânga,fără a fi încăput vremea de a curăți locul. Plugul, adică civilizația,stârpește pe fiecare zi rădăcinile și preface codrul în curătură,curătura — în lan ... noi, românii ardeleni, moldoveni șibucureșteni, în Trisotinii și Vadiușii veacului al XIX-lea. Dumnezeu își va face milă cu noi și va trimite vreun Champollion ca să tălmăcească urmașilor noștri operele și limbile ce ne-au adus Drăgoșeștii și Rădeștii aceștia. Dacă este ca neamul român să aibă și el o limbă și o literatură, spiritul public va părăsi căile pedanților și se va îndrepta la izvoruladevărat: la tradițiile ...
Ion Luca Caragiale - Lache și Mache
... vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc ... la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă și ... pe mofturi cu contramarca aceluiași bilet. Biliard nu joacă niciodată, fiindcă în orice caz tot o jumătate din ei ar trebui să păgubească — ar fi absurd ca și când ar conspira tatăl împotriva fiului, ori sf. duh împotriva tatălui. Când au poftă de joc, unul ia la carambolaj pe vreun ageamiu vădit ... chelnerii din cafenea, că ce s-a făcut Mache. El răspundea cu adâncă amărăciune și cu glasul înecat: „De unde pot pentru ca ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română
... și-n o mulțime din scriitorii noștri, în cei care au ceva talent, precum și în cei care sunt cu totul lipsiți? Aceasta nu poate fi o întâmplare. Întâmplare nu poate fi când e vorba de întreaga mișcare literară a unei generații. Oare înrâurirea unui singur om, e vorba de Eminescu, să fi împins literatura noastră contemporană în acest decepționism, după cum zic unii? Mai întâi aci naște aceeași întrebare pe care o fac ateiștii teiștilor: ,,Dacă nu ... a lui Alfred de Musset ori a lui Henri Heine. Acest răspuns, deși mult mai adânc decât întâiul, totuși nu ne mulțumește, căci, ca și cel dintâi, el împinge întrebarea mai departe, fără a ne da un răspuns convingător. Dacă decepționismul în literatura noastră e pricinuit de literatura decepționistă a Apusului, apoi care e pricina acestui curent european? Și ... de o stavilă păcătoasă pe care n-o văzuseră. Multă vreme vor îndura ca pe niște cătușe nevoile pe care ar trebui să le îmbrățișeze ca pe niște legi. Generația noastră, ca
George Coșbuc - Puntea lui Rumi
... — Și-ntr-o zi regele Gupta Cheamă la palat pe Rumi. î ș„Mâine-i Anul nou, știi bine. Și-obicei din vremuri este Ca-ntr-această zi să fie Sărbătoare de neveste. Și-aș dori vrun lucru mare ! Tu ești sfânt, așa se spune, Faci minuni; și mâine tocmai ... femeie credincioasă, Se va-nfrumoșa femeia, Rămâind mereu frumoasă. De va trece însa una Care și-a-nșelat bărbatul, Ea se va negri ca noaptea, Astfel ispășind păcatul. Dar eu cred că nu-i nici una Cu păcate ! Cea mai castă Treacă-ntâi! Și-apoi să treacă Rând pe ... täcut, convins pesemne. —„Dar minunea unde-i, Rumi ?" Punând degetul pe frunte A zâmbit bătrânul preot: — „Puntea e ca orice punte ! Nici virtutea n-o arată, Nci păcatul, dar azi, rege, Dintr-o punte mincinoasă Trei minuni tu poți alege. Multe bunuri are omul ... ce cuminți sunt ele! Când ajungerea frumuseții Este-atât de lesnicioasă, Nu-i minune că nici una N-a voit a fi frumoasă ? Iar minunea cea de-a treia, Care va ...
Vasile Alecsandri - Mihu copilul
... mai scula! Iar ungurii toți, Lui Ianuș nepoți, Stau de mi-i privesc Cum mi se-nvârtesc, Cum mi se smucesc, Cum mi se trântesc Ca doi zmei, ca lei, Ca lei paralei. [13] Iată, mări, iată Că Mihu deodată În loc se oprește, Pe Ianuș sucește, Sus îl opintește, Jos încă-l izbește Și-n ... n spate Armele culcate Cu-aur îmbrăcate, Cu fier ferecate. ,,Voi, mișeilor, Haraminilor! Codrul mi-l lăsați, Jugul apucați Că nu sunteți voi, Nu sunteți ca noi Oameni de mândrie, Buni de vitejie, Ci oameni de gloată, Buni de sapa lată." Și cum zice-ndată Mihul cel voinic Cu degetul mic ... harța era în timpul războaielor începutul luptei, ceea ce numesc francezii escarmouches d'avant garde . Oștile aveau hărăți sau hărțași care făceau atacul dintâi pentru ca să-l silească pe dușman a-și dezveli puterile. Oamenii însărcinați cu harța erau aleși printre cei mai îndrăzneți și mai iubitori de ... a chiui într-un ton puternic și prelungit. ↑ Ființe fantastice care figurează ades în poveștile poporale. În locul acestor două versuri unii cântăreți zic: Ca doi voinicei Puișori de zmei. Alții schimbă compararea și spun: Ca ...
... prindă o formă, golul a început să răspundă cu un sunet, inerta dihanie să devie mișcătoare, mult nebăgatul în seamă să se afirme ca un centru din care pornesc toate razele. O limită are însă și el și, odată plin, trebuie să se reverse, ca un corn de abundență a cărui formă aproximativă o are, și din acea zi gloria lui încetează. Severă și rece, impunătoare și mai ... pachetele de bancnote ce-și luară zborul, sfioasă se rostogoli și se dete de-a dura arama, cu regret urmară bonurile și dispărură ca prin farmec. Două mîni avusese harpagonul ca să adune și sute parcă îi crescuse acum din umeri ca să risipească. Lumini și muzici întîmpinară amorul, mătăsuri îl îmbrăcară și miresme îi parfumară drumul, pînă ce mîinele tremurătoare, dibuind într-o seară lada, nu ... întindeau fălcile, murmurătoare deveni concurența de regrete, și toți, ca la un semnal dat, ridicară pumnii strînși în aer, laolaltă... Hilară însă, în umbra lăzii, ca pe marginea unui mormînt, sinistra gură urma să-și rîdă rîsul ei mut ca ...
Vasile Alecsandri - Despot Vodă
... Descalecă și-n grabă apucă pe cărare La deal... îi vezi? JUMĂTATE Văd... Iată-i ajunși sub dâmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vor să treacă-n țară. LIMBĂ-DULCE Ce-or fi, maghiari, tătari, Să-i prindem. JUMĂTATE Dar, să-i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, să nu te vază ... baltă. (Se pune jos la rădăcina bradului.) A fost un timp odată când stânca cea mai naltă Mi ți-o urcam eu, Laski, ca cerbul cel ușor. Acum simt ca o cange înfiptă în picior, Și pare că mă trage... DESPOT La deal? LASKI Ba nu, la vale. DESPOT Oricum, ești verde încă și ai ... șale. LASKI Așa-i!... Mă simt, zău, încă puternic cât un tun. Mi-e dragă lumea, frate, și-mi place traiul bun. Eu nu sunt ca evreii ce zic că viața-i lungă Sau scurtă, măsurând-o pe banii lor din pungă. Eu zic: Hei! deie Domnul mulți ani ca să trăim Și planurile noastre curând să le-mplinim. (Se scoală și se primblă pe scenă.) Iată-ne-ajunși cu bine pe naltele hotare Ce ...
... Are Dochia mult cât are, Nu e mult o fată mare? Că-ntre domni, dar orișiunde, Dacă-ți știe ea răspunde Grai ales și lin ca apa, Apoi las că Rada știe Și-n ce fel să poarte sapa. A fost și ea-n școli o toamnă, Dar găsești ... aprindă, Dar mu-mu, Joiana muge Radă, fă, s-alergi degrabă, Că-n șopron vițelul suge. Doar e tare! Haid mai iute! Și din drum, ca să-i ajute, Vin flăcăii totdeauna. Nu-l înjugi așa cu buna Pe vițel, și Rada-i slabă, Știu flăcăii! Și-și fac seara Pe ... Ce păcat ai să cumineci! Iat-o veselă și-aprinsă; Joacă hora! Cum e-ncinsă, Cum își poartă-a ei făptură, Toată-i ca-n zugrăvitură Mamele, privind-o-n horă, Să cotesc: Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră! De-o-ntâlnesc în drum bătrânii, Ei ... i mirare, Ei flăcăi, ea fată mare: Pentru-un râs al ei se ceartă, Și din joc se prind feciorii La trânteli, cât Doamne iartă! Da! Și Rada-i mare hoață, Poate satul tot să-l scoață Din sărit, ea știe bine! Dar se teme de-oarecine. Mă-sa e? Ferească
... pe piept încrucișate, Răspică vorba: Țara, maiestate, E-n durăt greu. Tu nu-i auzi suspinul, Căci muzici cântă-n juru-ți. Și slugarnici Adormitori, ca-n zid, te-mpresurară, De nu mai poți vedea pe cei de-afară, Pe bunii tăi supuși cei mulți și harnici. Că n-ai cercat ... bate, N-ai vrut decât spinări încovoiate Și guri deschise laudelor tale. Că de-a fost om să-ți steie drept în față, Ca pe-un vrăjmaș, l-ai depărtat de tine. Bătrânii pier. Dar oaste nouă vine, Și dureroase lucruri mai învață! Părăzi, decor de teatru, luminații, Tot ... l-ai înțeles, și e totuna. De sus și până jos s-a-ntins Minciuna Ea leagă și dezleagă-n țară toate. Iar ca să-ți dea o spumă de mărire, Ca pe-un copil te poartă și-ți arată Sclipiri și flori... Afla-vei tu vrodată Cumplita vremilor destăinuire?... Și ce speranțe se puneau în tine ... Să nu mai știe nimeni ce te doare! . . . . . . . . . . . . . . . . Dar ce e, Doamne, vuietul acesta? Ce-i hreamătul acesta care crește? Se zguduie pământul și mugește, Ca ...
... mireasma ei în zorii unora din dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură. Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic noapte... Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul sub aripă. Și trecu mult până ce, odată, vântul ... se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit. De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai ... învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte. Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămăseseră goale. Un fior o ... o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate și dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar ...
Ion Luca Caragiale - Leac de criză
... păhăruț de pelin, mi-a ținut o lecție de înaltă economie politică: — Criza, vezi dumneata, drăguță, este paregzamplu, cum să zic? pardon, ca o boală, ca o bubă... coace, coace mereu; coace pe dedesubt și te prăpădește. Care va să zică, dacă o spargi, te-ai ușurat... Apoi, cu multă nerăbdare ... erau în minoritate: ba încă unii de la alte mese, înțelegând că n-au dreptate camarazii lor, au intervenit în favoarea românilor. Totuși bătaia ar fi continuat și desigur ar fi luat proporții primejdioase, dacă un muscal, care intra pe ușă, n-ar fi strigat în gura mare un nume muscălesc foarte greu de ținut minte. Muscalii bătăuși s-au oprit ca prin farmec înlemniți. Asta a impus și românilor. Toți luptătorii au stat pe loc în picioare. Atunci a intrat, urmat de ... drăguță, zice, ce e și cu războiul ăsta! Văzuși bietul băiat! om tânăr și de familie! cum îl trimete împăratul să-l prăpădească păgânii, pentru ca să ne apere pe noi creștinii! E lucru mare, drăguță! — Da