Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru C����EL
Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 832 pentru C����EL.
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... că numa' ți-ai făcut spaimă degeaba. Poate că omul o fi șezând prin partea locului, pe Dealul Spirii. Ei! a venit și el la grădină ca și dumneavoastră, a stat și el până la isprăvitul comediei, și s-a nemerit să apucați tot pe-un drum ca să vă înturnați la domiciliu. El a rămas la al lui și dumneavoastră ați mers înainte. JUPÂN DUMITRACHE: Așa am crezut și eu întâi, dar stai să vezi!... A ... eu iar la loc și mă fac că mă uit la comedii, se-ntoarce și bagabontul iar cu ochii la cocoane!... mă it iar la el, iar se-ntoarce-ncolo;... mă-ntorc iar la comedii, iar se uită la cocoane;... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo; mă-ntorc iar comedii... IPINGESCU: Iar se uită la cocoane... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! iac-așa m-a fiert fără ... să ieșim noi, fugise bagabontul! (Se aude glasul lui Chiriac, strigând afară: "Spiridoane! Spiridoane!") IPINGESCU: Iacătă vine Chiriac. Să n-auză. JUPÂN DUMITRACHE: Aș! de el nu mă sfiesc. La din contra, ...
Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă
... spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală ... musai se exprime astfel: Calul îi substankiv masculin; iel se schimbă în iapă, ș-apoi ghevine femenin. Pedagogu1: No! dar neutru? Școlerul (inoțent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i dau ilustrățiunea keoriei)... Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și ... mișcă. Profesorul (satisfăcut): Bravo! (cătră domnul inspector:) Ș-apoi doar ăsta-i ghintre cei meghiocri... Bine! (Elevul trece la loc.) Tu, mă! ălălant ghe lângă el... Câke picioare are boul, mă? Elevul : Patru, dom'le! Profesorul (vesel): Ei, pe dracu! că-z doar n-o să aibă șapke!... și ce e ... noi?... ghe unghe?... spune! Elevul (energic): De la Traian, dom'le! Profesorul (făcând cu ochiul inspectorului, care stă în admirație): Și cine era Trăian? Elevul: El era un om bun! Profesorul (emoționat): Bun, drăguțul ghe el ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... Dându-i numele „Baltag". — Din așa strămoș mă trag! STACAN Eu sunt comisul Stacan, Nici eu nu sunt bădăran Reprerestrăbunul meu Avea și el darul său Sub Ciubăr-Vodă cel Mare Golea vajnic la pahare. Pentru-acest talent vestit, Vodă comis l-a numit Peste buți și ... și toată ființa îți sunt de fărmecătoare, un om care te adoră și ar cuteza să ți-o spună și să te întrebe, ar putea el să spere vreodată a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ZULNIA, ARGHIRIȚA ... o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu cavalerul meu nu-i tot așa! ARGHIRIȚA Ești o copilă fără minte; toți ca unul! ZULNIA El ca toți! Peste putință! Un erou! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu! ZULNIA Un mare vânător, un Nemrod[i] ! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu, un nerod ... o să-mi fie credincios, supus. ARGHIRIȚA Credincios, supus, niciodată nu spera! ZULNIA Sunt sigură... ARGHIRIȚA Ai să vezi!... ZULNIA Poate paraleul d-tale, dar el... Nr. 4 (Dueto) ARGHIRIȚA Ia dă-mi pace, nu-mi mai spune! Toți ca unul, draga mea... ZULNIA Nu-i așa!(bis) ARGHIRIȚA Toate fetele ...
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... Dându-i numele „Baltag". — Din așa strămoș mă trag! STACAN Eu sunt comisul Stacan, Nici eu nu sunt bădăran Reprerestrăbunul meu Avea și el darul său Sub Ciubăr-Vodă cel Mare Golea vajnic la pahare. Pentru-acest talent vestit, Vodă comis l-a numit Peste buți și ... și toată ființa îți sunt de fărmecătoare, un om care te adoră și ar cuteza să ți-o spună și să te întrebe, ar putea el să spere vreodată a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ZULNIA, ARGHIRIȚA ... o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu cavalerul meu nu-i tot așa! ARGHIRIȚA Ești o copilă fără minte; toți ca unul! ZULNIA El ca toți! Peste putință! Un erou! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu! ZULNIA Un mare vânător, un Nemrod[i] ! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu, un nerod ... o să-mi fie credincios, supus. ARGHIRIȚA Credincios, supus, niciodată nu spera! ZULNIA Sunt sigură... ARGHIRIȚA Ai să vezi!... ZULNIA Poate paraleul d-tale, dar el... Nr. 4 (Dueto) ARGHIRIȚA Ia dă-mi pace, nu-mi mai spune! Toți ca unul, draga mea... ZULNIA Nu-i așa!(bis) ARGHIRIȚA Toate fetele ...
... palid O lacrimă va luneca, Tu fă-te că nu vezi, și las-o De tine fața să-și ascundă, Gândește-te că sunt departe, C-aștept și roag-o să-mi răspundă. III Cumplite-s nopțile de iarnă, Și lungi de nu se mai sfârșesc. În urletele vijeliei Sunt glasuri ... plânsul De-atâta dor, de-atâta jale, Eu îți sărut aici privirea Și urma gândurilor tale... Cine-a țipat așa?... Cum tremur... Pare c-aud un pas pe scară, Ascult, țiindu-mi răsuflarea... Nimic e viforul de-afară. O, liniștite nopți de iuliu, Atât de limpezi și albastre, Unde ... mă-ntreb unde mă aflu... Școlarii îmi fac semn să ies. În hohotul de râs al clasei Privesc în juru-mi sastisit Uitați-vă la el
... răcoroase și vesele pe țărmurile-i fericite, al acelui frumos Leman care slujește de oglindă Muntelui Alb, ca unei bătrâne cochete, mare și poetic prin el însuși, și mai mare de când, în entuziasmu-i de poet, Voltaire zicea: "Lacul meu e întâiul!" Cine n-a trecut printre însemnările ...
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... sfârșește și nunta se strică. Logodna se face tot atuncea astfel: mireasa și mirele își schimbă inelele și mireasa îi dă mirelui o șalincă, iar el ei, de obicei, 3 ruble. După asta se înseamnă ziua răspunsului. Răspunsul În ziua însemnată, părinții miresei se duc la mire ș-acolo se pun ... mirele și cucoana mireasa, și cuconii socrii cei mari, și cuconii socrii cei mici, și noi ostenitorii, poftim, mă rog, la nuntă". Cu aceste cuvinte el toarnă din ploscă vin în pahar și-i cinstește pe toți cei de față. Așa umblă vorniceii pe la toate rudele și pe la toți ... nechezând, Și din unghii scăpărând -- Păn-am sosit Și v-am găsit. Acum ori floricica să ne-o dați, Că nicăieri n-aveți să scăpați, C-am venit cu pocloane de-argint, Să scoatem floricica din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la împăratul în grădină, Ca acolo ... și altele, care tot sunt în felul ei, arată ce însemnătate mare dă poporul nostru nunții și petrecerilor ei și cât de frumos își spune el simțirile puse în inima lui la căsătorie. Conocăria, după cum se poate de văzut, este o zugrăvire a rânduielilor nunții făcută în chipuri ...
Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența
... monumente ale Florenței și a-i aduce aminte de norocita vreme când ne găseam la Paris, fără a lua seama că el nu mă asculta și că mintea lui era cufundată în gânduri cu totul deosebite de ale mele. Deodată, el se opri căutând la o fereastră a unui palat pe lângă care treceam și, aruncând un țipăt și întinzând mâinile spre ea, îmi ... două lacrimi sticleau ca două briliante pe genele sale... Mă întorsei iute către V*** cu gândul de a-i comunica ideea mea, dar el era leșinat. Înfățișarea acelei necunoscute îi făcuse o impresie atât de mare că își pierdu simțirile, strângând la sân buchetul ce luase de la dânsa ... deosebite chipuri de a-l aduce în cunoștință... În sfârșit V*** deschise ochii; figura lui era galbenă și tulburată; căutăturile lui erau sălbatice. El se uită peste tot locul cu înfiorare, și pe urmă apucându-mă de mână: ,,Haideți degrabă, îmi zise, haideți să o găsim... Cecilia mea trăiește ... cerul ce se întindea deasupra noastră; părul său, ridicat de vântul de seară, fâlfâia în aer și lăsa liberă fruntea sa largă și genială. -- ,,Privește, ...
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... la noi. Aci, în vreme mai mult de un an, se apucase de profesia ingineriei. Printr-aceasta s-a făcut cunoscut răposatului banului C. Bălăceanul, atunci logofăt de Țara de Sus. Acest boier avea o judecată sănătoasă, firească; era un tip de vechiul boierism al țării, unul din aceia ... a căimăcăniei pământești, se exilă pentru un cuvânt ce făcuse cu un an mai nainte la slujba de îngropare a răposatului banului C. Filipescul. Clasele grecești de filozofie și matematică se sparseră; școlarii începură a deosebi că alta este limba elenică și alta sunt științele, care ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I
... răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării ...
Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea
... cuprinsul Moldovei ca boierul Iorgu Buhtea Boierul, cum i se zicea pe scurt. În casa boierului se puseseră multe afaceri însemnate la cale, căci numai el știa să deie sfatul hotărâtor, el găsea cuvântul de împăcare pentru cei ce nu se înțelegeau. Câte nu descurcase dânsul! Și, șopteau unii, câte nu încurcase atunci când nu putea împiedica ... Când le auzea, Buhtea se mira grozav: — Măi, măi, măi! amarnică-i lumea. Odată, întorcându-se de la Iași, se întâlni într-un han c-un alt drumeț, care sosise de cu noapte. Din una-n alta, străinul, căruia nu-i mai tăcuse gura, aduse vorba și despre Vodă-Cuza ...