Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AVEA BINE CU
Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 847 pentru AVEA BINE CU.
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... pe valea părăului Suha? — Ba da. — Apoi n-ai trecut prin un sătuleț care se cheamă Tabăra? [1] — Am trecut. — Ei bine, acolo se spune că s-a oprit tabăra turcească care gonea pe domnița, și de aceea satul a rămas cu numele de Tabăra. Apoi mai în sus, tot pe Suha, n-ai întâlnit un alt sat care se numește Iesle? — Am întâlnit. — Acolo ... a roata în aer, și amenința când de când să-l răstoarne în prăpastie, dedesupt pământul năsipos și ud îi luneca sub picioare, și, cu toate aceste, el se urca mereu ajutânduse când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându ... fărmăca toate fetele din sat. El însă își căuta de sărăcia lui și nu se uita nici la una dintr-însele; și, mări, că trăia bine și liniștit!... Iată că, într-una din zile sosi la biserica din sat un popă de la un târg din vale, care avea o fată naltă și subțire ca o trestie și
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... 1 I - Liberalismul jidovesc 5.7.2 II - Socialismul ovreiesc 5.7.3 III – Anarhismul 5.7.4 Legăturile ce există între Francmasoneria liberală, cu Socialismul și cu Anarhismul. 5.8 ACȚIUNEA ACTUALĂ A FRANCMASONERIEI 5.8.1 FRANCMASONERIA ÎN ROMÂNIA 5.8.2 FRANCMASONERIA ÎN ALTE ȚĂRI 5.8.3 ... care orice medic e daÂtor s-o cunoască. Ceea ce vă aduc eu sunt ideile personale ale unui om de geniu care, neÂmulțumit cu rutina și cu obscuriÂtățile clasicismului medical, a clădit medicinei, piatră cu piatră, un palat măreț, cu ferestre largi și lumiÂnoase, în care se vede clar. Acest om este Lancereaux . Și ca să știți cine este Lancereaux, e de ajuns să ... se află aici în fața daÂtoriei profesorului, care trebuie să-și cântărească toate vorbele ce rostește și să probeze tot ceea ce afirmă. Ei bine, Domnilor, repet sus și tare că medic ca Lancereaux n - a mai fost altul. Și această afirmație o voi demonstra, cu probe palpabile, în lecțiile viiÂtoare. Pentru moment, rețineți faptul că, nici înainte de Lancereaux, printre medicii celebri, ca Lannec, Trousseaux, Rayer - nici în timpul ...
Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului
... de s-au bucurat Simeon bătrânul atâta, văzând pre mântuitoriul Hristos, numai în scutece mișcând, cât moartea care alt lucru mai groaznic nu poate fi, cu ochii vĂ©seli o priviia, dară aceștea carii pre acestaș domnu întru mărire strălucind l-au văzut, ce vor fi făcut și cu ce bucurie să vor fi bucurat și cu ce veselie să vor fi veselit? Încă și sufletele acĂ©lia care era închise în sânul lui Avraam, întorcându-se Moisi și spuindu-le lor ... și a răscumpărării lor, cu ce dragoste vor fi așteptat? Iară de vrĂ©me ce acĂ©știa toate sunt puse peste înțelĂ©gerĂ©, cu o tăcĂ©re oarecarĂ©, blândă și cu o dragoste, cu credință trebue să le cinstim și să le mărim. Cuvios și trebuincios lucru socotesc a fi, ca să știm la această preaslăvită mărire ... crunte, negândind nimica de rușine. Că de au părut lui Iacov puțin 7 ani a sluji pentru Rahila, logodnica lui, de dragostea ce avea cătră dânsa, dară unui iubitoriu mare ca acesta, cum nu i-ar fi părut puține muncile și caznele, cu
Constantin Stamati - Aslanaș cel bogat și momița lui
... de la dascăli învățase foarte rău, Au auzit de-o momiță Că se vinde la mezat Și că era minunată De-nvățată, Și că semăna cu dânsul și la fire și la stat. Deci au socotit s-o ieie ca să-i fie dăscăliță, Și măcar că era scumpă, dar el ... Și hazlie, șugubață, Însă este pizmătară, Vicleană și râzătoare Neamului ei semănând; Și alt moral neavând, Decât pe oameni scuipând, Dacă nu o dezmierda. Iar cu cei ce-o netezea, O gâdilea după cap și cu dânsa șuguia, Sau glumea, Ea prea amabilă era. Deci ea pe al său elev asemine l-au deprins Să-și bată joc de oricine, să ... Așadar, cest fleac de om așa se obrăznici, C-a început a îndrăzni, A încredința pe toți, Că el cu a sa momiță în Bagdat ar fi ce-ar fi, Încât pași, aiani, spahii și alte rejealuri mari Îl ascultă căscând gura, ca ... Când le spune Aslanaș de-ai săi bani și armăsari. Dar beii cei tineri, Ce nu era nătărăi, Lăuda a lui momiță, tot cu ...
... Ceasurile Ceasurile de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 8 ian. 1906 În orașul unde-am stat Ani li ani, cînd crește Liniștea pe înserat, Turn cu turn vorbește. Turn cu turn socoate rar, Vieței numărate: Clipele ce se-ntorc iar În eternitate. Bate-ntîi un ceas sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din ... Altele rămase, Se-ntîlnesc grăbite-n drum, Și cad peste case. Cad, și-apoi răsună iar Supt bolți așa clare; Parc-arunci într-un pahar Cu mărgăritare. Cad, și-apoi, scăpînd din nou, Pînă se distramă, În zadar cîte-un ecou Cînd și cînd mai cheamă. Vin apoi la geamul meu ...
Alexandru Vlahuță - Tactică...
... Alexandru Vlahuţă - Tactică... Tactică... de Alexandru Vlahuță ...De ce-mi stai pururea în cale, Cu-același aer trist, pierdut? Ce vânt vrăjmaș te-a abătut Și de ai tăi te-a rătăcit? E-atâta-ntunecată jale ... și pustiu, Și nu știu ce blestem mă poartă Pe-o lume sarbădă și moartă, În care n-am cerut să fiu!... Vezi, tânărul știuse bine Cum s-o aducă din cuvânt... Plecându-și ochii în pământ C-un lung suspin tremurător, El aștepta... O simt cum vine: Un pas e ...
Alexandru Vlahuță - Christos a înviat
... El n-a venit să răzvrătească Nu vrea pieirea nimănui; Desculț, pe jos, colinda lumea Și mulți hulesc în urma lui. Și mulți cu pietre îl alungă Și râd de el ca de-un smintit: Iisus zâmbește tuturora- Atotputernic și smerit! El orbilor le da lumina, Și muților le ... Și înfrățirea tuturor. Din toată lumea asupriții În jurul lui s-au grămădit Și-n vijeliile de patimi La glasul lui au amuțit: "Fiți blânzi cu cei ce vă insultă, Iertați pe cei ce vă lovesc, Iubiți pe cei ce-n contra voastră Cu vrăjmășie se pornesc"... II Cât bine, câtă fericire, Și câtă dragoste-ai adus! Și oamenii drept răsplătire Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus. Au râs și te-au scuipat în ...
Gheorghe Asachi - Ștefan cel Mare înaintea Cetăței Neamțu
... bis, ultimile două versuri din fiecare strofă) În cetatea părăsită, care de pe munte Cătră nouri încă nalță o căruntă frunte, Unde trecătoriul ș-astăzi cu respect se-nchină, A domnit odinioară vechea eroină; Pe atuncea se lupta păstoriul moldovan Și țara-și apăra chiar ca un aprod oștean ... mii cete fioroase patria a fost călcată Și de sânge a ei țărână era adăpată; Monastiri, cetăți și sate fumegau aprinse, Cu bătrâni, gemeau și fete și obeze strânse. Dar nenvins era păstorul moldovan, Că țara-și apăra chiar ca un aprod oștean! Încruntat ca leul, Ștefan ... bine vra să cuvinteze. Că pe atunci a fost oricare moldovan, Duios părinte, fiu, barbat și aprod oștean! Când de zi se luminase, cu ... suflet moldovan A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean! Fiule, întâia oară te văd fără vântă; Totdeauna tu învins-ai cu dreptate sfântă! Eu nu pot astăzi deschide a cetăței poarte, Pe eroi în câmp așteaptă glorie sau moarte! În timpul cel cumplit, un ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... ardelene, puțin înainte de 1848, un nobil ungur a propus, ca Românilor să li se înlesnească cât mai mult beutura rachiului (vinarsului), care cu siguranță îi va prăpădi cu timpul . Chiar și conducătorii Sașilor așezați printre noi în număr mic au prigonit pe Români tot cu gândul de-a opri înmulțirea și întărirea lor economică. Cea dintâiu legiuire din veacul al 13-lea, care cuprinde drepturile lor, spune apriat ... folosi de munți, de păduri, de pășuni și de apele curgătoare împreună cu Românii. Cu timpul, mai ales după ce s'au întovărășit mai strâns cu nobilii unguri și cu reprezentanții Săcuilor – tovărășie numită Uniunea celor trei națiuni , a nobililor, Săcuilor și Sașilor – au început să răpească pe seama lor tot ... toți cârÂpacii și scriitorii flămânzi aveau drept de vot. Gazetele (foile) românești cari protestau contra asupririi Românilor erau prigonite fiind pedepsite de tribunalele ungurești cu sume mari de bani, iar redactorii lor vârâți în temnițele dela Cluj, Seghedin și Vaț. Ca să spargă fața românească a Ardealului, au ... coloniști unguri de pe Pustă și Ciangăi (unguri) din Bucovina, întemeind sate ungurești printre Români. Pe țăranii unguri îi ajutau ...
... →→ De fete mari e lunca plină, Iar vântul, răsfățat copil, S-apropie tiptil-tiptil De pe sub fagi, de pe colină. Și fetele cu drag suspină: O, Doamne, Doamne, adă-ni-l! Pe umeri blondele lui plete Tresar și sar încetinel. El e frumos și tinerel, Dar e sfios ... pasă De fete și de câmp nimic. Și printre spice el șoptește, Vorbind aiurea și-alintat! Și, cum se plimbă-n lung și-n lat, Cu fetele să-mprietenește Și din copil sfiios el crește Flăcău întreg de sărutat. Apoi ca-n glumă el le prinde De mânecă, și-aprins de ... de ape. De el nu-i nici un chip să scape Și-atâta lucru-n urmă ce-i? Ea stă la pieptul lui pierdută, Dintâi cu ochii la pământ. El zice-așa câte-un cuvânt, Ea zice trei și-l tot ajută, Și uite-l, uite-l c-o sărută Ei ... se strâng! Dar e prea mult! Am să mă plâng La toți vlădicii, să dau jalbă! Auzi, să duci tu lume albă P-un câmp cu oameni, ca-ntr-un crâng! Ba ele-și mai desfac și sânul, Și-n sân el li se joac-acum Îl prind odată și-l ...
Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni
... Ț., limba organului, domnii ceilalți vorbeau limba "foaiei" pentru minte, animă etc. România a zis: limba scrisă a început la români cu reforma religioasă, și când limba se găsea formată și înfășurată cu limbile megieșilor slavoni. România , după Petru Maior, a zis: limba romană e de viță romană , iar nu latină , și este mai mult decât ... noastre chestii de persoane, de a face din aceste persoane fenomene naționale, când persoanele ne sunt prietene sau sunt tot dintr-un sat cu noi, este o slăbăciune cunoscută a coteriilor politice, științifice și literare. Dar tocmai pentru că Termenul "ideologii" este folosit aici cu sensul de idei fantastice, fără suport real. Toată românia a început deodată a fi o coterie, pedantismul s-a încuibat ... că e un rod al vieții politice și comerciale de cinci sute de ani: duhul fruntășiilor se poate preface, dar fruntășia nu poate pieri decât cu societatea, și de aceea am zis că Ardealul e o închipuire moartă, pentru că a trăit afară de societate și s-a ... ...