Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AR��I����
Rezultatele 781 - 790 din aproximativ 1398 pentru AR��I����.
Anton Pann - Nu e nimic fără cusur
... Și un trandafir rumpînd, Atît cumplit deodată Degetul ș-au înghimpat, Încît îl lepădă-ndată De durere supărat, Zicînd : "Ce nepotrivire La acest frumos răsur, Ar fi făr' de prețuire Cînd n-ar avea și cusur !" Și chemă cu grabă mare Un grădinar iscusit, Căruia cu întrebare Într-acest chip i-a vorbit : -Aș vrea să știu : nu să poate A să altui-ntr-un fel Și trandafirul, ca toate, Ca să ... a dat, Care în mînă luîndu-l, Foarte mult l-a lăudat. După acestea îl puse La nasul său bucuros, Dar cîtă mirare-i fuse Vazînd că n-are miros ! Și îi făcu întrebare Zicînd : -Asta e ciudat! Dar de ce și miros n-are Acum dacă s-a ...
George Coșbuc - Puntea lui Rumi
... George Coşbuc - Puntea lui Rumi Puntea lui Rumi de George Coșbuc 1893 I Rumi adunase-n creier Toată cumințenia lumii — Și-ntr-o zi regele Gupta Cheamă la palat pe Rumi. î ș„Mâine-i Anul nou, știi bine. Și-obicei din vremuri este Ca-ntr-această zi să fie Sărbătoare de neveste. Și-aș dori vrun lucru mare ! Tu ... voiau să treacă, Dar putea să mintă puntea, Vrun nedrept putea să facă, Ori mai știi ? Bătrânul Rumi Face-o glumă, cum se vede ; Și-i atât de slabă puntea, Că-n ea nu te poți încrede. Ș-apoi cum să creadă lumea Ce vor spune niște lemne ? Regele, mușcându-și ... minuni tu poți alege. Multe bunuri are omul, Dar virtutea cea mai mare E să nu se ție mândru Cu virtuțile ce are ; Deci nu-i o minune dacă Dintr-atâte mii de sute De femei, nici una mândră N-am găsit de-a ei virtute ? Iar frum'sețea ... i bun netrainic Și ispititor la rele, Știu nevestele-acest lucru, Și, vezi, ce cuminți sunt ele! Când ajungerea frumuseții Este-atât de lesnicioasă, Nu-i ... ...
Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos
... se scoboare din scaunul împărăției și să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoț. Fiii acestui împărat, pasămite că-i simțiră gândul căci veniră înaintea lui și-l rugară să-i lase a pândi și ei. Mare fu bucuria împăratului când auzi din gura fiului său celui mai mare legătura ce făcea de a ... ca să n-aibă de ce se rezema. Se hotărî a sta în picioare pe un trunchi de pom tăiat, astfel încât când i-ar veni somn și ar moțăi, să cază jos și să se deștepte. Așa făcu, și după ce căzu de vro două ori, i se sperie somnul și rămase treaz și nebântuit de piroteală. Când, colea despre ziuă, când somnul e mai dulce, auzi un fâlfâit ca de un ... său cel mic a izbutit să aducă mere și să se afle că hoțul este o pasăre. Făt-Frumos zise tatălui său să-i dea voie acum să caute și pe hoț. Tatăl său nu mai voia să știe de hoț, deoarece i ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana
... în ascunzătorile dintre vii, ca să scape cu față curată. Copiii se făceau teacă de pământ când auzeau că vine muscalul răcnind din poartă să-i dea mâncare. Tot așa își ducea zilele, ca vai de capul ei, biata Susana, c-o fiară de cazac ce-i căzuse pacoste și-i rodea până și urechile. Era numai o fetișcană, dar cu ochii în patru și inimoasă ca un voinic. Fără mumă, fără tată, muncea să se ... dormeau grămadă în bătătură. Dolfa s-a repezit și ea, și doar că l-a lătrat. Ei, ei, nene Tămăduene, atât i-a fost de-ajuns! C-a tras sabia și i-a despicat capul în două. Nene Tămăduene, s-a mai dus, săraca Dolfa, câțiva pași, împleticindu-se, cu sângele și cu ... o fiară, cum era și mai nainte. Dumneata nu știi cum se apropie de mine... Și nu știi că mă trimite, tot pe-nserate, să-i aduc apă dintre vii, și el îmi aține urma. Scapă Spirit turcesc! ( rus. ). Aluzie la ușile închise ale haremurilor turcești. Suflețele, suflețele! ( rus. ). mă, nene ...
Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș
... urca dealul Copoului, unde era teatru de atunci. În curtea largă, echipaj lîngă echipaj se rînduia frumos, viziteii își trăgeau glugele peste cap, și de-ar fi nins ori de-ar fi plouat, de se juca comedie sau drama cea mai lugubră, dacă se asasinau regi ori înnebunea vreo eroină, ei încremeneau pe capră, făcîndu-se ... după ce murise de atîtea ori, își dormea acum somnul cel din urmă. Mîni grațioase și înmănușate puteau să bată și să cheme, căci mortul ar fi rămas surd la aplauzele atît de iubite într-o vreme. O mască tragică, lipsită de carminul întineritor și de pudra dătătoare de aparențe, care ... zîmbesc printre lacrimi, căci din ființa lui, la lumina aceea, se vedea aproape numai pîntecul enorm boltit peste sicriu și vîrful picioarelor micuțe, fața fiindu-i acoperită. Apoi și zidurile au dispărut, cum toate sunt menite să dispară. Viața s-a reînnoit, și cele cîte au fost ni se ...
Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi
... entuziastice aplaude mai de la toți amatorii de muzică din peninsula italică. După triumful ce avu Nabucodonosor , d-l Merelli angajă pe Verdi ca să-i mai compună o operă pentru carnavalul acelui an. Atunci Verdi dete pe I Lombardi , care, deși fu reprezentată în timpul unor rivalități artistice ce făcuseră din scena Teatrului de la Scala o armă de lupte, tot avu unul ... un nou triumf simpatia și entuziasmul ce aveau milanezii pentru dînsul. După vreo cîteva luni, adică în toamna anului 1844, dete la Roma frumoasa opera I due Foscari , care-i procură o a patra solemnă consacrare reputațiunei sale dobîndită cu o așa de mare celeritate și susținută printr-o serie neîntreruptă de succese ... celor ce l-au ascultat, numai în operile lui Verdi putu să dezvolteze vocea sa plină de forță și espresiune, iar mai cu seamă opera I due Foscari deveni calul său de bătălie. Ronconi, sublimul bariton, în nici o operă nu putu să dea o mai mare probă de omnipotența, energia ... și de varietatea geniului său. Spre a constata această varietate, ne e de ajuns a arăta că în zilele noastre s-
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale 1878 Cuprins 1 PERSOANELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2 ... l... IPINGESCU: Cara bagabont? JUPÂN DUMITRACHE: Ei! iaca... un bagabont! de unde-l cunosc eu? IPINGESCU: Apoi, dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont? JUPÂN DUMITRACHE: Asta-i Una vorbim și bașca ne-nțelegem. Dar de! ai dreptul; nu știi ce mi s-a întâmplat, nu știi cum mă fierbe el ... tai mie favuridele! ( își mângâie favoritele ) IPINGESCU: Ei! dacă nu-i ajungea, despărțirea e aproape; să fi poftit la mine la despărțire cu lăcrămație, că-i împlineam eu cât îi mai lipsea. JUPÂN DUMITRACHE: A avut noroc! mare noroc a avut bagabontul; a scăpat! IPINGESCU ... afară: "Spiridoane! Spiridoane!") IPINGESCU: Iacătă vine Chiriac. Să n-auză. JUPÂN DUMITRACHE: Aș! de el nu mă sfiesc. La din contra, el știe toată istoria, i
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... numai în funie deasupra unei adâncimi de câteva mii de picioare, pe marginea căreia se legăna întocmai ca limba unui ornic, simți tot sângele amorțindu-i în vine și un văl negru i se puse pe ochi. El pierdu conștiința de sine și nu se trezi din amețeală decât mult timp după ce călăuzul îl râdicase și așezase ... întrebă Costin, uimit de primejdiile prin care trecuse. — Scăpați, buni teferi! Mulțumește lui Dumnezeu. Alții au pățit-o mai rău decât noi. — N-ar fi fost oare mai bine să fi rămas sus la Pietrele Doamnei în vreo crăpătură undeva, decât să ne coborâm aice? — Doamne sfinte! Pesemne ... cât l-am sfătuit să nu se potrivească unui cap de muiere! Numai dă!... Când se leagă păcatul de om, trebuie să-l tragă! Așa-i părdalnica asta de dragoste! — Vra să zică era și o femeie la mijloc? — Ba bine că nu! Să știi de la mine că ... risipește ziua, el pune noaptea la loc. De aceea Pietrele Doamnei stau totdeauna întregi. Fii însă liniștit; aicea n-avem grijă, afară numai dacă s-ar ...
Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria
... politice a românilor austrieci nu ne poate scuti de datoria unei opozițiuni energice în contra formei cu care se prezintă; căci ușor s-ar putea întâmpla ca în rezultatul final câștigul dobândit în politică să fie cumpănit prin pierderea suferită în limbă. I În haosul erorilor de care avem să ne ocupăm, vom introduce mai întâi o ordine a pertractării. Din antologia îmbelșugată ce ne-au ... de ele. Cităm din foile ce le avem înainte-ne câteva exemple. Gazeta Transilvaniei din 7 febr. 1868 zice: "După un telegram generalul Neipperg s'ar fi străpus la BrĂ¼nn. O muzică de pisici i se pregătea în Posoniu." Ce va să zică un general străpus la BrĂ¼nn? Lectorii din România liberă vor crede, la prima citire, că este ... de măsură" este traducerea literală din nemțescul massgebend și însemnează: decisiv, hotărâtor, așa încât după dânsul să poți prevedea sau măsura și alte fapte. Ce ar zice francezii când le-ar vorbi un jurnalist d'un succÄ�s donateur de mesure! Albina din 19 aprilie 1868 zice: "Motivându-și deputațiunea rogarea sa, Dl Ministru aduse una ... ...
Ion Creangă - Povestea porcului
... nu știa ce să mai facă de bucurie că are un băiat așa de chipos, de hazliu, de gras și învelit ca un pepene. Să-i fi zis toată lumea că-i urât și obraznic, ea ținea una și bună, că băiat ca băiatul ei nu mai este altul! Numai de-un lucru era baba cu inima ... știi de pe la târg? — Ce să știu, măi babă? Ia, nu prea bune vești: împăratul vrea să-și mărite fata. — Și asta-i veste rea, moșnege? — D-apoi îngăduiește puțin, măi babă, că nu-i numai atâta, că, de ce-am auzit eu, mi s-a suit părul în vârful capului. Și când ți-oi spune până la ... al nostru nu poate vorbi și nu-l duce capul, ca pe alții... la atâtea iznoave. — Bune-s și acestea, măi babă; da' bună ar fi și aceea când ar avea cineva un fecior care să facă podul și să ia pe fata împăratului, că știu c-ar încăleca pe nevoie și, Doamne! mare slavă ar mai dobândi în lume! Când vorbeau bătrânii, purcelul ședea în culcuș, într-un cotlon sub vatră, cu râtul în sus și, uitându-se țintă în ...
Mihai Eminescu - Rime alegorice
... s acum fantasticele șeme Prin care luna străbătea-ntr-o vreme? Acele mii risipuri din pustie Trăiesc... nici unul moartea nu și-o teme. Când ar avea moarte o vecinicie De-amor, de viață și de nebunie, Ei nu s-ar veseli atât de tare Precum o fac în astă moarte vie. Ici vezi femeia plină și bălaie Ce lasă-ncet să cadă a ei ... Murmure doar s-aud de prin unghere, Unde cu glasul blând amantul cere, Pe când iubita gura ei, uscată De sărutări, deschide la plăcere. Ce-i lumea asta mă întreb acuma: Au nebunit-au, sau domnește ciuma? De-acopăr moartea, ranele hidoase Cu râs, cu-amorul, cu beții, cu gluma? ,,Ba ...  Nu, nu îi vezi așa precum se cade; VÄ�ața lor un vis al morții este, Azi pradă ei, iar mâni ea o să-i prade. Ce afli-n lume? mii de generații. Popoare mândre sau obscure nații Demult pieriră și pe-a lor cenușă Trăiește... cine?... ei ... cețe. Femeia goală, cufundată-n perne, Frumsețea ei privirilor așterne; Nu crede, tu, că moare vreodată, Căci e ca umbra unei vieți eterne. Iubirea ta- ...