Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru N.
Rezultatele 781 - 790 din aproximativ 3783 pentru N..
Anton Pann - Norocul și mintea
... vale. Văzîndu-l, Norocul stă în loc, vorbește : -Să mergem departe ce ne trebuiește? Iată domnișorul care mă așteaptă Să-mi arăt cu dînsul vrednicia-n faptă. Și te uită numai că nu-n vreme lungă Îl voi face însumi ș-împărat s-ajungă. Și zicînd aceasta, Norocul s-apucă Cu mijloace-n stare pe cioban s-aducă, Iar Mintea să trase, lăsînd pe Norocul, Și rămase prostul mai ca dobitocul. Dobitocul însă, deși nu vorbește, Dar are ... împăratul și, cînd vru să plece, Pe lîngă ciobanul cu-ntîmplare trece. Și lungit îl vede unde-i era patul, Făr-a băga-n seamă de loc pe-mpăratul. Întrebîndu-i zise : -Dar acest ce are De șade-n pat asfel lungit pe spinare ? Răspunse îndată, zicînd negustorul: -Acesta,-mpărate, îmi este feciorul, Ci dați iertăciune pentru c-așa șade Nedîndu-vă cinste după ... mai mare. Eu tot fiind iară în călătorie Și umblînd prin lume cu negustorie, C-obiceiuri bune nu l-am putut crește Să se poartce-n lume precum trebuiește. Acu-ntîiași dată l-am luat cu mine, Ca să-l port să vază cum e-n ...
Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost
... și mai țanțoși - tot de cei care umblă cu chebea între umere și poartă căciula pusă de-a cățeaua. Și Ionică cel prost n-avea cap să se amestece în vorba lor, c-apoi ce pățea cu nime' nu împărția, sermanul! El și la crîșmă și la joc și ... în puterea nopții. Deschid ei portița binișor și intră în ogradă, fără să-i zăpsească cînii, pentru că chiar atunci aveau și ei o nuntă-n sat… Dar cu atîta mai bine. Flăcăii cei patru se pun de pîndă la păretele din dosul casei, după cum le-a fost ... atîta; parcă le-am mîncat capul… — Lasă, măi Ionică, nu te mai îngriji de atîta; dacă te-ai văzut odată în casă la mine, n-ai habar, că uite pistoalele cele cum stau încărcate colo în cui! Dar nu știu cum să mai zic și eu ca să nu greșesc ... un fulău prin sat de colo pînă colo și n-ai nici un căpătîi. Ia însoară-te și tu și atunci ai scăpat de oaste: n ...
... să fii te moi când simți că e bine să fii om în lumea aceasta,să alergi de dimineață până seara și să știi că n-o faci degeaba. Peste zi ea vede multă lume, și dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place și ca fire, și ca stare, și ca înfățișare, ea-și zice cu tainică mulțumire: "Așa are să fie ... dea atâta bănet -pentru nimic. Ar fi putut să dea; avea de unde; asta ea însăși o știa mai bine decât ori și cine; dar n-o ierta firea să rupă din nici unul dintre cei trei ciorapi. Trică îi făcea mai puțină bătaie de cap.Era un om la Lipova ... facă în gândul ei socoteala cam câți oameni vor fi trecând în fieștecare an peste podul de plute de pe Murăș. Nimeni în lumea aceasta n-ar fi putut să facă socoteala aceasta mai bine decât dânsa, care atâta timp a stat pe țărmurii Murășului. Ce-ar fi fost ... și inima să nu ți se moaie?! Că lucrurile ar putea să vie și altfel, asta Mara nu putea s-o creadă când vedea ca- ...
... a glumit ș-apoi după asta haide a se plânge: — Nevoie, zice, creștinilor, să fii om bogat, negustor ori în felul ista. N-ai bani, n-ai nici grijă, ai bani, te tot ține de buzunar ca să nu-i fure răii. Cu frică trăiește pe lume cel ce are mulți ... degeaba am scos un suflet. Acuma, zice, pe vremea mesei am omorât un om. De omorât l-am omorât, da ce ți-i bun, că n-am găsit nici un șal. Vrasăzică, acel cu cămașa roșie era bărbatul pădurăriței. — A pierit în zadar omul, zic tovarășii lui cei ... am luat un păcat asupra. Pădurărița se uită la toți tustrei și râde. — Ce râzi, toanto? — De aceea râd, că eu nici om n-am ucis, nici păcat nu mi-am luat asupra mea, da bani am găsit. — Ce bani? Ce hămăiești? — Ia, uită-te, cum hămăiesc ... pădurarului. Bău el încă un pahar plin, tuși ș-apoi ieși în tindă după topor. Da Anicuța nu era chiar din cele proaste. Măcar că n ...
... a glumit ș-apoi după asta haide a se plânge: — Nevoie, zice, creștinilor, să fii om bogat, negustor ori în felul ista. N-ai bani, n-ai nici grijă, ai bani, te tot ține de buzunar ca să nu-i fure răii. Cu frică trăiește pe lume cel ce are mulți ... degeaba am scos un suflet. Acuma, zice, pe vremea mesei am omorât un om. De omorât l-am omorât, da ce ți-i bun, că n-am găsit nici un șal. Vrasăzică, acel cu cămașa roșie era bărbatul pădurăriței. — A pierit în zadar omul, zic tovarășii lui cei ... am luat un păcat asupra. Pădurărița se uită la toți tustrei și râde. — Ce râzi, toanto? — De aceea râd, că eu nici om n-am ucis, nici păcat nu mi-am luat asupra mea, da bani am găsit. — Ce bani? Ce hămăiești? — Ia, uită-te, cum hămăiesc ... pădurarului. Bău el încă un pahar plin, tuși ș-apoi ieși în tindă după topor. Da Anicuța nu era chiar din cele proaste. Măcar că n ...
Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele
... el dă îndărăt. Dară nu știa ce să facă, cum să scape de prăpăd pe cei doisprezece copii. Bietul împărat! Și acesta îi era copil. N-ar fi vrut, vezi, să piară nici unul. În cele din urmă se lăsă după povața filosofilor. Ei ziceau că mai bine este să piară ... și-i deschise. Acolo ședea o bătrână cerșetoare. Fata se rugă ca să o adăpostească și pe dânsa. Săraca o priimi; dară îi spuse că n-are ce să-i dea de mâncare fiindcă tot avutul ei este o găină, un cățel și o pisică. Fata scoase din coș și dete ... mi-au tăiat inima. Du-te, dragul mamei, și ia împreună cu tine tot ce ai adus în casa mea și bun și rău. Fata n-avu încotro, și cătă să plece din coliba babei. Înainte însă de-a pleca, se dezbrăcă de hainele sale cele bune și ceru ... să ne fie. Fata împăratului atunci se arătă. Ea se rugă să o primească a locui cu dânșii căci era o nenorocită și n-avea unde să se adăpostească, nici să-și plece capul. Ciobanii o primiră și îi spuseră ce are să facă. Seara când veniră găsiră iarăși ...
Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș
... stânci cu foișoare pe ele; havuzuri cu peștișori roșii din străinătate; cascade, și câte alunecușuri toate, apoi conul Gheorghieș împrumutase, pe sineturi, în dreapta și-n stânga, căruia cum îi cerea. Omul trebuie să facă bine, dacă vrea să trăiască între oameni! spunea dumnealui. Și a făcut bine, cât ... an. Și dacă ar fi murit, dar trăiesc doar, și trăiește într-un târg cu mine... — Trăiește, răspunde coana Ruxanda, da vorba-i că n-are de unde să ți-i deie. Conul Gheorghieș se uită puțin nedumerit la coana Ruxanda, strânse sinetul în patru și-l trecu în partea ... dreaptă, în rândul celor citite; luă un altul, îl desfăcu, îl ridică în dreptul ochilor și vru să înceapă a citi: — Bine, n-are, n-are, își luă iar de seamă, dar de ce nu vine măcar să-mi spuie că n-are, și atâta tot? — Ce să-ți mai spuie, dacă știi. Conul Gheorghieș rămase pe gânduri; n-avu ce să mai zică. Om cu greutăți, cu copii, sărac; adică la ce i-ar mai da banii înapoi, lui, care are cu ce ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie
... atunci, ș-am învățat acolo până a venit G. Lazăr, în anul 1818. La deschiderea școalei românești am vrut să fac versuri, care n-au plăcut conșcolarilor mei; ei însă credeam că de pizmă nu le place. Începeam astfel: Muzele la Olimp cântă, Săltând, cununi împletesc; Dup-a ... pus să fac o ortografie românească, că s-ar fi dus pomina de dânsa, de le-ar fi rămas și dumnealor numele nemuritor, și mie; n-aș fi rămas un om așa neînsemnat ca acum. Făceam, cum zic, versuri pe moarte, zece d-o para, dar eu nu le-aș fi ... minte, Care cântă cu dulceață P-al sau fiu, dulcele-Amor. Și de ast-a ta cântare Prin mine-ți făgăduiește, Și tu-n stare de mirare Goală-n forma ei zânește S-o vezi c-al Idei pastor". Astea toate-atunci zicându-mi, Mă ia-n brațe blânda muză Și prea veselă râzându-mi Mă sărută drept în buză; Zboară, mă lasă; s-a dus! Si îndată cum s ... foc nespus. Si d-atunci de voi vrodată Să încep orice cântare, Cel dintâi cuvânt mi-arată Că ton glasul meu nu are Ce Amor ...
Ion Luca Caragiale - Antologie...
... lor devine laș; poate însă avea curaj să fie franc pe ascuns. E greu să arunci cu noroi în obrazul cuiva când îl întâlnești ziua-n amiaza mare față în față-n lume; noaptea însă, după spartul luminațiilor, pân îmbulzeală, poți să-l murdărești pe la spate de sus până jos... Va bănui aproape sigur pe cine ... cu documente zdrobitoare. Până atunci, trăiască partidul nostru! (iscălit) Un fanatic partizan al dv., alegător col. I de Cameră si Senat. * Doamnă directoare, eleva Lucy N., din clasa V, are o purtare urâtă în societate, conversând totdeauna intim cu ofițeri și elevi din școala militară pe Calea Victoriei chiar târziu; și ... aducă un serviciu justiției imparțiale a țării sale vă atrage serioasa atenție asupra faptului că, în afacerea cadavrului Matildei G., d. Jorj P... n-a fost până acum citat nici ca informator, deși sunt de notorietate publică relațiile sale de până ieri cu tutoarea nefericitei victime. Vă ... emoționat, în dezordine și confuz, cum poate mărturisi chiar bătrâna lui mamă, care s-a speriat când l-a văzut; și n ...
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... pune chestia pe tapet. Cifrele statistice sunt oglinda perfectă a situației. Cu protecționismul am merge ca pe rotile; de înlăturarea acestei sisteme, nimic n-ar putea să ne console [3] . D-sa sfârșește spunând că situațiile economice sunt totdeauna mobile. (Aplauze zgomotoase.) D. ALEXANDRIU , farmacist, ține un spici foarte ... de saison [4] ; d-sa se-ncurcă în citate de proverbe uzate: lupul părul își schimbă, dar năravul ba; asta-i altă căciulă! de ce n-are ursul coadă și lupul d-abia o poartă; umblați cu vulpea-n sac! și altele în fine, un discurs să nu-l mănânce nici moliile. D. HUHN , directorul băilor Mitraschewsky, care a asudat tot timpul ... a potoli focul adunării: Domnilor, stați! aci nu e cu lopata! Cine a luat cuvântul? Ce am venitără să facem aici? gogoși? D. N. MÂNDREA , fabrica de cizme Filaret, cu tactul său obicinuit, zice puține cuvinte și, deși urmând după calapoadele vechi oratorice, reușește totuși să-i încalțe pe ... lucrurile.) D. IUILAN OPRESCU , în tot timpul scandalului conserva o atitudine demnă și o tăcere de aur. D-sa zice unui prietin: în chestia economică ...
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
... ți-am mâncat pastrama toată, și... Dar Aron țipă o dată și-ncepe să se plesnească peste ochi cu palmele, să se bată cu pumnii-n cap, să-și smulgă barba și perciunii; se vaită și urlă, ca de cine știe ce nenorocire grozavă. — Ce urli, bre, așa, și faci ... cade jos, se tăvălește, bătându-se cu fruntea de țărână și urlând mai tare, parcă-i ieșit din minți. — Bine, bre, ți le plătesc; n-auzi? Se scoală ovreiul de jos, apucat ca de turbă, îl înhață de piept pe Iusuf, și, haide, techer-mecher cu el, la cadiu, la ... fost nebun, că ai mâncat pe tată! — Mai spune o dată: care tată? — Tata meu, Leiba Grosu, care a murit!... parcă n-am spus? — Apoi de, efendi! zice Iusuf. — Carnaxi! nu mai zbierați, strigă cadiul... Stați, că nu mai înțeleg nimic!... Bine, nu zici tu ... a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n ...