Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 4001 pentru .

Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica

... și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am fost de loc lipsit: am auzit destule... n-am mă plâng. N-auzisem însă până astă seară că Politica este ceea ce credeam și eu că trebue fie - arta de a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându ... în sfârșit, dela valoroșii cuvântători cari m-au precedat, confirmarea înțelesului ce aveam eu despre arta politicei. Cu atât mai îmbărbătat a trebuit fiu, cu cât am văzut că și aceste bine inspirate și deplin autorizate glasuri au ținut afirme cum că energia cea mai înaltă a unei națiuni îi este propria gândire, a cărei cea mai puternică manifestare nu ... numai și numai meșteșugul de a căpătui interesele materiale ale unor sau chiar ale tutulor; căci Politica aceea care n-ar pretinde decât descurce sau încurce de azi pe mâine doar nevoi materiale, ar abia vrednică de o seminție primitivă, o seminție ce nuar putea avea vreodată o istorie, ci ... ...

 

Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareș

... întărtate; fieștecare, dupre obiceiul vechi și nou, se credea vrednic și vroia ocupe tronul Moldaviei. În vreme când deosebiții pretendenți cu partidele lor erau vie la arme, ca prin lupte sângeroase hotărască cine era fie stăpân, se arătă o femeie, muma lui Petru, cu un hrisov al lui Ștefan cel Bătrân, prin care el cunoștea pe fiiul ei de ... a curții și cu haine domnești, cu poruncă ca, oriunde vor întâmpina pe noul voievod, -l aducă mai în grabă la Suceava ca -l puie pe tron. Petru Rareș se întorcea atunce de la Galați și ajunsese la Docolina, ca mâie acolo peste noapte, cu zece care cu pește, fieștecare cu câte șase boi. Peste noapte Petru visă că dealurile, și cel de dincolo de ... îmbrăcat cu scumpele haine ce aduseseră cu dânșii. Noul voievod, atunce, zâmbind, le zise că de mult îi aștepta și, suindu-se în rădvan, porunci plece la scaunul țării. —Da noi ce om face, doamne, cu carele cu pește? îl întrebară argații. — fie carele cu pește, cu boi, cu tot a vostru, le răspunse Petru v [odă ], și veniți după mine la Suceava,

 

Mihail Săulescu - Durerea lui Faust

... Durerea lui Faust de Mihail Săulescu Informații despre această ediție     Â« Știu eu?... Poate că 'n clipa asta,     Nu știu nimic din câte ar trebui știu!     Â« Ce valuri se frământă pe-al mărilor pustiu,     Și mâna ce le poartă, nu-i nimeni o știe,     Dece le face veșnic spre țărmuri ca vie,     Dece le face veșnic spumege în soare,     De-apururi neoprite și veșnic călătoare !...     Ce știu acum, nu este cu-adevărat ce știu?     Ce văd pe ceru' albastru — înmărmurit ... o poveste ce pururea te minte.     ...Dar cine-mi puse oare otrava asta'n mine,     A veșnicei iluzii, a veșnicului dor      pot dau deoparte cernitul văl ce ține     Ascuns al zeei Isis obraz, de cei ce vor     Ca -i privească fața de moarte dătătoare?     O ! ce mă 'ndeamnă oare —     Spre țărmuri neștiute, spre ne 'nțeles mereu?     Dece aleargă'ntr'una nebun sufletul ... ascult! și sborul lor pare-o simfonie,     Un cântec pân' acuma, nescris de-un muzicant,     În el, plâng cei de astăzi, plâng cei ce vor

 

Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni

... Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Sfătuiri către pămînteni de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     Și pe voi, fii, vă rog foarte         De-acum nainte fiți     Într-un cuvînt, pîn' la moarte,         Laolaltă și uniți.     Vă sfătuiesc părintește         Chipul, care -l urmați     Trăiți toți moralicește         Ca nume bun vă dați.     Cea d-acum împrejur stare         Sînguri voi o judecați,     Că fără nici o dreptate         Vă cunoașteți vinovați.     Nu ați grijit pentru mine         Nicidecum ... mă cinstiți,     N-ați cunoscut al meu bine,         Nimene mi-l măriți.     -nălțase-ntr-unii măria         Pîn' la punctul cel de sus,      lățise lăcomia         Umblînd cu capul tot pe sus.     Uitaseră p-a lor frate         Căruia era datori,     Și cinstea pe cît se poate         Pe ... norodul.     N-aveți între voi unire,         Unul p-altul iubiți     Frați plini de pizmuire,         Și de patimi stăpîniți.     Destul vouă vă era         Streinii numai vedeți     Și moarte deși vă pricinuia         Tot acelui vă închinați.     Într-a voastră rea urmare         Astăzi cerc amar dureri,     Astăzi sînt la ceastă ... cu ceste cu toate         Eu pe voi tot vă doresc,     Mumă vă sînt, nu se poate         Trebuie ...

 

Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam

... a mai putut încăpea geniul său strălucit. Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe, Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug. mai înșirui pe rând însușirile sale alese? Nimeni în stare nu e le înnumere, cred. Căci după cum biruiește soarele stelele toate, Astfel și el pe ceilalți toți învățați i-a-ntrecut. Viața întreagă îi ... pot acuma vorbi. Însăși regina a fost cuprinsă de-o vie-nclinare După acest învățat însuși de cer înzestrat. Ea de dorință ardea -l vadă pe Erasmus Și discute cu el, sacre cuvinte schimbând, Deci fu plăcută la toți scrisoarea prin care pe dânsul Îl îndemna a veni, tot stăruind ne ... porni în curând. Ba-mi și scrisese cu propria-i mână mai multe dorințe Ale curatului său suflet, în câte-un răvaș. Tocmai se pregătea vie -și vadă iubita Țară, prietenii scumpi și părintescul cămin. Însă pizmașa Lachesis a rupt urzita sortită, Iar în mâna-i luă Atropos firul ... a părinților noștri Gură slăvit, a pierit gloria lumii întregi. Ce fericit aș fi fost dacă soarta-mi dădea-ngăduința Încă de vie ...

 

Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu

... zice că îl ține astfel sechestrat pentru a-l feri de pișcăturile albinelor și de corupția moravurilor noastre electorale. Totuși, IsmaĂ¯l reușește scape de acolo cîte trei luni pe an, în timpul iernii, cînd cea mai mare plăcere a lui este se îmbrace cu o rochie de gală, făcută din stofă de macat de pat cu flori mari cărămizii și apoi se agațe de grinzi pe la diferite binale, în ziua cînd se serbează tencuitul, cu scopul unic de a fi oferit de proprietar ... că nu-l observă, calce viezurele pe coadă spre a-i cere apoi mii de scuze pentru neatenție, iar pe IsmaĂ¯l -l măgulească pe rochie cu un pămătuf muiat în ulei de rapiță, urîndu-i prosperitate și fericire… Tot spre a place bunului său ... sensibilă și neputînd suporta o atare umilință,disperat, Turnavitu își puse atunci în aplicare funestul plan al sinuciderii, după ce avu însă mai întîi grijă își scoată cei patru dinți canini din gură… Înainte de moarte se răzbună grozav pe IsmaĂ¯l, căci, punînd ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi

... zâmbetul de soare, O gingașă comoară formată din senin, Din raze, din parfumuri, din albul unui crin, Și maica sa duioasă, privind-o, se temea nu dispară-n aer sub forma de o stea. O zână coborâtă din zodia cerească Veni o descânte, s-o scape_N cap, s-o crească, -i deie farmec dulce, podoabe, scumpe daruri, S-o apere-n viață de-a zilelor amaruri. Ea-i puse-o scăldătoare cu apă ... dalbă de rochiță, Din raze vii țesută, cu stele prin altiță, Și-i zise: "De-ți e gândul ai parte de bine, Rochița niciodată n-o scoți de pe tine, Și cât vei fi al lumii frumos, iubit odor, fugi în lumea-ntreagă de-al luncii zburător, Căci el țintește ochii și dorurile sale Pe oricare ființă cu forme virginale, Pe dalbele copile, a ... chip și la făptură, Că nopții dai lumină, și iernii dai căldură, Și orbilor din umbră dai ochi te admire, Și morților grai dulce spuie-a lor simțire. Ah! părul tău lung, negru, ca aripa corbie, Cu-a lui întunecime ar face nopți o mie ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... și plăceri, dar daca e adevărat că amorul este un delir care curînd sau mai tîrziu piere împreună cu poeticele impresiuni ce-l înconjoară, ca dea loc raționamentului, aceasta se întîmplă și lui Paganini, căci într-o frumoasă dimineață părăsi insula Citerii, fără fie îndemnat la aceasta de vreun mentor ca junele Telemac, fiindu-i de ajuns amorul artei ca -l facă a se hotărî la aceasta. La 1816, ducatul de Lucca și Piombino se lăsase în posesiunea princepesei Eliza, sora lui Napoleon ... principesa și de la aristocrația țării. La 1808, Paganini, dobîndind voia de a face o călătorie artistică, părăsi Lucca, în care nu era se mai întoarcă, din cauză că principesa Eliza, numindu-se mare ducesă de Toscana, își transportase splendida ei curte la Florența. El vizită Livorno, unde ... mai nainte avusese cele mai strălucite succese, și anunță darea unei serate muzicale. Dar în seara concertului, cînd vru iasă în avanscena teatrului ca înceapă concertul, căzură amîndouă lumînările de la pupitru pe care era pusă muzica concertului ce voia ...

 

George Coșbuc - Izvor de apă vie

... preabătul grădinii lui Sânger-Crai de-atunci La pază n-a stat nimeni, dar servi au stat la pază Prin tot cuprinsul țării, prinză și vază Feciori vorbind cu fete; cum basmele ne spun Nici nu știa ce face Crai-Sânger de nebun! Și, cât a fost crăimea ... mari o vale, Veni pe gând beie din lacrimile sale, Și-a zis cu gemet aspru: Vai, Doamne, văd că-i scris, mor cum nu mai moare alt om! Căci arse mi-s De largi văpăi plămânii și buzele-mi albastre! fiu de-acuma hrană pădurilor sihastre Și vremurilor grele! n-am eu nici sălaș, Nici preoți; numai lupii, de sângiuri pătimași, -mi sfârtece cadavrul, și corbii duși de vânturi -mpartă-a mele oase pe-o mie de pământuri! Oh, Doamne! Tu ești mare, ești bun și-ndurător, Oh, nu mă lăsa-n ... său, Ci numai pentru fată simțea mustrare dânsul, Dar nu plângea, că-n viață el n-a știut ce-i plânsul. Și, ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... națiunii noastre, susținut și dezvoltat prin o cultură sistematică. Plugarul, după ce și-a cules recolta datorită binecuvântatei țarine și sudorilor lui, stă facă socoteală, -și cântărească banul și -și dea seama pe îndelete de câștig. Tot așa după ani de produceri intelectuale, de literatură, de artă, o societate trebuie se uite cu sarisfacție înapoi și caute a-și da seama de bogățiile îngrămădite — e un fel de catagrafie, care trebuie făcută neapărat din când în când. Aci ... repauzaților noștri voivozi?... Cine? Cine oare, amice Gion? Cine, bunul meu amic? Cine? Mizericordie divină!! Ar fi pe atât de bizar pe cât de straniu fie acela un români... Nu! depărtăm aceste gânduri pesimistci nu ne lăsăm a fi atinși de neagra boală a veacului! Pesimismul este lipsa de voință, lipsa de vlagă, lipsa de ... doua a secolului XIX; aceasta a fost activitatea poeților noștri, începând cu dulcele Paris Momuleanu și terminând cu pleiada din zilele noastre. -i iubim pe poeții noștri, ...

 

Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)

... vine-a crede că sâmburele lumei E răul . Cartea lumii d-eternă răutate E scrisă și-i menită.        De vei avea puterea, Voința ca sfarămi pe cel mai slab ca tine, Bravură se numește. De ești închipuit, Nesuferind ca alții de-acea închipuire Cu vorba se-atingă: onoare se numește; De vrei -ntreci pe alții și lumei -i impui Persoana ta infamă: dorință-i de mărire, La fapte mândre stimul. De ești atât de van crezi că pân-și cerul ascultă a ta vorbă, Că-i pasă dacă corpul ți-l chinuiești și mintea Ți-o stupifici  ... Te-or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre Și te vei stinge mizer de nimenea jălit.        Se vede Că nu puteau șireții ca găsească-n viață Alt preț decât acela -și împlinească pofte Pe seama altor... Apoi este și drept, cuminte, Ca proști ducă greul, astuții domnească... La ce-ar fi-atuncea lumea în două împărțită? La ce-ar esista proștii ­ și iar la ce șireții? Nu merită nătângii ... ce soartă pot ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>