Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FI ÎN CAPUL

 Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 919 pentru FI ÎN CAPUL.

Ion Luca Caragiale - Moftangii

... Ion Luca Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din ... nepoliticoasă a studenților mai mult sau mai puțin rrromâni! Rromânca Fiică de arendaș, de negustoraș, de funcționăraș, de avocățel, de ofițeraș, de popă - să fi fost papa bulgăroi, sârbotei sau grecotei - moftangioaica este româncă și prin urmare nobilă, et par consequent nu poate suferi mojicimea. Ea este patronesă în comitetul unei sau mai multor societăți române de binefacere sau de cultură națională. Moftangioaica română vorbește românește numai avec les domestiques , încolo franțuzește - acu ia ... două pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromâniei, care este și trebuie să fie centrul și farul cultural în Peninsula Balcanică... Ar fi o rușine să lăsăm pe Bulgaria să ne ia înainte! De exemplu. Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domesticirea, prăsirea și educația licuricilor ... Moftangiul științific este sacrosanct. Nici un guvern nu cutează, nu gândește măcar să se atingă de el și de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi

 

Vasile Alecsandri - Muntele de foc

... Alecsandri - Muntele de foc Muntele de foc [1] de Vasile Alecsandri Legendă din Munții Apenini Pe cei munți pustii, sălbatici, Din Lombardo-Veneție, Unde noaptea în orgie S-adun demonii lunatici, Hoți de moarte doisprezece Stau în rond sub vântul rece Care șuieră și trece! Focul cerului s-aprinde, Urmărit de groaznic tunet, Și al munților răsunet Printre văi adânci se-ntinde ... ce desfătează Și mă-mbată, mă turbează, Ca sângele roș pe taur. Toarnă, drege tot aice, Și când eu destul voi zice, Pe-al meu cap trăsnetul pice! Beți, voinici, până la moarte! În ceas vesel de plăcere Să uităm orice durere, Orice chin a relei soarte. Beți, copii, toți după mine Și-nchinați cupele pline L ... vesel se deschide Și cu noi cântă-mpreună. Pe când lumea se-ngrozește, Omul brav benchetuiește Ș-al lui suflet se-ntărește! Tremure-se tot în lume Cât va fierbe sânge-n mine! Facă-și cruce și se-nchine Cel ce-aude de-al meu nume. Eu sunt brațul care frânge ... Fulgerat, lovit în

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

... maestru Lavigna, ce împlinea pe atunci foncțiunele de capelmaestru al imperialului Teatru de la Scala. După acești trei ani consacrați unui studiu serios și neîntrerupt, în care scrise deosebite mici compozițiuni ce deteră probă de strălucitele calități ale unii fericite imaginări, el se întoarse la Busseto în sînul familiei sale, temîndu-se a să arunca în splendida, dar grozava arenă a luptelor, în care victoriile sînt tot atît de disputate și rare, cît sînt de lesne căderile. Trei ani aproape se sili a-și înfrîna ardentele ... numai că avu un splendid succes și aceasta îi procură din partea impresariului imperialului Teatru de la Scala un angagiament ca să compuie trei opere în stilul seriu și comic. Spre împlinirea acestei obligațiuni, el compuse în toamna anului 1840 opera comică Un giorno di regno sau Il finto Stanislas , care fu priimită cu mare răceală. Vom arăta mai în urmă cauzele care influințară la căderea acestei opere. Verdi, fiind turburat prea mult de acest trist eveniment cu care se ținea legat un altul și ... îl vom ține secret; acel libret era opera Nabucodonosor . Plăcu prea mult lui Verdi acest grandios argument, îl învesti numaidecît cu o muzică briliantă și ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

... mai vârtos monopolul tutunurilor. Cu încetul, izbuti să-și întemeieze o reputație vrednică de pismuit. Toată lumea, mulți chiar intre cei mai puțin naivi credea în adevăr în sfințenia contabilului-moralist dela Mazar-pașa, și în sfârșit acest călduros apărător al moralei în finanțe luă portofoliul vistieriei, apoi al lucrărilor publice și acum în urmă iar al vistieriei, unde la urma urmelor își dete arama pe față. * D. Sturdza, înainte de a veni acum în urmă la Ministerul de Finanțe, pe când Regia monopolului de tutunuri își denunțase convenția cu Statul pe motivul deslipirii Basarabiei de România, era în deaproape legături, în daraveri mari cu această Regie; se zicea chiar, că pentru niște servicii ce le aducea Regiei, d. Sturdza primea în schimb o sumă destul de însemnată. Venind la minister îndată după aceea, și fără ca daraverile d-sale cu Regia să se fi stins, d-sa aduce la începutul sesiunii acesteia în Cameră un nou proiect de lege pentru modificarea convenției cu Regia. Prin acest nou proiect, după chiar termenii raportului comitetului delegaților din Cameră, se restrânge ... Statului. Iată un subiect bun pentru o filipică economico-financiară, cum numai contabilul-moralist dela Mazar-pașa era în ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Magda lui Arbore

... un os! Văzut-ați, la naiba, o mumă română Să crească un fiu ticălos? Atunci România se șterge din lume, Când țara-i din Pont în Carpați În stare va fi să-i înșire anume Pe cei ce-s născuți împărați!" "Așa să trăiești!“ îi răspunde deodată, Sosit p-un căluț tătăresc, Un tânăr ... voi să-nchin! Adus-am cu mine o cupă cernită: Turnați-mi într-însa pelin!" Ș-aruncă p-o masă, plin încă de sânge, Un cap

 

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima)

... ori țarul, El nu se schimbă, aceeași laborare, Tot proletar, tot puns, tot bând amarul. După secoli de sânge, lăcrimare, După varii și multele turmente, În toți membrii, în corpul său cel mare, Uns împărat de ambe testamente, Verb-suveran în fine se proclamă, Jude-ndolat de lacrimi și lamente, Mântuitor ce morți la viață cheamă, Ce surzii face surzi să nu mai fie, Ce repentirea ... al lor sânge ți-au frământat cimentul Și-ți înălțară primele coloane. Candid, august, frumos ți-e pavimentul! Văzut-am splendoarea-ți. Frânt e păcatul; În

 

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476

... l-au slobozit, și pușcile le-au dobândit și steaguri mai mult de o sută au luat. Dacă i-au bătut pe turci, au luat în gios de la Podul Înalt pen pădure și au ieșit unde purceade apa Smilii, în ținutul Tutovei; în legea lor au dat laudă lui Dumnezeu că s-au văzut ieșiți la lume. Iară Ștefan vodă pornitu-s-au după dânșii cu moldovenii săi ... Inășăști, unde să chiamă Vadul Turcilor și pân' astăzi, și acolo, diasupra Sireatiului, la movila cea mari a Tecuciului, au odihnit trei zile". În această campanie, una sută de mii de turci pieriră pe câmpul bătăliei sau în valurile Racovățului, a Bârladului și a Dunării. Patru pași muriră în deznădăjduita luptă, toată tabăra cu bogățiile sale, cu o sută de steaguri picară în mâinile moldovenilor. Leșele turcilor fură arse și din oasele lor se făcură mai multe movile, monumenturi trainice de slava și de vitejia strămoșilor noștri. Strikovski ... marșalul țării îi ziseră însuși: "Neiertata nepăsare a tătâne-tău, a frate-tău și a ta ne-au adus în slăbiciunea de astăzi. Republica era odată în ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi

... altiță, Și-i zise: "De-ți e gândul să ai parte de bine, Rochița niciodată să n-o scoți de pe tine, Și cât vei fi al lumii frumos, iubit odor, Să fugi în lumea-ntreagă de-al luncii zburător, Căci el țintește ochii și dorurile sale Pe oricare ființă cu forme virginale, Pe dalbele copile, a dragostei ... inimi visează împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură în treacăt a nopții dulci mistere. Albina doarme-ascunsă în macul adormit, Bâtlanul printre nuferi stă-n labă neclintit, Și raza argintie din stele dezlipită Căzând, săgeată lungă, prin umbra tainuită, Se duce de aprinde ... raza, în lumea nopții zboară? Ce umbră, cu sfială, prin arbori se strecoară Și merge drept la malul pârăului din vale? Oprindu-se-ngrijită ades în a sa cale, Ea vine lângă apă, cu drag la ea privește Și, singură-n răcoare, de baie se gătește. O! dalbă feerie ... Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând, Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând! Atunci ș-a ei rochiță, nălțându-se în vânt, Topitu-s-a în

 

Dimitrie Bolintineanu - Făt-Frumos (Bolintineanu)

... ninsoare, Trece mândru și voios. Pentru dalbe păsărele Poartă arc săgetător, Pentru fete tinerele Poartă-n față flori ce-omor. El zăreste-o porumbiță Cu cap mic și poleit; Și, sub aripa-i liliță, Cu săgeți o a rănit. Pe troiene de ninsoare Sângele s-a-mprăștiat ... de soare În flori dulci a înviat. — ,,De-aș avea o fetișoară Cu cosițe gălbiori, Rumenă și albioară Ca cel sânge scurs în flori, Și s-o fac să mă iubească Măcar numai într-o zi; Apoi moartea să sosească, Că ferice aș muri!" — ,,De te-i ...

 

Mihai Eminescu - Dormi!

... Mihai Eminescu - Dormi! Dormi! de Mihai Eminescu De ce te temi? au nu ești tu cu mine? Las- ploaia doar să bată în ferești ­ Las- vântul trist prin arbori să suspine, Fii liniștită tu! Cu mine ești. Ce te-ai sculat și te uiți în podele? Uimită pari și pari a aștepta. Nu poți vedea cu ochii printre ele ­ Vrei să-ți aduci aminte de ceva? Lasă ... te-n perini ­ eu îți voi da pace. Dormi tu ­ și lasă să rămân deștept. Pe când citesc, întotdeuna-mi place, Din când în când să cat la tine drept, Să văd cum dormi... să te admir cu drag... Cu gura-abia deschisă-ncet respiri, De pe condei eu ... fată. Ca marmura de albă-i a ta față. Îmi vine să alerg la tine-ndată Ș-astfel cum dormi să te cuprind în brață. Dar te-ai trezit... păcat! și nu mă-ndur. Dormi liniștit c-un braț pe după cap. Din când în când cu ochiul eu te fur, Din când în

 

Ion Luca Caragiale - Mamă...

... daruri scumpe. Când a intrat în biserică mireasa — gătită de nună-sa sub ochii nunului — cu flori și beteală de aur în păru-i negru, cu chipul și trupul, și cu zâmbetul și mersul acelea, pășind așa de cuminte, nici îndrăzneață, dar nici sfioasă — a ... zbor; când îl auzeau, pe urmă, cântând din gură și cu harfa, de te sfințea — amândoi soții nu mai puteau de mândrie, îl luau în brațe și-l sărutau, și femeia zicea: — Mulți feciori de-mpărat or mai fi, da ca și ăsta al nostru, nu mai crez altul!... s-a isprăvit! Au trăit ei așa cu toții, la curte, în bună pace, liniștiți și fericiți, fiecare cu partea și gândul lui, pân-a-mplinit Florea-voievod douăzeci și doi de ani — un ... Asta nu se poate! — De ce nu? — Fiindcă trebuie să ia fată tot de-mpărat, pe potriva lui... Nu! asta nu se poate, în ruptul capului! — Dar bine, femeie, dacă așa au hotărât părinții lui?... — Or fi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>