Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 761 - 770 din aproximativ 4001 pentru .

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

... vine-a crede că sâmburele lumei E răul . Cartea lumii d-eternă răutate E scrisă și-i menită.        De vei avea puterea, Voința ca sfarămi pe cel mai slab ca tine, Bravură se numește. De ești închipuit, Nesuferind ca alții de-acea închipuire Cu vorba se-atingă: onoare se numește; De vrei -ntreci pe alții și lumei -i impui Persoana ta infamă: dorință-i de mărire, La fapte mândre stimul. De ești atât de van crezi că pân-și cerul ascultă a ta vorbă, Că-i pasă dacă corpul ți-l chinuiești și mintea Ți-o stupifici  ... Te-or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre Și te vei stinge mizer de nimenea jălit.        Se vede Că nu puteau șireții ca găsească-n viață Alt preț decât acela -și împlinească pofte Pe seama altor... Apoi este și drept, cuminte, Ca proști ducă greul, astuții domnească... La ce-ar fi-atuncea lumea în două împărțită? La ce-ar esista proștii ­ și iar la ce șireții? Nu merită nătângii ... ce soartă pot ca ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

... cândn-avea mustăți încă și iubea o femeie slăvită, cerească, precum sunttoate femeile pentru ibovnicii cei de 18 ani... ai râs, domnule D. G.,fără știi de ce râzi: pentru un critic îi mare mângâiere... și cc.de astăzi mulțumesc că-i socotiți prea proști ca râdă cu d-ta... ded-ta... nu zic. Domnul D. G. se pare a-și fi adunat toate puterile învățăturilor gramaticale, toată experiența ... și a critica cu știință! Băcălia este scrisă moldovenește,încât fieștecare a înțeles-o până la o iotă, și tocmai un critic -șiastupe urechile sau -și închidă ochii într-o epocă în care duhulomenesc se dezvelește, precum știm, până și la băcali! S-a zis Băcălia ambițioasă , și ... bacal vreasă-și schimbe bernevicii pe un pantalon, pestelca pe o pereche de mănuși, contășelul pe un surtuc, cuțitul sau cumpenile pe un condei și -și zică domn, în loc de Neculai feciorul. Este de mirare căun om învățat ca domnul D. G., care vorbește de gramatică, nuștie aceste toate. Ambiția este în orice om, în ceea ce atârnă dedânsul, se încuibează în toată tagma, s-ascunde și se preface în felde

 

George Coșbuc - Fulger

... fărmecată, căci cel ce bea din ele E sănătos de-a pururi și vesel e mereu. De mult doresc din apa lui Negură beu, Dar n-a fost nici un modru, căci la fântâni stau pază Trei taberi pânditoare și rar voinic cutează fure strop de apă, prin vorbe viclenești, Dar tu, iubite Fulger, pe Salba de-o dorești, Gătește-te și-aleargă! Încalecă-ți fugarul Și-mi ... aur; Și spun că-i păstorește pe câmpuri un bălaur, Ce varsă dintr-o nară grea flacără de foc, Căci om și zbici nu poate țină caii-n loc, Atâta-s de sălbatici! și nimeni nu-i în stare -i prindă, nime-n lume, afar de-acela care Îi pune-n frâu de aur, de zâne făurit Și-acum, având eu frâul, așa m ... n braț a strâns Pe Fulger astă-noapte visatu-te-am în plâns, Iubitul meu! și plânsul cu dor se tâlmăcește! Oh, ce -ți dau? Năframa nimic nu-ți folosește, Nimic acum inelul, tot farmecul nimic! Ești brav, iubite Fulger, ești verde și voinic Și poți ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... dreptul de a cere de la d. Hiotu a ne da un teatru nu de primul rang, căci astfel nu poate ni-l dea din mai multe cauze, dar un teatru bunicel, compus așa ca întreție pe spectatori și ne formeze gustul muzical, iar nu a ne pune în trista pozițiune de a regreta trecutul. Cerem dar de la dînsul ... din timpi uitați prin librăriile cele mici din Milano, pline de praf și în prada șoarecilor. Osebit de aceasta mai cerem — și tot fără ieșim din dreptul nostru — a ne da o garderobă mai bogată și mai fidelă epocei operilor de reprezentat, ca nu ne întoarcem iar la cele vechi, adică vedem pe cavalerii scoțiani din Lucia di Lammermoor îmbrăcați în costume italiane după timpul lui Carlo Visconti, iar populul spaniol în opera Il Trovatore , în ... din cauza însemnatei lipse de violine și a disciplinei necesarii, cerem a se aduce în stare de a putea -și împlinească misiunea sa cu fidelitate. Corul are necesitate de o reformă radicală, atît în instrucțiune, cît și în personal. Iluminarea teatrului cerem ...

 

Nicolae Filimon - Rașela și Ristori

... care seamănă mai mult cu un stabiliment de industrie! Vin, în fine, de la casa Rașelei, strada Trudhon nr. 4. Mă dusei la dînsa ca -i aduc aminte că de două ori pe rînd îmi promisese că va da la Viena o reprezentațiune în beneficiul săracilor. vedeți cu ce ocaziune îmi dete acea promisiune. Rașela fusese invitată la Viena ca dea vro cîteva reprezentațiuni, dar ea nu veni singură, ci întocmai ca Rașela din Biblie: Rașela și Lia, tatăl și fratele său, împreună cu toată ... a treia cu amărăciune. Dar cînd văzu că toate jurnalele aplaudă unanim pe Ristori, atunci Rașela, dînd într-un surîs sardonic, zise: „Voi văd și eu această minune!“ înfășură dar într-o mantilă, își acoperi fața și se ascunse într-o lojă, astfel încît nu fie văzută de nimeni. Și văzu pe Mira , jucată de Ristori. Dar cînd văzu pe Ristori în toată sublimitatea și maiestatea sa, atunci o ... te închini la alți zei, fiindcă de mult n-ai văzut fața ei. Dar acum ea vine la tine învestită în pară de foc și va coborî în templul tragediei ca ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... s-a tăiat în spini" este qeistreich, desigur. Și care animare poetică nu e geistreich? Așa, orice poezie, care nu copiază, e geistreich. Ca găsești: Amurg. Dama cu camelii a scuipat sânge. Toamna. Câmpuri verzi, luminoase, așa cum descriu literații primăvara. Opalul. Lapte stricat. trebuie dispui de aptitudini ce, la un loc, se numesc, convenabil, spirit. Poetul însă ar fi vrut scrie cu miresme de culori. Dar culori și miruri se prefăceau în cuvinte negre, la fel cu toate civintele. Și întreba pe Cel-ce-toate ... și de loc nu supere pe nici un om de bine. Se mai poate bănui și așa: că acea iritare, căreia mai ales trebuie -i fie simțitor un om ce vede atât de mult și ascuțit, îl aduce pe Maniu soluționeze, uneori, prin intervenție ironică. 0 citire în Ceașca de cafea: Fir subțire, un drum lung și șerpuit se arată. Treci peste o apă întunecată ... Mai stă bordeiul jumătate dărâmat, / Coperit cu stuf, cu găuri de un cot. / Dar înflorit cu rapiță galbenă de tot. / Cu noaptea în cap, fără ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni

... cineva mai potrivit cu tine: Moșneag posomorât cu nasul tot pe sus. Ce vis ciudat! eu, bre, m-aș mulțumi mai bine Pe-un Capșa -l visez decât p-alde Isus! El pleacă, iar bătrânul, un chip de moaște sfântă, Surâde și-mi întinde o mână de schelet; Dentâi șoptește ... sufletu-ți robește robia cea mai grea, Căci lutu-i pușcărie, din care n-ai vro ușă, Silit a sparge zidul de vrei ieși din ea! Tu nu-l auzi sărmane? și câte el mai spune! E fiul meu, pe care în luptă la Vidin Un glonț îl ... trăiește mai deplin. Îl vezi acum? Privește-l! — Nu-l văd. — Orbire crudă! Ești unul dintr-aceia ce jură pe tipic În lume nu știe, sub soare n-audă Decât ce-nvață-n școală: o buche și nimic! Prin văzul căpățânei ești vita, care crede Că firea dat-au ochii vezi cum mănânci! La om e ochiu-n suflet, privind ce nu se vede: Mai rază decât raza, el trece și prin stânci! Nu-l vezi? E ...

 

Constantin Negruzzi - Potopul

... Care e acel ce soarta pentru noi l-a hotărât? Puținele mele zile iată-le de-acum sfârșite! Sprijinește-mă în brațe-ți, mor l-al tău sân iubit. În curând a sosească mâna morții cea de gheață Și de draga ta Selmină s-atingă-nfiorat, mă ia de lângă tine, de lângă scumpa mea viață Ca s-afunde în adâncuri un suflet nevinovat!...â€� În fiorii spăimântării leșină tânăra fată ... mintea mea nu iasă acel ceas de grozăvie Când în undele turbate pe-al meu tată am văzut. Cum se lupta împotriva înviforatelor ape, Nevoindu- poată păn-la noi a se urca, Și văzând că nu-i rămâne vro nădejde ca scape Întinses-a sale brațe spre-a mă binecuvânta; Când deodată preste dânsul căzând valul cu pornire Și d-această de ... â€� Edvin sprijinea în brațe p-a lui scumpă amoreză Ce de silnica suflare a furtunii s-alignea, Căuta nenorocitul ca o îmbărbăteză, ...

 

Mihai Eminescu - Satira IV

... Joacă-te cu mine... cu norocul meu... mi-aruncă De la sânul tău cel dulce floarea veștedă de luncă, Ca pe coardele ghitarei răsunând încet cadă... Ah! E-atât de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. Ori în umbra parfumată a budoarului vin, mă-mbete acel miros de la pânzele de in; Cupido, un paj șăgalnic, va ascunde cu-a lui mână, Vioriul glob ... de ele numai dragostele noastre Și luceferii ce tremur așa reci prin negre cetini, Tot pământul, lacul, cerul... toate, toate ni-s prietini... Ai putea lepezi cârma și lopețile lepezi, După propria lor voie ne ducă unde repezi, Căci oriunde numai ele ar dori ca ne poarte, Pretutindeni fericire... de-i viață, de e moarte." ...................................................................... Fantazie, fantazie, când suntem numai noi singuri, Ce ades mă porți pe lacuri și pe ... soarele s-o stinge în genunea cea adâncă. Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii, Tu cu lumea ta de gânduri după ea te ații? aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse,

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea IV

... Joacă-te cu mine… cu norocul meu… mi-aruncă De la sînul tău cel dulce floarea veștedă de luncă, Ca pe coardele ghitarei răsunînd încet cadă… Ah! E-atît de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. Ori în umbra parfumată a buduarului vin, mă-mbete acel miros de la pînzele de in; Cupido, un paj șăgalnic, va ascunde cu-a lui mînă, Vioriul glob ... nde ele numai dragostele noastre Și luceferii ce tremur așa reci prin negre cetini, Tot pămîntul, lacul, cerul… toate, toate ni-s prietini… Ai putea. lepezi cîrma și lopețile lepezi, După propria lor voie ne ducă unde repezi, Căci oriunde numai ele ar dori ca ne poarte, Pretutindeni fericire… de-i viaă, de e moarte. Fantazie, fantazie, cînd suntem numai noi singuri, Ce ades mă porți pe lacuri și pe ... soarele s-o stinge în genunea cea adîncă. Ce? Cînd luna se strecoară printre nouri, prin pustii, Tu cu lumea ta de gînduri după ea te ații? aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse,

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

... nu ajung toate cuvintele astea obosite) câmpia (ne dăm cu părerea) poate ar trebui câteva milenii lăsată pârloagă (pentru regenerare n-ajung toate excrementele lumii) disecăm nivelăm implantăm firicele de aer în plămânii de gumă ai planetei băiete încă un rând că tare ne mai plictisim pe-ntunericul ăsta TOARNĂ se facă lumină prin toate crăpăturile pielii scârțâie căruța obosită din toate încheieturile ei de lemn minunate poheții văd și aud poheții suferă și se ... de serviciu a zilei următoare mă simt străin în propria-mi piele (temniță și temnicer după ce-am înghițit cheia) și-mi vine înjur blestem (dar unde pun oare blestemul) clipa în care am dat buzna în cancelaria domnișoarei universale mai la stânga (c. a. p-ul și biserica satului ... în loc uși întredeschise prin care ne privesc obiecte și cifre lungi rafturi și sertare lucioase cu dinții măcinați ce de chestii domnule (iți vine râzi te bucuri și s-o iei de la capăt -ți amanetez viața -ți arvunezi parastasul ) ace brice cuie și (o de ce așa departe) viețile noastre fișate adnotate trase la indigo (alb negru gri sau maro) clacule ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>