Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU CINE ȘTIE CE
Rezultatele 761 - 770 din aproximativ 837 pentru NU CINE ȘTIE CE.
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ăântuluiî Crăciun și toți sătenii, țăranii ... de cu zi cu steaua prin împrejurimi din sat, dar colinda fără stea este mult mai obișnuită și mai în duhul norodului, pe când cei ce umblă cu steaua cântă mai cu seamă cântece bisericești sau în duhul bisericii. Am spus pân-acuma toate obiceiurile care se petrec de cei ce ... ușori mărunchi de flori, La portiță hulubiță, Dar în mijlocul curților Șed mesele întinse, Scaune cu jilțuri puse, Făclii de ceară aprinse. Dar la mese cine șade? Șade Crăciun cel bătrân Și cu frate-său Ajun Și cinstesc, și măresc, De-amar greu să jeluiesc, Palmele și coatele De juncani, tineri ... cu jale, Pentru ale lui Adam greșale! Iar Adam, când a greșit, Domnul din rai l-a lipsit. Raiule, grădină dulce, ...
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... de către Alexandru cel Mare. Cine nu știe că acest falnic izbânditor purta necontenit cu sine, într-o cutie de aur, poema lui Omir; și ce este Iliada altă decât o istorie în versuri, cea mai veche și cea mai frumoasă din toate! Fără a merge în veacuri așa ... a fi buni, ne mântuie de prejudețe, ne sporește ispita prin ispita veacurilor trecute și ne lungește, cum am zice, viața! "A nu ști ce s-a întâmplat înainte de a fi născut este, zice Ciceron, tot aceea ca când ai fi necontenit prunc; căci, ce ... care părinții săi au trăit și s-au îngropat, în care el s-a născut, a petrecut dulcii ani ai copilăriei ce nu se mai întorc, a simțit cea întâi bucurie și cea întâi durere de bărbat. Acest simtiment sfânt, nu cunosc încă nici un neam, nici o seminție cât de brută, cât de sălbatică, care să nu-l aibă. M-aș întinde prea departe de sujetul meu dacă m-aș pune a vă arăta pilde despre aceasta; ele sunt nenumărate ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul
... tata-moșu". - "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe ... două... nu e-așa, tată-moșule? - Firește, ție două, lui două și mie una. - Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie. - Cum de nu?! Mie un scatiu. Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă " Măi cazace, căzăcele, ce ... împăcă, zicându-le: - Pe din două. Și copii o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. - Jumătate mie. - Și jumătate mie. Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda. Băiatul: - Mustața mea e mai lungă. Fata: - Ba a mea e mai lungă! Și băiatul întinse d-o ... zâmbi. - Ba a mea, că e mai caldă! - Ba a mea, că e mai dulce! - Ba a mea, că nu
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... cu vrednicie pre una ca aceasta, carea iaste aleasă și întru tot îmbunătățată mai naite decât toată zidirea, după cum zice la Cântarea cântărilor? Sau ce putĂ©re are izvorul mieu cel cu o picătură de apă, să adape o grădină sufletească ca aceasta? Iară încăși, de vrĂ©me ce darul Duhului Sfânt, carele pururea tămăduiaște cĂ©le neputincioase și cĂ©lia care nu sunt desăvârșit le împlinĂ©ște, acelaș să-m dea și mie putĂ©re și ajutoriu, ca să pociu zice puține cuvinte în slava lui Dumnezeu ... făcute de mâni au întra Hristos, pildă celor adevărate, ci într-acestași ceriu să se arate acum fĂ©ții lui Dumnezeu pentru noi. Și pentru ce să numiia Sfânta Sfintelor? Nu pentru alta, fără numai căci era într-însa cĂ©le doao table ale legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi în muntele lui Horiv și toiagul cel înflorit al lui Aaron și năstrapa cea cu mannă și cădĂ©lnița cea ... au câștigat această roadă blagoslovită cu multă durere de inimă, cu multe rugăciuni, cu multe milostenii și cu multe lacrămi, după cum zice David: Cei ce samănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera. Și au câștigat adevărat o bucurie ca acĂ©ia, cât ...
Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți
... maică-sa curmă acea tăcere cumplită, Zicând: "În acest ceas poate Gafița, cu-al său amat, În sânul îmbelșugării viețuiește fericită, Negândind la sărăcia părinților ce-au lăsat"... Ce-mi pasă, zise bătrânul, dacă la noi nu gândește, Ce-mi pasă de-a ei măreță! Aibă-și parte de noroc, Căci înșelătorul care pe ea astăzi o iubește Mâine poate s-o ... mă defaimă-odată eu de rudă nu-l cunosc." "Gafița-i a noastră hulă, însă ea-i a noastră fiică"... "Oh! nu-mi aduce aminte de un drit ce l-au pierdut, Căci ea ne-au prădat de cinste, făr’ de milă, făr’ de frică Când noi o iubeam pe dânsa mai mult decât ... o tristă arătare, De-o femeie jos căzută lângă pragul troienit... "Dar se poate, el strigară, nemernică, ticăloasă, Să te găsesc aici moartă și să nu-mi cei ajutor!? Au inima ta-nghețată nu ți-au spus că a mea casă Primește și hrănește vie orice călător?" Deci s-apropie, ridică și cunoaște... ah! pe cine
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... un picior cu săgeata și, când era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea: - Stăi, Făt-Frumos, că nu-ți fac nimic! Și văzând că nu o crede, îi dete înscris cu sângele său. - Să-ți trăiască calul, Făt-Frumos, îi mai zise ea, ca un năzdrăvan ce este, căci de nu era el, te mâncam fript; acum însă m-ai mâncat tu pe mine; să știi că până azi nici un muritor n-a cutezat ... ținu masă trei zile d-a rândul și rugă pe Făt-Frumos să-și aleagă de soție pe una din cele trei fete ce avea, frumoase ca niște zâne; el însă nu voi, ci îi spuse curat ce căuta; atunci ea îi zise: - Cu calul care îl ai și cu vitejia ta, crez că ai să izbutești. După trei zile, se pregătiră de ... Gheonoaiei, dete de o câmpie frumoasă, pe de o parte cu iarba înflorită, iar pe de altă parte pârlită. Atunci el întrebă pe cal: - De ce este iarba pârlită? Și calul îi răspunse: - Aici suntem pe moșia unei Scorpii, soră cu Gheonoaia; de rele ce
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... ușă. Și ,,iertăciunea" și ,,conocăria" sunt foarte frumoase și în diferite feluri. Conocăria — Bună dimineața, cinstiți socri-mari! — Mulțumesc dumneavoastră, băieți militari, Dar ce îmblați, ce cătați? — Ce umblăm, ce cătăm La nime samă nu dăm, Că multe mări am trecut, Multe țări am bătut, Nime seama nu ne-a luat. Dar cine sunteți dumneavoastră, Să ne luați sama noastră? Dar fiindcă ne-ntrebați, Să ne luați cu-ncetul Și cu binișorul, Să ne dăm cuvântul cu adevărul ... S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la împăratul în grădină, Ca acolo să -nflorească Și să rodească, Locul să-i priască Și să nu se vestejească. Dacă dumneavoastră, socri-mari, Gândiți că suntem tâlhari, Avem și bilet De la al nostru împărat. Cine știe carte latinească Să vie să ne-o citească, Iar cine nu știe Să nu vie, Ci ca de foc să se ferească. Să ne aduceți, socri-mari, Oameni cărturari: Vreun popă cu barba deasă, Să ne citească carte-aleasă ... mire acasă. Înaintea pornirii, soacra cea mică (mama miresei) îi leagă pe nun, pe nună și pe rudele lor cu șervete. Dacă nunului și nunei nu ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu
... mai sănătoase și văzduhuri mai de folos și hiară mai multe la număr și mai de multe fĂ©liuri și mai multe lumi decât aceasta ce lăcuim poate să zidească în mărime și în meșterșug mai minunate; iară o zidire carĂ© să covârșască în vrednicie pre Maica lui Dumnezeu nu va putea să facă niciodată, măcar că iaste preaputĂ©rnic. Pentru că precum nu iaste cu putință nu zic să socotească, ce nici cu mintea să gândească neștine o ființă mai cuvioasă și mai naltă decât dumnezeirea, așa nici o zidire mai covârșitoare decât acĂ©ia ce ... și câștigă cĂ©le nemuritoare și vecinice. Astăzi îș dă preasfânt sufletul ei în mâinile Fiiului ei și cu cântări îngerești și apostolești să petrĂ©ce cinstit trupul ei în satul Ghethsimani, spre îngropare. Astăzi ceriul întinde sânurile sale și priimĂ©ște pre cĂ©ia ce au născut pre cela ce nu-l încape toată zidire. Astăzi să minunează toate puterile cerești, zicând una cătră alta: cine iaste aceasta ce să sue din pustiiu, adecă de pre pământ, la ceriu? Cine iaste aceasta carĂ© să ivĂ©ște ca zorile, frumoasă ca luna și aleasă, ca soarile? ...
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... său. Niciodată n-a simțit împăratul mai mare bucurie decât când a văzut la masa sa merele de aur din care nu gustase niciodată. - Acum, zise Prâslea, să căutăm și pe hoț. Dară împăratul, mulțumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să știe de hoți. Fiul său însă nu se lăsa cu una cu două, ci, arătând împăratului dâra de sânge ce lăsase pe pământ rana ce făcuse hoțului, îi spuse că se duse să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a ... să-l piarză; de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor. Dară cum să se lase înăuntru? Porunciră numaidecât vârteje și funii ... lăsă și cel mai mic din frați și, de ce ...
Alexei Mateevici - Hristos și Samariteana
... apă venise. Băutură-au cerut Fiul Cel Omenesc. I-a fost mare femeii mirarea: ,,Cum așa? — a răspuns — în ce ură trăiesc Samaritenii cu voi?! Nici se văd, nici grăiesc, Și Tu ceri, ca să-ți sting însetarea!" Samaritenei așa i-au vorbit Iisus: ,,Când ... așa a-ntrebat pe Hristos: ,,Văd că n-ai nici un vas pe la Tine. Au mai mare Tu ești decât sfântul strămoș, Ce ne-a dat-o pe veci moștenire? În vremi vechi, păscând turma-ntr-acești munți stâncoși, El aicea găsea hodinire". Și Hristos i ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... împlini nici jumătate de veac, când tot aceeași boierime feudală sibarită își lepădă anteriele tătărești și, îmbrăcându-se de modă, astăzi încă petrece la benchetele, nu ale strănepoților, ci ale drepților ei fii întorși de la Paris, și se desfată în ale lor domenii nu cu cobzari, ci cu orchestre de modă, cu băuturi, nu de bragă, ci din viile franceze, cu femei, nu roabe, ci femei de modă coboÂrâte din Parnas pe scărițe de aur și pietre scumpe... Însă bătrânii de pe timpul robiei privesc la aceste ... se făcu desăvârșit favoritul curții, primind peșcheș un strai cu prozomente poleite și denumirea de șef al vânătorilor. Astă înaintare produse invidia tuturor vânătorilor care nu-l cruțau cu cele mai veninoase luări în râs, atingându-se, dar cu pază, și de reputația boierului Klimenko, care drept zicând nu era fără pată, cu toate că trecuse vârtsa de 50 de ani. Boierul Klimenko era unicul succesor la o avere colosală și nu se știe pentru ce el a preferat cultul lui Bachus lanțurilor Hymeneii; se vede însă că era de opinia că cultul unuia nu