Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN DREAPTA
Rezultatele 781 - 790 din aproximativ 1153 pentru DIN DREAPTA.
... Și salută-n dreapta,-n stînga, Grațios, surîzător; Căci, băiat purtat și fercheș, Știe traiul pe la băi: Cunoștinți nenumărate Și-a făcut din ziua-ntăi. Iat-un grup de dame-n cale-i, Ce surpriză, ce noroc ! Iute-și scoate pălăria, Intră-n vorba lor pe loc; Și ... mustrare-a vrut să-și taie Beregata cu-n cuțit. E și greu să-ți duci viața C-un bărbat așa urît... Dar din toată daravera S-a ales c-un semn la gît... Uite junele Borcescu, Cum se plimblă de-ncruntat — Bacaraua de ieri noapte ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... luat slobozie de la slujba oștenească. De-atuncia tot aici sunt, la Eghipet. Dar, crezi-mă sau ba? cu toate aceste nu-mi pociu scoate din inimă dorul țării în care m'am născut, și mĂ car trăesc aici în prisos de toate, totuș', spre fericirea deplin patria-mi lipsește. Având ... mai vârtos pentru purcederea noastră, căci au fost născut și crescut acolo, de-unde ne-am desghinat noi, nefericiții. După cum spune el, noi suntem din India, și limba noastră să grăiește acolo până în zioa de astezi; însă pentru aceasta ți-oi scrie de altă dată. Întru altele, și această ... parte este alcătuită din spusele lui; căci un strămoș a lui au fost, pe vremea lui Vlad Vodă, cu turcii în Țara Muntenească. Din gura acelui au luat moșu-său, apoi tată-său, de la care au auzit spuind dânsul. Drept aceasta, aducându-mi aminte de țara în care m-am născut (măcĂ¡r că noao ne este mĂ¡șteră), multe cântam eu delle noastre, amegind ... și-ți adă aminte, în zilele tale fericite, de prietenul tău Dianeu!... Adevărat că de pe acest nume nu mă vei cunoaște, căci pribegind eu ...
Garabet Ibrăileanu - Privind viața
... să-și dezvolte inteligența pe dezagregarea instinctelor. Și acuma nu-i ajunge toată inteligența ca să suplinească ceea ce făceau instinctele fără nici o sforțare. Din cele câteva sute de milioane de înamorați de pe glob din acest moment, fiecare crede că femeia pe care o iubește este unica, este o apariție supranaturală, este singura ființă fermecătoare, singurul izvor de felicități, singura ... să știe mintea noastră, născută pentru o incompletă adaptare a unui puțin complicat organism la un puțin variat mediu? Dacă vrei să treci drept om de caracter și de curaj în propriii tăi ochi, nu face concesii de conștiință în directivele vieții tale. Dacă vrei să treci drept om de caracter și de curaj în ochii altora, ajunge să nu faci concesii în lucrurile mici, zilnice. Bărbații își dau singuri certificat de paupertate ... plăceri e aceea de a fi simplu, modest, naiv, supus, prevenitor, a avea aerul că înțelegi cât mai puțin sau nimic din ceea ce nu ți se spune, dar în același timp a înțelege tot și a privi totul cu detașare și cu ... ...
Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)
... mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ... ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în ... nu simți rănile multe care te sîngeră, precum nu simte în focul luptei soldatul glonțul care l-a lovit și merge spre moarte drept, rigid și iluminat, cu picioarele țapene înfipte în scări, spre moartea care-și ține deschisă (sic) giulgiul funerar la o cotitură de cărare sau la ... care ți le-a hărăzit cinstea, cînd tu uiți că ești un visător și că cvadrupedul pe care te-ai aruncat are și din sîngele celui dintîi și din ...
... să intru într-o apă cu gheață. Pe urmă mă desfătează prin înfățișarea unor figuri gingașe și plăcute și, în sfârșit, mă face să râd din toată inima, de oarecare întâmplări comice și de oarecare ridicole, care au jucat un rol însemnat în societatea Borsecului din vara trecută. Acea societate era împărțită în trei clase foarte deosebite prin manierele lor: 1. Adunarea românească, 2. Adunarea ungurească și 3. Adunătura armenească. Și ... a încredințat un neguțitor de postav. Si cu toate aceste, nu numai că ea îndestulează pe fieștecare zi sute de stomacuri, dar apoi totodată din sânul ei se umplu sute și mii de sticle mari ce se împrăștie în lume. Ea este îngrădită cu ostrețe de lemn și are în ... spre a sluji de primblare persoanelor care fac cura. În adevăr e un spectacol foarte curios a privi pe toți bolnavii venind din toate părțile dimineața la fântână, cu ochii încă umflați de somn și cu paharele lor în mână. Ei seamănă niște vinovați duși la locul osândei ... un adevărat câmp de bătălie, unde mulți nenorociți rămân uciși de săgețile sarcasmului. Însă, o! ticăloșie omenească! Vine o vreme, un minut, unde fieștecare luptaș
Selma Lagerl%C3%B6f - Alexei Mateevici
... pe urmă (de Alexandr Kolțov ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Nădejdea (de Konstantin Batiușkov) Trimite-i, Doamne, bucurie (de Fiodor Ivanovici Tiutcev ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Din psalmul al XIV-lea (de Nikolai Iazâkov) Aduceri aminte (de Alexandr Pușkin ) Către copii (de Alexei Homeakov) Cuvintele credinței (de Friedrich Schiller ) Cina cea de ... lumină! Munca noastră Trecutul și viitorul Alegerile Tovărășiile de cultură pe la sate Unirea culturală Două cuvinte despre tutun și băutură Cuvânt împotriva beției Expoziția din Kiev Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din
... ea, jenată de-atâta căutătură, prindea încet, încet conture pe perete până ce deveni clară ca un portret zugrăvit în ulei, apoi se îngroșă plastic din perete afară, astfel încât sări din cadru jos și mă salută surâzând, ridicându-și căciula din cap. — Sara bună, domnul meu, zisei eu, și-i întinsei mâna, dar dădeam în vânt, căci umbra, deși îmbrăcată, deși frumoasă, nu era totuși ... umbra mea se culcă pe patul de scândură acoperit c-un păier, iar eu îmi luai mantaua de-a umere, mă uitai, ieșind din casă, prin borta ușii la fata stăpânei din casă care tocmai se dezbrăca ca să se culce și ea, apoi pe vârful degetelor trecui prin bucătărie, prin tindă și, când ăieșiiî afară, închisei ... acolo, neconturbați de nimeni, tu pentru mine, eu pentru tine, din visurile noastre vom face castele, din cugetările noastre — mări cu miliarde de unde, din zilele noastre — veacuri de fericire și de amor. Hai în lună! Lasă-ți umbra ta acasă, culc-o în pat, iar tu vino cu ... cădea pe sânul verginei mele iubite și ea se trezea cu frig și, ținându-și ochii închiși, își strângea împrejurul umerilor ei goi plapoma țesută ...
... laba ți-au rănit Când la dânșii ai sărit? Dacă-mi ești tu pricepută Și nu te-arăți prefăcută, Înainte să apuci Și la furi drept să mă duci Pe urmele oilor Prin pajiștea florilor." Dolca vesel se scula, Câmpul de-a lung apuca, Botul prin iarbă vârând, Urmele ... judeca, Inima i-o despica, Și Dolcăi o arunca, Iară Dolca n-o mânca, Inima de vânzător [2] E venin otrăvitor! ↑ Generozitatea este una din calitățile românului. Inima lui blândă și darnică îl îndeamnă totdeauna a veni în ajutor celui nevoiaș. Lui îi place a împărți ... de frumoase simțăminte se află în inima poporului nostru. Această baladă a Dolcăi precum și acea a Mioriței le-am cules din gura unui baci, anume Udrea, de la stâna de pe muntele Ceahlău. Acel păstor suna din bucium cu o putere extraordinară, încât munții se răsunau în mare depărtare. El cânta și din fluier mai multe cântece ciobănești, iar mai cu seamă Doina cu o expresie de înduioșire ce aducea lacrimi în ochii celor care îl ascultau. La ...
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... Dar ce văd ? Ah ! ceva negru, care pășește spre mine! Adio ! de acum lume ! Adio ! lună și soare ! Căci asta e o ursoaică, ce vine drept în picioare. Așa oftînd vreme lungă, văz c-aceea ce negrește Stă-n drum și nici într-o parte nicidecum nu se urnește. Mă mai ... pe acolo toate poticile știe, Ne-au dus la o casă-n codru, ce era chiar sihăstrie ! Dar cucoanele ce-n toate-s mai delicate din fire, Neputînd fi mulțămite cu-asemenea găzduire, Pe călăuzul acesta încep să-l îndătorească O gazdă mai de odihnă numaidecât să găsească ; Bine ar fi ... să v-urmați drumul s-ajungeți la mînăstire.â€� Deci fără multă zăbavă, purced cu răpeziciune Trăsurile încărcate spre satul numit Răpciune. Aicea aga Costache din norocire zărește Că surugiul ce mînă pe cai se cam cumpănește Și aflînd, după cum alții bine îl chizășluiră, Că cu bahica aghiasmă gîtleju-și ... În tîrîirea lui Ector la a Troii dărîmare. Cum că sînt eroi românii, nime nu tăgăduiește, Dar vrun Tit sau vr-un Mecena din ei tot nu se ivește. Surugiul de rușine văzînd astă mîitură Au rămas mut de ispravă, parc-au născut fără gură, Privind astă chibzuire și ...
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... mojic măscărăgios, c-al dracului mai ești, zise cucoana, care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masă… Ia ieși oleacă afară din odaie, ș-apoi te-oiu chema eu acuș, că am oleacă de treabă… Țăranul tace molcum și iese. Iară cucoana, drept cercare, începe a șuera nătărânga, și atunci cinstita pulă face zbâc! în pizda cucoanei… Și dă-i, și dă-i, de-i mergea ... șede mielul la țâța oaei, până ce se satură de supt. Cucoana era de cele mai tărtoșe: Strâmtă-n pizdă, tare-n șele, Crâșcă pula din măsele Că-i cam iute la oțele! În sfârșit, după ce s-a săturat cucoana bine, apoi zice încetișor: ho! ho! haram nesățios ... astă primăvară, sămănând păpușoi în țarină, a adus dracul — că mai bine n-oiu zice — doi oameni pe acolo. Și unul din ei, m-a întrebat: ce semăn? Eu să nu-mi stăpânesc gura? M-a împins păcatul să răspund în ciudă că ... atunci el, pocit la gură sau naiba îl mai știe cum a fost, a blagoslovit cu amândouă mânile spre ogorul meu ...
... mare la uscat și iarăși la mare. Minunile de artă, în muzee, sau prin mănăstirile ascunse, ca niște comori, prin munți, toate mi-au furat din privire și din suflet. În urma unei asemenea călătorii te simți obosit și dorești să te întorci cât mai repede în căsuța ta mică, cu lucruri de toate ... să calci pe treptele înguste, săpate în munte de cine știe ce mâini, să treci pe sub porțile întunecate și umede de răcoare, să privești din pervazul lor marea întinsă, să privești insula smălțuită în verde și să te lași încins de fâșia vântului înecat în mirosul amar de olendri, ca ... cuirasate începuseră să se desprindă bărci ce aduceau pe marinarii învoiți în port, m-am întors înapoi. N-am apucat să fac nici un sfert din cale, și o ploaie rece, o ploaie biciuitoare începu să cadă. Am intrat cu Puiu în cea dintâi cârciumă ce ne-a ieșit ... un zarvăt grozav, intră, unul după altul, vreo treizeci de marinari englezi. Mesele nu le-ar fi ajuns, poate nici vinul, mă gândeam eu, când din ...