Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SA NU
Rezultatele 761 - 770 din aproximativ 922 pentru CA SA NU.
Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului
... aprinsă în zenit, Și coborâtă, virginală, Pe-un fund de pat închipuit De Auroră boreală, Cu forme albe omenești De fată-mare adormită, Era frumoasă ca-n povești Și ca-n povești, nesocotită. Frumoasă ca întâiul vis Al dragostei celei dintăi, Visa sub ochiul ei închis Bălane plete de flăcăi. Trăgea din firea-i de femeie Năravul primului păcat, Și ... am îmbinat pe cer, din nori, Din toamna blândă pe pământ; Te-am deslușit într-un miros, Dintr-un amurg de zi de vară, Și nu a fost nimic frumos Fără ca umbra-ți să nu-mi pară, Te știu că ești prin tot ce-i viu, Precum e raza de la soare, În tot ce este străveziu: Văzduh sau apă ... o fi să fie. Pământul, când s-a rupt din soare, În învârtirea lui prin haos M-a prins în el ca-n închisoare Și m-a boltit spre lung repaos. Și eu, ce nu aveam făptură, Închisă astfel în pământ, Sub mângâierea de căldură M-am întrupat, și astăzi sânt. Dar dacă sunt, viața mea E singură ca ...
... Vai de mine!... de-abia însurat ș-o și uitat cărărușa casei? SUZANA: Apoi, de când poruncile aieste nouă care curg pe nică, pe ceas, nu mai are cap omu să-și mai vadă bordeiul. Când îi la subprefecătură, când la cășărie... CATRINA: La cășărie?... la stână? SUZANA: Ba nu, fa, la sameșu cel cu cășăria. Ia păcate! CATRINA: Și tu rămâi cuc pe prispa casei. SUZANA: Și torc pân’ ce nu mai văd bine; dar voi? CATRINA: Noi? Nu mai înțelegem ce-o pățit oamenii noștri, că nu mai sunt ca mai-nainte veniți de-acasă. Spun lucruri de pe ceea lune. Mai ieri, bărbatu-meu era cu chef și se lăuda că mi-o cumpăra ... el a fost supranumit Galuscus de Senatul Romei. În consecință, binevoiește, amice, a nu me porecli Gălușcă, mai cu seamă că nu pot suferi găluscele... nu-mi priesc. TOADER: Fie ș-așa, cucoane Gălușcă. GALUSCUS: Iar cucoane? V-am spus la toți aice, de când me aflu ca profesor în sat, se nu-mi mai ziceți cucoane, pentru că astăzi ...
Gheorghe Asachi - Musca și carul
... iar mai stau, Când o muscă foarte iute Au venit să le agiute. Bâzâind pe ii îndeamnă Și prin aer drum l însamnă; Unde coama nu agiunge Pe rând caii tot împunge. Carul dacă naintează, Crede că-nsași ea l-au tras, Și-nmândrită-apoi s-așază Cărăușului pe nas. Iar ... roatele pe loc, Ca bătrânul capitan, Ce în cruntă bătălie Cătră un asalt îmbie Pe aprodu al său oștean. Mai oftează musca mică Că povara nu-i rădică Și că dintre călători Nu-i dă nime agiutori, Dar l-a sa bâzâitură Nici pic caii iau aminte, Ci pășind tot înainte Suie-n deal cea grea trăsură. Atunci musca, stând, li zice: Să ne răsuflăm aice ...
Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)
... atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului ... etc. nu puteau fi alți boieri decât numai acei din protipenda și chiar tinerele odrasle din tulpina evghenistă pășeau triumfal peste toate treptele ierarhiei, pentru ca de-a dreptul să intre în posturile de ispravnici și de vornici de aprozi. Clasa II, formată de ranguri secundare, precum: spătari, bani ... și mai cu seamă în împărtășanii anuale. Însă adevăratele principii ale moralei lui Cristos erau destul de negrijite. Mituirea, departe a fi considerată ca un delict sau ca un păcat, cum se zicea atunci, intrase adânc în obiceiuri, grație corumperii de moravuri lățite în țară prin fatala domnire a fanarioților, și ...
Dimitrie Bolintineanu - Șir'te mărgărite
... mărgăritare) Mii de candele lucesc La palatu-mpărătesc, Căci să face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. Dintre cei ce sunt veniți, Alții nu-s mai străluciți, Mai frumoși, mai răpitori Ca doi tineri frățiori Părul lor în undă lină 'Noată dulce sub lumină Ca pârâul fugător Sub un soare lucitor. Fiecine istorisește Istoria ce dorește, Iar când toți au savârșit, Copilașii au vorbit — ,,Două june surioare, Dulci ca ... fuse-a noua ori, Doamna naște doi feciori Cu cosițele-aurite... Șir-te-mărgărite! Și cu-atâta cât vorbea, Mărgărelul se-nșirea. Iară soră-sa cea mare Cugetând spre răzbunare, Aducând doi arăpei, I-au ascuns în patul ei. Iar pe-acei frumoși feciori, Drăgălași ca două flori, Îi îngroapă prin grădină, Ling-o veștedă tulpină. Din copiii bălăiori Răsărit-au brădiori Dar când stelele voioase, Flori din aer auroase, Încunună ... cresc Între dânșii-așa vorbesc: — ,,Dormi, tu, dulce frățior? Căci eu cerc un aspru dor De maicuța mult iubită Ce se plânge părăsită." — ,,Nu
... Mihai Eminescu - Strigoii Strigoii de Mihai Eminescu I ... că trece aceasta ca fumul de pre pământ. Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au tăiat, cu pânză se înfășură, cu pământ se acopere. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între făclii de ... fața, eu spada ți-am întins. Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul, Arald, copilul rege, uitat-a Universul. Urechea-i fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de grâu, Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă, Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă: "Eu vin la tine, rege, să ... în vechi țâțâni s-aruncă. O candelă bătrânul aprinde - para lungă Se nalță-n sus albastră, de flacăre o dungă, Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruiți. Și în tăcere crudă ei nu știu ce aștept... Cu mâna-ntinsă magul îi face semn să șadă, Arald cu moartea-n suflet, a gândurilor pradă, Pe jeț tăcut ... să mă uit în ochii-ți ucizător de dulci." Și blânde, triste glasuri din vuiet se desfac, Acușa la ureche-i un cântec vechi străbate,
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... videa că plângea. "Mi să pare, zice Venus, că ochiu iar ș-au mai pus Pe vro nouă muritoare; vrea să ne-o aducă sus, Ca când îndestule aicea nu-s: avem și de lepădat. Că de când era mai tânăr, cu târâșu le-au cules." "Prepui, răspunde Apolo, câ-i vro pricină de stat ... deși are flegmă, dar l-a fost scos din răbdare. "Bătăușule, îi zice, fimei fără de minte, De gură sunteți prea bune și nu vă aduceți aminte Că ne-au ferecat în lanțuri întocmai cum să cuvine Unor dumnezei ca voi, făr de cuget și rușine." Mars s-aprinde, Vulcan strigă, Venus țipă cât ce poate, Că bărbat-o ocărăști și că e vrednic de ... a ta mărire A iadului jăluire și a mea nedumerire. Mahina această mare, ce șlic o ați botezat, Când să-ntâmple ca să vie la iad pentru vrun păcat, Pe a Tartarului poartă s-încapă nu-i cu putință. Deci, văzând eu acest lucru, găsisem de cuviință Poarta să să mai lărgească și smetul de cheltuială Acuma să și făcusâ și ...
Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...
... și mie mai bine. Știam eu bine că sunt mai tare-n descripțiune decât în invocare. Doamnelor și domnilor, vă jur că d-acum-nainte nu voi mai face invocări; ar fi absurd, din parte-mi, să cerc un genere, în care văd bine că nu reies. Luați bine seama că, prin titlul chiar ce am pus la-nceput, v-am anunțiat că nu voi fi de loc fidele unității de idee. Să nu vă mirați dară dacă, cu sau fără vro analogie, mi-ar trăsni dodată prin cap să vă spui, în această ultimă strofă, o istorie curat ... prem al păcii publice din Tâmpitopole, cu înjurăturile sale ebdomadare - m-am hotărât să vă dau pe fiecare săptămână câteva rânduri. Cum și ce fel? Nu pot spune; modestia nu mă iartă a-mi lauda mai dinainte marfa; mie, vă pot asigura de p-acum c-are să-mi placă prea mult. Numai ... roșie cadrilată, încărcată cu d-ale casei. Inima se umple de duioșie la aceste dulci suveniri, și-mi pare, așa cred, doamnelor și domnilor, că nu se poate mai minunată ocaziune pentru ca ...
Ion Luca Caragiale - Karkaleki
... Karkaleki de Ion Luca Caragiale Odinioară, când era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta ... poruncă, era luminată cu lumânări de spermanțet, dăruite de vodă. Era multă lume — boieri și cocoane de toată mâna și negustorime de seamă, cari nu avuseseră parte să fie poftiți la prima experiență făcută la palat. Lumânările făceau mare senzație. Deodată se simte în sală o cletinătură puternică — cutremur ... picioare pe un scaun și, jucând ochii galeși, de la vodă la policandru care se legăna, strigă tare: — Stați! Toți să murim, numai măria-sa să scape! În următorul număr al Buletinului ofițial, Karkaleki, dând seamă despre cutremur, a vorbit foarte puțin de panica mulțimii, dar a ... mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănânci palme și ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, și tu, ca ...
Ion Luca Caragiale - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou
... dintâi sosit, se plimbă agitat prin salon și învârtind bastonul cântă: Ființa-mi jună duios te cere, Scoțând suspinuri neîncetat, Iar tu, iubito, vreo mângâiere Nu-i dai să fie mai ușurat. Jak Negruzzi , intrând, cu vocea stinsă [1]: La jocuri cu Lucsița ades mă întâlneam, Când ea era copilă și ... exclamând cu regret: Putere!... oh! puterea, Ioc, puterința mea. Marghiloman , copilul Eyolf al lui Titu, intră călare pe băț: Frunză verde de susai, Oh! vai! Ca mâni vine luna mai Și-alergările de cai, Hi, hai! Tache Laurian apare cântând: Nevastă, bărbatul tău Prăpădi-l-ar Dumnezeu, Căci p-acasă nu ... n-om mai întâlni, Candidate durdulii, Cu ochi negri, ochi căprii... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Orologiul cu cuc, hărăzit clubului de conu Lascar, cântă 12 ore. Carp proorocul intră ca un duh și văzând fața junimei, o infierează cu cuvintele poetului: Du-te, du-te, du-te de unde-ai ieșit, Pasăre de pradă, ziua ... se oprise-n prag, cu mâna stângă sprijinită de brațul drept, iar cu făcătoarea de cruci ținându-și elegantul și elocventul său barbișon, încruntând schopenhauerica sa frunte, adaugă cu vocea cavernoasă a unui alt pater al lui Hamlet: „Alles bis hier, Alles ist hinâ€�. În vremea asta cineva
Alecu Russo - Studie moldovană
... n-a și sosit, în careși noi, tinerii de la 1835, tinerii și bonjuriștii suri de astăzi, vom fichemați barbarie, vom fi judecați nu după ceea ce am făcut, dardupă ceea ce ar fi trebuit să facem, vom fi osândiți nu după greutatea vremilor, dar după patima nădejdilor partidelor și a opinieimulțimii, opiniei, armă nouă ca și cuvântul cu care am îngropatpărinții noștri, și care la rândul nostru are să ne dizgrume...! Noi,încale, ne măgulim că am prefăcut Moldova în ... Vadiușii veacului al 19-lea. Pentru cei ce nu ar înțelege ideea mea, i-aș întreba cine oare citește nămolul de poezii, ce se nasc ca muștele vara pe toată ziua?...și cui nu-i place un cântec poporal editat de prietenul meu. Adevărat, filomela îi cuvânt poetic, azura îi frumos, orizonul nu-i slut și elementele fac bine în paginile poeziilor văduve de cititori.Dar ce folos! limbajul, geniul, inspirația și filomela cu suavele eimodulații plângeferi nu ... și se întregesc. Izvorul adevăratei literaturi este aicea; dacă aș fi poet și mai ales poet mitologic, aș edita întâi mitologia română, care-i frumoasă ca ...