Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VEZI FUSE
Rezultatele 781 - 790 din aproximativ 2012 pentru VEZI FUSE.
Ioan Slavici - Propaganda semitică
... “deștepțÄ,â€� care începuseră să lucreze alăturea cu noÄ, eraÅ îmbrățișațÄ cu toată căldura și se bucurau de o particulară încuragÄare. Și ar fi riscată afirmarea, că dînșiÄ nu eraÅ vrednicÄ de încuragÄarea aceasta, căcÄ munca lor încordată trebuia să fie luată drept dovadă suficientă, că voiaÅ cu ... și Evreul e în stare să facă bine și să ajute pe alțiÄ, nu însă numai pentru-ca să aibă mulțumirea de a fi alinat suferințe, la care nu ia parte, ci în vederea unuÄ folos positiv, tot-deauna cu ostentațiune, fie spre a se insinua, fie ... că tot-deauna cel maÄ stăruitor orÄ cel maÄ slugarnic iese de asupra în învălmășeala acestei goane. Nu e adevărat lucrul acesta, căcÄ, dac’ar fi adevÄ•rat, nu am fi putut să realisăm progresele pe carÄ toțÄ le recunosc: acesta e însă simțîmĂȘntul, pe care promiscuitatea viețiiÄ noastre publice îl produce în inimile celor politicește ...
... în locul meu, în împrejurările mele, și eu mă duc de-aicea să-mi petrec câtăva vreme în lună. Unde nu-s oameni, nu poate fi ură, și de-aceea am decis de-a-mi petrece undeva singur, fericit, fără grijă, iar tu să petreci pe pământ în locul ... să îmi facă vo umbră pe ziduri, căci pe-a mea o lăsasem acasă, astfel încât eu însumi nu păream a fi decât o umbră neîncăpută ce fugea pe murii caselor înșirate pe rând. Cam la finea orașului era o casă galbenă, cu ferestrele lucii argintate de ... ea. — Tu ești? răspunse o voce dragă și molatecă ca de copilă. — Eu, deschide fereastra, nu e nimeni pe strade, nu te poate vedea nimeni, ș-apoi chiar de te-ar vedea... Fereastra se deschise încet, perdeaua se dede într-o parte și dintre creții perdelei apăru, frumos și palid, capul blond al unui înger. Luna ardea ... stea... Ea intră încet în apa lacului și prinse încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi ...
Iancu Văcărescu - Buna vestire
... al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte ... Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și-a ... poveți la toate, Și-a fi-nvățat desăvârșit, iar nu pe jumătate; El fie tot respunzător, el aibă îngrijire De-a fi-ntre câte trele stări unire și iubire, Urâți și numele de lux, de jaf, de tiranie Și cel de aur veac la voi îndată o ...
... cei ce au păcat să stea ca să-l asculte, De ranguri mari și mici, de domnii ce au fost, Istorisește mii, ca cum ar fi de rost Și intrigi mai ales adeseori lucrează: Le face mare haz, le și adiverează. Iar când îl oblicesc cu vro minciună vie, Atunci se ... om priimit și foarte delicat, La minte înțelept, la vorbă măsurat. Și dintre toți acei ce pe mata te vor, Eu socotesc că el ar fi mai bunișor. CUCOANA ZAMFIRIȚA Adevărat, așa-i, eu mă unesc cu tine, Dar după întâmplări, acela-i pentru mine Pe care tița mea a ... are. Doar nu-i ceva de rău, găsind o văduviță Pe un adevărat prieten de credință; Și cu postelnicul, zău, nu ți-a fi urât. CUCOANA ZAMFIRIȚA Eu foarte mult mă mir de unde-ați auzit. CUCOANA NASTASÂICA Postelnicul ne-au spus și ne-au încredințat Că el ar ... am vre o frică. Iar că postelnicul la tița merge des, Aceasta eu v-o spun din toate mai ales, Și poate dumneaei ceva să fi vorbit, Dar eu mărturisesc că nu mi-i priimit. CUCOANA MĂRIOARA O, Doamne! Și ce vrei, să ai bărbat plăcut, Să te mai îngrijești de ...
... cum le-a fost mai pe plac și le-a venit mai la socoteală. La o parte, așa, să le poată vedea pe toate, sculat cu noaptea-n cap, stă cocoșul — pașa, cum îi zic toți ai casei, — rotofei, îmbrăcat în pene, cu creasta lăsată ... cu un cucui mai mare decât ea întreagă; îi place cum merge înfiptă, cu capul țanțoș, tremurându-și uneori moțul, ca și cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!â€� Dar unde-i? Atunci un foșnet ușor de aripi îl făcu să ridice ochii; drept deasupra lui, Puica ...
Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale
Andrei Mureşanu - Cele două căpăţâni goale Cele două căpățâni goale de Andrei Mureșanu La săparea unei groape, Un cap mort desființat, Văzând lângă sine-aproape Alt cap gol alăturat, „Cine e, care-ndrăznește, Îi strigă c-un glas de domn, De mine de se lipește, Turburându-mă din somn?â€� „Eu, zice-acea căpățână, Am fost numai matelot; Pâne neagră și puțină, Apă, din bălți, a fost tot Cu ce-am trăit în vieață; Desculț, trențos, urgisit, Dusei cărarea-mi cu greață; Acum moartea, ce-am dorit M-așeză în libertate, Care-n lume n-am aflat, Scuturând jugu-mi din spate, Ce atâta l-am purtat.â€� „Om de rând dă-te-ntr-o parte! Strigă capu-nfumurat, Tu ești prost, tu nu știi carte, Genu-ți apus, blăstămat! Alt soi sunt eu, nu ca tine: Sunt boier, cu prinți rudit, Iată-aici pe piept la mine Orduri, stele, sunt mărit! Eu mă plimb tot în calește, Aur, scule, am prisos, Vinu-mi în buți mucezește, Ah, să-ți spui, n-ai vreun folos!â€� „Eu sunt! Am! Ce nebunie! Am fost, avui, vrei să zici, O-ntoarse cel din sclavie; Căci ...
... cu ce mi te-ai ales! Trei fragi? Și-atât e doară bine! Căci n-am putut în deal să ies; Trei fragi de-ar fi, sunt pentru tine! Cu ochii-nchiși și strânși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă, că nu mai pot! Fricoasă ești! Da ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H
... care noapte era mai luminată decât soarele, întru care au răsărit soarele dreptății. Însă eu mai bine voiu numai zioa acĂ©ia a fi noapte întru carĂ© omul cel dintâi, Adam, au pohtit a fi asĂ©menea lui Dumnezeu. Și noaptea aceasta, între carĂ© au strălucit lumina cea cerească în lume, noul Adam, o voiu numi zio. Iar sfânta Fecioară ... au născut pre cela ce iaste începutul fecioriei și întru tot curat. Cine va putea spune cu ce dragoste și cu ce frică împreună va fi cuprins pre acest Fiiu al său, că fiind plină de credință îl cunoștea pre acesta a fi Dumnezeu și-l cunoștea a fi și Fiiul său; să cunoștea pre sine a fi și mumă și slujnică. Drept acĂ©ia, ca o mumă cu dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică, ca pre un Dumnezeu ... preoților nu era slobod a să atinge de lada legii, carĂ© era ca o umbră înaintea aceștii taine și știia a fi ...
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... românești se modifică: tineretul moldovean, cultivat în Apus, începe a critica însăși influența aceasta apuseană. Îl cuprinsese grija de a nu fi decât imitator. E preocupat de a se emancipa de Apus, cum se emancipase de Orient; și bucuros ar fi adoptat formula naționalistă din timpurile noastre: prin noi înșine! Alecu Russo, unul dintre prietenii de aproape ai lui Alecsandri și insuflător de idei al acestuia ... știe cine e autorul; celălalt text l-a publicat Alecsandri, care-l atribuie sigur lui Russo. Cele două texte române diferă. Își va fi aruncat poate și Alecsandri condeiul în redactarea pe românește. Intenția fusese de a face propagandă română în o formă care ne impresionează și ... o poezie cu totul nouă, care în o parte a ei este localizare de modele străine, însă aproape totdeauna localizarea e desăvârșită; vor fi Lamartine și Hugo la mijloc, însă cântați pe românește așa încât tiparul străin deloc nu se simte supărător în confecția românească. Cine dorește să măsoare ... cuvântul acela Goethe, care spunea că toate poeziile sale sunt fragmente ale unei mari spovedanii și în acest înțeles sunt poezii ocazionale. Alecsandri trebuie să ...
Naum Râmniceanu - Blăstem asupra nelegiuirilor
... asupra nelegiuirilor Blăstem asupra nelegiuirilor de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție Dumnezeule-ndurate Dreptule judecător, Vezi-mi a mea strîmbătate Și le fi[i] răsplătitor. Drept a lor nemulțămire Dă-le scîrbe și amar, Dă-le dreaptă răsplătire, Că m-au prădat în zadar Mînia ta ... seamă Chiar de vînt cînd o sufla. Fă-le lor calea pustie, Ca să umble rătăciți, Arată a ta mînie Și-unde or fi pribegiți. Dreapta ta să răsplătească Cestor nemulțămitori, Urgia ta să-i osîndească Ca pe niște împutători. Curse-n calea lor le pune, Să cază în ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... cari mai rămăseseră cu credință în legea românească, dar și pe ceice se făcuseră catolici au reușit să-i calvineze, căci altminteri aceștia și-ar fi pierdut dreptupile boierești. N'au reușit însă cu poporul dela sate căci numai în puține locuri s'au calvinit țărani români deveniți apoi unguri. Domnitorii ...