Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Costache Negri - Cîntic haiducesc

... Negri - Cîntic haiducesc Cîntic haiducesc de Costache Negri Informații despre această ediție Măi băiete, măi voinice, N-a rămas alta pe-aice Decît -ncarci ghintul bine Și-apoi la drumuri te-aține, Ca vezi, cine mai vine. Căci faină nu mai ai, Nici galbeni poți mai dai La cel bir din ist pămînt... Trăsni-i-ar Dumnezeu sfînt Sub țărîna de mormînt ! Eu prin grosuri tot șezui Și-a ... Habar de nimic n-avea Și birul ușor plătea. Dar acum, măi băiețele, Fără fir de mustețele, Mîncași nevoile grele... Dare-ar dracii printre ele, scăpăm de măgurele ! Căci găsim prin codrii verzi Potici, cărări de te perzi... Vie-apoi ne gonească ! Iar Dumnezeu -i ferească De urgia haiducească ! Cât a fost dorul în mine De-a trăi cu toții bine, Am lucrat la cel ... i din buni răi ! Săriți cu toți, măi băiați, Și-n dușmani din greu tăiați, Căci acolo ne-i scăpare ! Săriți pe cai toți călare. tragem spre lunca mare. Dau călcîi în negrul meu, S-apuc în lume mereu... Măcar capul mi-l taie, Vreau ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... în uliță, cât am fost procuror, am avut de cercetat multe fapte. Și m-am încredințat că lașii cei mai mulți sunt printre noi. Dumnezeu mă ierte dacă-ți spun că, din câți oameni cunosc eu, nu se vor găși zece care -și ia asupra-și răspunderea faptei îndeplinite. Ca -ți dau o pildă de cum știu cei mici, cei umiliți, -și primească soarta, -ți povestesc o întâmplare. Am luat-o încet, pe sub copacii umbroși ce mărgineau ulița. Prietenul începu: Eram pe atunci procuror la Iași. Se făcuse ... a murit. La vorbele acestea, moșneagul tresări ușor, dar rămase locului. În tăcerea care se făcu, glasul bătrânei se auzi de lângă cuptor: Dumnezeu -l ierte. Apoi prinse bocească. Moșneagul încercă -și facă cruce, dar se opri repede, spuse numai și el: Dumnezeu -l ierte. Atunci din colțul odăii ieși la lumină feciorul bătrânului. Veni, se alătură de tată-său, îl dădu cu umărul mai încolo și zise ... acu pot spun: eu l-am omorât. Că tătuca nu credea moară Dămian, așa, dintr-o lovitură, și-mi spusese, acolo, pe loc,

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie

... lacrămile pocăinții, ca ne facem curaț, după cum zice prorocul Isaia: Lăsând vicleșugurile dintru inimile voastre și faptele cĂ©le rĂ©le, de carele bucură vrăjmașul nostru diavolul și ne îmbrăcăm cu noul Adam, cu domnul nostru Iisus Hristos, după cum zice fericitul Pavel, pentru ca ne putem sui și noi la ceriu curați și luminaț, ca și Hristos și câț am priimit propoveduirea lui, de am și greșit, alergăm că ne va priimi Hristos, ca un bun și iubitoriu. Botează-se Hristos, ca sfințească apele. Botează-se Hristos, ca ne arate taina. Mâna prorocului slujaște, ca botĂ©ze mâna Tatălui, adecă pre Fiiul și cuvântu lui Dumnezeu. Om slujaște și om botează; însuși Ioann, ca un rob slujaște și Hristos ca un om botează. Pentru aceasta dară și noi, ca niște robi adevărați și înțelepți, slujim taina cu inimă curată, după cum zice prorocul David. Minte bună și credincioasă avem, ca pricĂ©pem taina drept; și cine iaste credincios și drept, alĂ©rge ca auză ce zice David: Veniț cătră dânsul (adecă cătră Domnul) și vă luminați și fĂ©țele voastre nu vor rușina ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

... temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat răspundă la două cerințe: arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă toată inteligența europeană în artă, în știință, în filozofie; aibă, al doilea, în forma ei o limbă adaptată fără silă la exprimarea credincioasă a acestei amplificări. Amândouă condițiile le realizează poezia lui ... de nebunie înnăscut a cauzat această viață. Ceea ce o dovedește este că toate încercările, adeseori și cu stăruință repetate de unii prieteni ai săi, între alții și de mine, nu au fost în stare -l aducă la un trai mai regulat. Și nici de nefericiri cari ar fi influențat sănătatea intelectuală sau fizică a lui Eminescu nu ... rafinase, căutând mereu o formă mai perfectă, o cetea parcă ar fi fost o lucrare străină de el. Niciodată nu s-ar fi gândit măcar o publice; publicarea îi era indiferentă, unul sau altul din noi trebuia -i ia manuscrisul din mână și ...

 

Gheorghe Asachi - Turnul lui But

... codru buruiene, Iarba zânei de la Prut, De la vultur două pene, Iar tu, doamno, de-a lui But, Te rog, părul ca -mi dai, Ce de suvenirul ai. Din păr șerpe vom forma, Două inel-oi împreuna, Din mic deget sânge-ai da Și pre șerpe voi giura, Cu inel oi descânta, Va veni și te-a lua. Doamna-n hârcă se încrede Și se ... scot. Vezi cum tremuru-l răzbate! Deci aruncă-le de tot! Roib-atunci pe munte-nalt Ia o milă într-un salt. Cele pietre ce fie, Cele cruci și săpături? Nu sunt cruci, ce e tărie Curței mele dimpregiur; Pre zid dacă voi sui, Calea-n veci vom mântui. Ce ... ncălzi, Doar ceva m-oi răcori. Ce colană-i ferecată? Crucea care mam-au dat! Cruce-mpunge ca săgeata, Fruntea me a încruntat; nu pați de ea și tu, Crucea leapăd-o de-amu! Căzând, peri acea cruce, Butul doamna-n braț a strâns, Cel ce ... Și cucoșul a cântat; Din Hang clopotul răsună, Când săhastrul a tocat, Iar cu discul strălucit Soarele au răsărit. Dimineață, când

 

George Coșbuc - Patru portărei

... o găsească ei patru s-au jurat. Și cine-o va aduce din țările măiestre O ia pe Veta doamnă, și nouă țări ia zestre. pleci orbiș la moarte, când zestrea-i lumi deloc, Când ai pe Veta doamnă, prinzi cu gura foc. E țara toată șesuri, ca ploaia-i de mănoasă; Și n-are-n lume seamăn Saveta de frumoasă. Ca malura de ... cioplite din argint. Sub nalt grindiș d-aramă stau câșițe de aur, Și-acolo străjuiește mereu câte-un bălaur. De scapi de dânșii teafar, ajungi poți vedea Palatele de glajă pe-un munte de mărgea. Și cine-i om lupte cu zmeu, ca -l omoare, Stăpân va fi pe Veta, pe chei și pe zăvoare. IV Hei, Trăsnet-Împărate! Mulți ani cu har de domn! Feciorii tăi deșteaptă ... arătat: Cu tarnița pe șolduri, cu frânele-n picioare Și galben călărețul ca prinsul de lingoare. Trei cai aleargă-n urmă-i sălbatici de merei; -i vezi și -ți faci cruce de bieții portărei! Ei fug mâncând pământul, ar soarbe-n gură marea Căci nu-i încape șesul și nu-i cuprinde zarea ... ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... Moșneagul într-o zi perdu răbdarea și zise: — Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi și mie niște ouă, ca -mi prind pofta măcar. — Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate și tu cucoșul tău, facă ouă, și-i mânca; că eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se ouă. Moșneagul, pofticios și hapsin, se ia după gura ... aista! Ei, las' că ți-oiu da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie ia cucoșul, -l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic și pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoșul, cum vede și ... ea rușinată, dă-mi și mie niște galbeni! — Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă! Când ți-am cerut ouă, știi ce mi-ai răspuns? Bate acum și tu găina, -ți aducă galbeni; c-așa am bătut eu cucoșul, știi tu din a cui pricină... și iaca ce mi-a adus ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI

... trei ori vai de cei ce grăiesc Că mintea-i dar dumnezeiesc. Căci numa muftea din Coran vede, Precepe și știe!... Celorlalți Numa cât li cuvine-a crede!... Aceștea sunt oamenii cei nalți Ce roagă pre Dumnezeu întrună Ca ierte gloata cea nebună. Temându- ca nu cumva-odată li vedească-înșălăciune, Izgonesc întii mintea curată Și pre toți care țin de minte, Ba cu sabie și foc aleargă, Besericele ei le spargă. [8] Dar' iacă vin ș-alții de-împrotivă, Cu altă credință ș-altă lege, Carea-i mai slută și mai ponivă, Dar' fiindcă ... întii cum că nu mă-încumet Nici laud, nici defaim îndată Și cu rupta nice-o stăpânie, Ori cu ce feliu de nume fie. [13] Ori unul pe norod stăpânească, Ori câțva, ori cu toți pre sine, Cumpenind cu filosoficească Minte tot lucru cum cuvine, Ne vom dovedi că fieșcare Chip dintr-este folosul său are. Și de la-împrejurări fieșcare Poate capete schimosală, Apucând lăturișă cărare De la scoposul și-întia tocmeală; Deci nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Glic

... picere, Est pahar ție-ți ridic: Glic! Glic! Ești o nimfă, sunt un faun; Face gâtul sticlei glic! Pentru ce te uiți sub scaun? N-ai

 

Panait Cerna - Noapte de vară (Cerna)

... sufleteasca mană Zboară străluciri sub astre – Dar în van aștept sub pană Visul nopților albastre – De rămâi vieața toată Singură, urând iubirea, N-ai

 

Vasile Alecsandri - Cântecul lui Mihai Viteazul

... a fost nutrețul lor? Fost-au leșuri tătărești Și turcești și ungurești Date-n săbii românești! Alelei! Mihai, Mihai! Căci de noi milă nu ai, ne scapi de-amar și vai! [1] ↑ Acest cântec l-am găsit scris într-o psaltire foarte veche din biblioteca mănăstirii Neamțului. Dedesubtul cântecului ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>