Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU VINE
Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 1083 pentru CU VINE.
Dimitrie Bolintineanu - Fost-ai tu frumoasă, tu, Patria mea!
... Ca torente turburi ce prin nopți fatale Râură gemânde, spumă furios Și prin stânci sălbatici se doboară jos, Fiii tăi din munte coborau spre vale, Cu paloșe mândre, cu suflet voios. Ale tele fiice ca vise ce luce Și prin nopți de chinuri amăgesc ușor, Neputând la luptă calul a conduce, Revărsau ... voi roza care se-mlădie Conservând ferice frumusețea sa; Dar pe care viața nu mai revifie, Nu-i mai dă coloare, frăgezime vie, Farmecele sale cu care-ncânta! Astfel strălucește rara-i frumusețe Ce pe toți încântă, farmec înzeit! Dar pierit-a viața care dă junețe, Inima, voința, dalba ...
Vasile Alecsandri - Hâtrul bătrîn
... Vasile Alecsandri - Hâtrul bătrîn Floricică, floricea! Când eram pe vremea mea, Câte trei mândre aveam, Cu tustrele mă iubeam, Una-n deal și una-n vale, Una la mijloc de cale, Iar de când m-am bătrânit Fetele m-au părăsit ...
Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-și laudă nobilitatea
... Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-şi laudă nobilitatea Catîrul ce-și laudă nobilitatea de Grigore Alexandrescu Catîrul unui părinte Cu proastele lui cuvinte Noblețea își lăuda, Zicînd fără încetare Că de o virtute mare Exempluri mumă-sa da, Că ea a fost la ... nchine, Domnul catîr socotea; Și uitînd a sa rea stare, Părinteasca naintare La lumină tot scotea. Dar cum se sfîrși noblețea? Cînd îi veni
Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni
... ne-a depărtat de slavonism, credința neclintită ne-a despărțit de puterile amenințătoare de atuncea. Ce au a face cu chestiile aceste de căpetenie micile umbre de mici dăscălași?... Ori din ce ungher al României ar veni un dăscălaș, chemat ori nechemat, prețuim ostenelile și meritul, dacă își dă osteneala și are merit. Dar ceea ce nu se prețuiește, în Moldova mai ... d-voastră; scrie să pricepem și noi bunătățile și frumusețile ce gândiți..." Jurnaliștii și criticii au zis: "Vă rătăciți, și rătăciți inimile și mințile românilor cu cimilituri fără noimă; ne faceți din nou Trisotinii și Vadiușii veacului al XIX--lea". Și d-voastră răspundeți cu o chestie păcătoasă de persoane și de dăscălași, o chestie de negoț. D-voastră ați dat drumul pe calea pedantismului cailor neînvățați, ce își zic ... noastre chestii de persoane, de a face din aceste persoane fenomene naționale, când persoanele ne sunt prietene sau sunt tot dintr-un sat cu noi, este o slăbăciune cunoscută a coteriilor politice, științifice și literare. Dar tocmai pentru că Termenul "ideologii" este folosit aici cu ...
Ion Luca Caragiale - Baladă (Caragiale)
... să se-nspire. Harfa lui macabră-nstrună Și toți morții se deșteaptă, Iar băieții împreună Stau uimiți, de-i vis ori faptă. O sublimă-mprovizare Cu accent suprauman: „Unde-i vremea noastră oare? Leg an d-an, leg an van d-an! Am ajuns acum eu, bardul Simbolist al omenirii ... Răsărit-a azi spanacul! Căci învins-aBalamucul – Fiica Romei e nebună! – Și Maimuța și Ciubucul Și-au dat mâna împreună! Dar veni-va timpul Gropii mele să se-nchine: Țara va deshide-Olimpul Ca să intru eu cu
... trei zile încoace, pe cărările cele mai drepte, pe poticele cele mai neumblate, mergea mai răpede cu picioarele lui haitișe decât ar fi mers altul cu picioarele drepte, și niciodată nu lipsea un ban, niciodată nu întârzia cu o oară. Toate mergeau bine, numai cu fetele din casă Ion Urdilă nu prea ducea trai bun, căci nu era zi lăsată de Dumnezeu ca ele să nu chicotească la spatele lui ... închise ochii pe neașteptate, și, la vârsta de optsprezece ani, rămăsei trist și orfan sub epitropia unei mătușe, varga lui Dumnezeu. O! Doamne, ce schimbare! Cu venirea ei, focul a intrat între noi. Naltă și zdravănă, cu niște ochi asprii, bulbucați, gata de pălmuit și vecinic nemulțămită de tot ce se făcea, iată noua noastră stăpână. Din ziua dintăi ea luă cheile ... sară și nici că mai obosea. Ș-apoi era evlavioasă, scumpa mea mătușă, și cu Visul Maicii Domnului totdeauna în sân. Mai ales dimineața era cu inima plină de umilință, când se închina dinaintea iconostasului: — Tatăl nostru carele ești în ceriuri, sfințească-se numele tău, facăse voia ta... Cioară, ardă ...
... zidul lung și nalt al mănăstirii, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, ca ferestrele de chilii părăsite, numai una e toată-ntrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze-ntunecoase se văd în oale roze albe ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastră dădea într-o chilie pe pereții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate — ici un sfânt, colo un cățel zvârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a ... unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe perete. Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o pereche de papuci și un motan negru, iată toată îmbrăcămintea. Prin ... la socoteală, ... să nu-l oprească... nu se cădea. Ea nu făcu nimica, ceea ce era mai cuminte în cazul de față. Pictorul ieși zâmbind cu răutate, dar cu ...
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... noi. Afarâ de aceasta, tu ai o cunoștință foarte adâncă de desfătările celi adivărate, pentru ca prescriere lor să te scandalisască. Tu știi că oamenii cu duh și cu gust au ca o datorie a-și împodobi eticurile cu feliuri de goliciuni, cu toate că, temându-să de a răni ochii subțiri, nu le pun în sama lor. Să trecim la istorie me: fiind copil, mă ... mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ-mi primblu căutătura pe cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o fiziognomii țărănească, ca de vreo 50 de ani, cari avĂ© ochii țintiți cu lăcomii la mine, ca când ar fi vrut să mă mănânce. întăiași dată m-am cam sastisit; dar un tainic santiment de iubire de sine ... o nevinovată de la țară ci sâ socote pre norocită că au aflat-o așa condiții, câci îmi închipuiem că am a faci cu o cinstită damă. în vreme aceasta baba ce cu izvodu, în fața căreia să pitrecusă așezare noastră, îmi zâmbĂ© în chip că eu, ca o proastă, gândem că îi pare bine pentru buna me
Gheorghe Asachi - Ștefan cel Mare înaintea Cetăței Neamțu
... bis, ultimile două versuri din fiecare strofă) În cetatea părăsită, care de pe munte Cătră nouri încă nalță o căruntă frunte, Unde trecătoriul ș-astăzi cu respect se-nchină, A domnit odinioară vechea eroină; Pe atuncea se lupta păstoriul moldovan Și țara-și apăra chiar ca un aprod oștean ... mii cete fioroase patria a fost călcată Și de sânge a ei țărână era adăpată; Monastiri, cetăți și sate fumegau aprinse, Cu bătrâni, gemeau și fete și obeze strânse. Dar nenvins era păstorul moldovan, Că țara-și apăra chiar ca un aprod oștean! Încruntat ca leul, Ștefan ... bine vra să cuvinteze. Că pe atunci a fost oricare moldovan, Duios părinte, fiu, barbat și aprod oștean! Când de zi se luminase, cu a lui putere, La cetate Ștefan vine și intrare cere; Dar Elena, inimoasă, de pe muri i zice: Fără triumf să nu intre ... suflet moldovan A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean! Fiule, întâia oară te văd fără vântă; Totdeauna tu învins-ai cu dreptate sfântă! Eu nu pot astăzi deschide a cetăței poarte, Pe eroi în câmp așteaptă glorie sau moarte! În timpul cel cumplit, un
... odată, mâna-i albă, Când mi-o întinde, s-o sărut?... Și-n minte mi s-arată chipu-i Atât de fraged și de blând, Cu ochii mari, senini, albaștri... Ascund în fundul lor vrun gând?... Șuvițe blonde-i cad pe frunte... Un păr bogat și mătăsos, Ș-un gât ce ... mi se pare... Ba da, o umbră e în poartă; Și nici un semn, nici o mișcare... Ajung în dreptul ei... Cum tremur! Și trec cu ochii în pământ... Îmi fac mustrări de stângăcia Și frica mea fără cuvânt. Mă-ntorc... Aș fi trecut ș-acuma, Căci pentru frică nu-s ... Îmi arde inima, mă doare... Ș-am sărutat-o mult și lacom, Am sărutat-o, scos din minți, Pe ochii reci, pe gât, pe gură, Cu mii de sărutări fierbinți. Târziu ne-am despărțit... cu-ntoarceri, Cu trăgăniri copilărești. Ș-am urmărit-o cum se șterge, Ca o minune din povești. Și mult am stat așa, în noapte, Să-mi deslușesc tot ... pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. Mă-mbrac, mă pieptăn mai cu ...
... a drum privirea Și pe gînduri cade trist. Căci în lumea asta crudă Și avară pentru el, A-nceput să i se-nfunde Cu viața de tembel. "Ah, bătrînă năzuroasă, Pentru ce atîta fard, Dacă nu-nțelegi durerea Și iubirea unui bard?" Damian vorbește singur. "Luni întregi te-am ... foame Și tot îmi ziceam în gînd: Tu, bătrînă și bogată, Eu sunt tînăr și sărac... Ce nu-mi cumperi tinerețea ! Cum ți-aș mai veni de hac ! Dar atîta chin și versuri Fără de folos mi-au fost: A plecat la băi ingrata... Grea-i viața fără rost ... chitanță v-am făcut... Douăzeci de lei... Vă-nscriem Abonat de la-nceput. — N-ai noroc, c-un sfert de oră Înaintea dumitale Tot cu-așa tertip un tînăr Mi-a ciupit ceva parale... Bietul bard salută, iese, Rușinat și tot sărac; Toate cele împrejuru-i În părăgini ...