Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru M��NU����
Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 1208 pentru M��NU����.
Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F
... Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se ... tânăr, e o glorie a spune C-ai îmbătrânit și sila de viață te răpune, Că nimic pe lumea asta să te miște nu mai poate, Că te-ai zbuciumat zadarnic și te-ai săturat de toate? Știi tu încă ce-i viața? Ai avut tu când pătrunde, Nu ... și eu ca tine amăgit să cred că-n artă Pot să trec la nemurire cu revolta mea deșartă; Și cu lacrimi stoarse-n silă nu mi-aș mai aduce-aminte Am bocit și eu... nimicuri, ce-mi păreau pe-atuncea sfinte!... Dar când m-am uitat în juru-mi ș-am văzut că e o boală, Și că toți începătorii, de abia scăpați din școală, Ofiliți în floarea vârstei ... s-abată lăsând morții în odihna lor de veci, Și din florile vieții să aleagă și s-adune În nepieritorul fagur adevăr și-nțelepciune! Câte nu-s de scris pe lume! Câte drame mișcătoare ...
George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu)
... Necăjite si mânjite, Zece ouă înroșite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stați gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ați fi ouă... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund și fraise Lângă pasca ... Ne gătește de paradă. - Ne ciocnește cap în cap Și ne zvârle coaja-n stradă... - Ce rușine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă, Aș fi scos un pui albastru... - Și eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Așa galben sunt ...
Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito...
... nebuni, iubito... Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... de Mihai Eminescu (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam, Sau că muream de-atâta fericire, Dar numai sara vieții n-ajungeam. Era ... blând și când ostil Făcea singurătatea-mi zgomotoasă, Cum e cu zgomot luna lui april. Și în necazul tău și mai frumoasă Te cuprindeam, să nu te mai retragi, Să-mi plângi la piept la dragoste geloasă. Și ne-am fi fost atât, atât de dragi... Ca o crăiasă mi-ai ... Și plină de-ale toamnei reci icoane. A noastre visuri cad pe rând și mor Precum în vânt rotiri de frunze-uscate... Statornic nu-i decât al nostru-amor... Renunț silit la el, căci nu se poate, Și lungi iluzii, ca un înțelept, Naintea mea le văd căzând pe toate. Nu cer nimic, nimic nu mai aștept, Și nici întreb la ce o mai simțesc Sărmana inimă bătând în piept. La ce? Ca viața mea s-o risipesc Într-o ...
Mihai Eminescu - Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă)
... iubito... (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... de Mihai Eminescu (variantă) Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam, Sau că muream de-atâta fericire, Dar numai sara vieții n-ajungeam. Era ... blând și când ostil Făcea singurătatea-mi zgomotoasă, Cum e cu zgomot luna lui april. Și în necazul tău și mai frumoasă Te cuprindeam, să nu te mai retragi, Să-mi plângi la piept la dragoste geloasă. Și ne-am fi fost atât, atât de dragi... Ca o crăiasă mi-ai ... Și plină de-ale toamnei reci icoane. A noastre visuri cad pe rând și mor Precum în vânt rotiri de frunze-uscate... Statornic nu-i decât al nostru-amor... Renunț silit la el, căci nu se poate, Și lungi iluzii, ca un înțelept, Naintea mea le văd căzând pe toate. Nu cer nimic, nimic nu mai aștept, Și nici întreb la ce o mai simțesc Sărmana inimă bătând în piept. La ce? Ca viața mea s-o risipesc Într-o ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele
... podul casei. La urmă, românul, mulțumit, vroi să dea cîteva bucăți de carne pravoslavnicului. Bătrînul își făcu cruce, se cutremură și cu nici un preț nu voi să primească, zicînd c-un glas de mucenic : -Lasă, lasă, omul lui Dumnezeu, că pentru Dumnezeu am muncit. Ei, dar cine-mi fusese omul ... le e somnul și, bătînd tare în ușe, zise : - Dăschideți voi ușile, și vi se vor dăschide vouă porțile raiului ! Aș ! bieții oameni dormeau duși. Nu se auzi nici pis. Unul barim să se fi întors dup-o parte p-alta. Ei, e greu să ai năravul d-a te ... un retevei și se repezi pe scară. Pravoslavnicul, speriat, rupse învelitoarea ca să scape și zise cu glasul tremurînd : - Ruptu-ai sacul tău, Doamne ; și m-ai, m-ai încins cu veseliiie ! Hoțul de păgubaș în pod, parvoslavnicul pe casă. Cînd să sară : - Și șchiopii vor sări ca cooorbiii ! Și bîldîbîc jos. Păgubașul ... și mîna prin păr și dînd de sînge : - Unsu-ai, Doamne, cu unt, cu untdelemn caapul meeeu ! Și bietul păgubaș, auzindu-l și văzînd că nu ...
Gheorghe Asachi - Anul nou 1842
... Gheorghe Asachi - Anul nou 1842 Anul nou 1842 de Gheorghe Asachi Nici avuția, naltul rang sau nume Nu a ferit pe oameni de mormânt; Pentru ce Pronia m-a păstrat în lume, Ca să fiu încă pre acest pământ? Fiecare om ar-un ogor aice; De nu-l lucrează, i s-adaoge un an, Să poată trece încărcat cu spice, Ca s-arăte c-a fost bun pământean. Fii cum ...
Dimitrie Bolintineanu - Clavecinul
... ciocan pe cuiul tristului sicriu Unde se întinde dulcea creatură Care noi iubim. Ea-nțelese doruI ce mă-mpovăra Și de rozioare fața-și scutura. M-adora pe mine dulcea mea frumoasă? Cine poate spune misteru-i divin! Se-ntrista tăcută, se punea sfioasă Lâng-un clavecin. Mâinile-i p-octavuri ... de profundu-i chin, Se-ntruni cu-aceste vorbe-ntristătoare, Dureros suspin ,,Dacă și cerul încă-a voit Ochii-mi d-acuma să nu mai vază Chipul tău dulce ce mă-nviază, Decretul soartei fie-mplinit! Uită-mă-ndată! La ce vei duce Cu tine dorul unei simțiri Din ... întoarce din întâmplare, Afla-vei toate la locul lor, Pline de viață, junețe,-amor, Precum fusese l-a ta plecare. Ochii tăi poate m-or căuta... Eu voi fi lipsă, vai! dintru toate. Atunci la mine gândi-vei poate Și ochii-ți de lacrimi s-or îneca!" Astfel răspândește ... căutare, Se părea că-mi da. Au trecut pe viața-mi zile de durere, Chipul ei cel dulce de când n-am zărit. Dar nimic nu
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... păcatele lor și să boteza de el în apa Iordanului și-l întrebară pre el zicând: Au doară ești tu prorocul? Iar el au zis: nu sunt, nu că doară nu era el proroc, ci nu l-au întrebat de iaste proroc, ci numai de iaste el prorocul acela de carele au zis Moisi că: Proroc va rădica noao domnul Dumnezeul ... jidovesc și socotiia jidovii cum că iaste Ioann prorocul acela și pentru acĂ©ia îl întreba. Iar el le-au răspuns și le-au zis: Nu sunt eu acela, ci iaste să vie după mine, a căruia nu sunt eu vrĂ©dnic să-i dezleg curĂ©lele încălțămintelor lui, adecă nu pociu pricĂ©pe cum s-au născut. Adevărat, mai pre urmă s-au născut decât mine ca un om, iară ca un Dumnezeu ce iaste ... voiu apropiia de focul cel nesuferit? Tu mă sfințĂ©ște, Doamne, tu mă botează, stăpâne, tu mă curățĂ©ște de tina păcatului, mântuitoriule, că eu nu cutez, nici sunt vrĂ©dnic să te botez. Zise Hristos: Ioanne, lasă cuvintele acĂ©stia acuma, că nu iaste vrĂ©me de a înmulți vorba; vrĂ©mea purtării de grijă iaste. Pentru aceasta m-am făcut om, pentru aceasta ...
Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe
... noaptea. Și fiindcă acuma se trecuse cu somnul, nimerise și ea la spartul târgului și alergă la Preaînțeleptul să-i schimbe și ei penele, că nu vroia să rămâie așa cum o mâzgălise, acum în grabă, vecina ei, vrabia, cu ce putuse lua și dânsa de pe aripi. Dumnezeu însă se ... mai doarmă nici nopțile de acum înainte. Dar fiindcă privighetoarea zbură pe umărul Atotfăcătorului, și se rugă frumos de iertare, și fiindcă îndurarea lui Dumnezeu nu cunoaște margini, i se făcu milă Ziditorului de păsărică. Însă nu-și mai putea lua cuvântul înapoi. Ce să facă? Tocmai îi lovi auzul glasul păunului. Și ce se gândi Dumnezeu? Să treacă glasul păunului privighetorii ... de cântecul zăludului. Zis și făcut. De atunci privighetoarea cântă așa de frumos, iar păunul scheaună ca o mâță. Ia așa! După ce gaița sfârși, m-am gândit puțin, apoi iată ce i-am vorbit: Eu : Ia ascultă, gaițo dragă, frumoasă poveste și mare minciună mi-ai înșirat. Gaița : Dacă o ... Gaița : Și câte minciuni n-au fost multă vreme, pentru toți, adevăruri adevărate. Eu : Gaițo, umbli cu șiretenii. Adevărul numai noi, oamenii, îl știm. Gaița m ...
Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei
... menirea ei. Când Eleonora se preumbla pe jos în costum scurt, care lăsa să se vadă niște piciorușe mici și sprintene ce abia atingeau pământul, nu era trecător care să nu-și întoarcă capul după ea; iar când era în trăsură, gătită cum știa ea să se gătească, nu era regină care ar fi putut să i se puie alăturea. Cochetă și naivă, ușoară și nepăsătoare, și totdeauna veselă: iată Eleonora. Era un flutur ... ani trecură, și Eleonora nu pierdu roșața din față, nici veselia din ochi. S-ar fi zis că în fiecare dimineață ea reîntinerește. Pieptul ei nu cunoștea suspinul. Ea plutea în viață cum plutește scoica fragedă pe mare, ale cărei valuri o mână orișiunde, dar nu o cufundă. Ea intrase pe poarta cea mare a lumii, pe unde atâția intră și atâția se pierd; pe dânsa însă o întâmpinase ... și-o luase drept stăpână. Negreșit că un moralist cârtitor, cu fruntea posomorâtă, ar fi avut ce bănui contra nebuniilor Eleonorei; cu toate aceste, ea nu avea conștiința că face vreun rău. Ea trăia și credea că astfel se trăiește. Ea nu
... neobosit, În sânul omenirii vărsând a iernii gheață; Lumina lor iubită lucește lin în viață Precum un soare dulce în veci neasfințit! Așa nu te vei stinge din minte-mi niciodată, O! suvenir puternic de dragoste-nfocată! O! timp ferice-n care minunea ce iubesc M-a deșteptat în raiuri cu glasu-i îngeresc! * Era blânda oră a blândelor șoapte, Când nu mai e ziuă și nu-i încă noapte. Pământul și cerul, ca doi frățiori, Își dau sărutare prin stele și flori, Și-n aer parfumul al florilor dalbe Plutea cu ...