Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI ÎN CAPUL
Rezultatele 741 - 750 din aproximativ 919 pentru FI ÎN CAPUL.
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX PERSOANELE JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA , cherestigiu, căpitan în garda civică NAE IPINGESCU , ipistat, amic politic al căpitanului CHIRIAC , tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă SPIRIDON , băiat pe procopseală în casa lui Titircă RICĂ VENTURIANO , arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist VETA , consoarta lui Jupân Dumitrache ZIȚA , sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în dreapta, pe planul al doilea altă ușă. În dreapta în fund, răzemată de fereastră, o pușcă de gardist cu spanga atârnată lângă ea.) SCENA I JUPÂN DRUMITRACHE, în haine de căpitan de gardă fără sabie, și NAE IPINGESCU JUPÂN DUMITRACHE (urmând o vorbă începută): Iaca, niște papugii... niște scârța-scârța pe hârtie! 'I ... și ochilarii pe nas. Tii! frate Nae, să fi ...
... puse... S-ar putea oare să fie cineva așa de nedrept și să spuie ori să creadă că Moldova ar fi un ținut de stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te întristează? Nu, Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, câmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are apoi un ... prăpăstii de îndoială, melodioase cânturi de slavă, o poezie fără nume, care te pătrunde, pe care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea fi tălmăcită în nici o limbă oemenească — ceea ce marele poet a numit "voci interioare", sfătuind între ele, vorbindu-și o limbă necunoscută, față de ... plină de poezie, o mică scenă improvizată, căci bunul și răul, simplul și emfaticul, adevărul și ridicolul se întâlnesc la fiecare pas. O să găsiți în nevinovatele credințe populare oricâtă fantezie voiți, iar în năravurile amestecate ale claselor de sus, stofă destulă. Și în loc să-mi plimbați prin Iași un personaj de-al lui Balzac, care s-ar îneca în glodul de la noi, dați mai bine eroului vostru o giubea largă, un anteriu din vremurile cele vechi și bune, în vorbire o lăudăroșie naivă,
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... la piept ca o gâscă, cu grumazii ca de lebădă. Degetele îi sunt mai delicate decât ceara, și fața mai strălucitoare decât soarele și luna. În sfârșit, părinții, siliți cu arme, își scot fata împodobită după putința lor. Logodna se face, și fata intră iarăși în cămară, de unde n-o scot pân' în ziua cununiei. Aceste ceremonii care din zi în zi se pierd prin civilizația cea făcătoare de bine, adică prin acea civilizație care ne face cosmopoliți, dărmându-ne obiceiuri strămoșești, caracter și limbă și ... conaccii) ca să-i vestească apropierea. Iar rudele miresei stau pe drum așteptându-i; și, îndată ce se apropiu, îi prind și-i duc robi, în casa fetei. La întrebările ce li se fac, ei răspund că ar fi trimiși să vestească război și că oastea sosește după dânșii, ca să iaie cetatea cu asalt. Rudele atuncea merg cu găzdașii înaintea mirelui; și, după ... se duc la biserică, la cununie; mirele și mireasa stau pe un covor, sub care sunt aruncați bani, spre a arăta că calcă în picioare toată mărirea străină, căutând numai fericirea casnică. La punerea cununilor, un nuntaș aruncă
Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism
... că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire a lui în elemente cotropitoare. Prin urmare lupta trebue să aibă o margine și greutatea este de a se găsÄ› în fiecare caz concret unde stă hotarul care despărțește folosul de primejdii. A se propagĂ deci orbește și fără alegere ura contra străinului, fără ... când ajungem la acea răspântie, trebue să ne dăm toate silințele posibile spre a oprÄ› creșterea înrâurirei devenită daunătoare. Se vor ivÄ› cazuri în care puterea împrejurărilor va fi mai mare decât puterea noastră de împotrivire, dar și atunci luptanoastră va aveĂ de efect împuținarea răului și deci ea va contribuÄ› la apărarea ființei ... Români și Evrei ca cel mai puternic mijloc de contopire al acestui neam străin, în sânul poporului nostru. S’ar puteĂ modificĂ normele de împământenire în sensul că orice străin, deci și evreu, care va luĂ în căsătorie o româncă și va aveĂ cu ea copii, să fie privit ca naturalizat de drept. Pe lângă această măsură obștească, ar
Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde
... silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie teatrul resbelului, au fost zadarnice. Ostilitățile au început aseară cu furie chiar în București. Un birjar muscal a bătut de moarte în podul Mogoșoaii pe un calfă turc dela bragagiria lui Vahit-Abdula, cauzându-i pagube însemnate prin răsturnarea unei donițe pline cu bragă. Îngajamintele de neutralitate ... această primă ciocnire. Sergenții de stradă au asistat la încăerare ca spectatori cu totul neutrali, până când bragagiul a fost silit să bată în retragere. Liniștea domnește în București. Tot agenția Havas mai trimite iarăși de aici următoarea depeșe cu aceeași destinațiune: În România, zaharul dela 2 franci și jumătate ocaua, a scăzut la 75 de bani. Această repede ieftinire se datorește împrejurării următoare. Patru monitoare ... dintre cari au căzut în oraș aproape la 15.000. Toate projectilele (din pricina căldurei exploziei) când au fost strânse de pe ulițe, erau reduse în stare de acadele. Liniștea domnește. Rusciuc, miercuri. Azi a plecat de aci la București un trimis expres al lui Abdul-Kerim, purtând asupră ... ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... cărtoagele noastre, Cum stau pustie pe coaste, Să le văd nu le-aș cunoaște. În cărtogul de la vale, Răsărit-a iarbă mare, În cărtogul din mijloc Mi-a răsărit busuioc Și-mi vine ca să-i dau foc. Am pus fir de trandafir Și n-a ... la Coșoveni. Leică, de dragostea noastră A răsărit pom pe coastă Cu tot felul de odraslă. O să-l sap, să-l bag în casă, Ramurile nu mă lasă. O să-l sap, să-l bag în tindă, Ramurile dau de grindă. Poezii și proză Ultimele trei versuri par să provină din alt cântec. XX Mândro, când eram iubiți, Toți pomii era ... te mai vezi. XXV Bată-te crucea de vale, Cum oi să rămâi de jale, Făr'de glas de fată mare, Fără voinicel călare. Câți în tine se-ntâlniră Doi cu doi nu se uniră. Câți în tine se jucară Doi cu doi nu se luară. Vale lungă, vale-adâncă, Aici lupii mă mănâncă. Stăi, lupe, nu mă mânca, Pân' să-mi ... mărgele, Nici la coadă panglicele, Vai de păcatele mele! Toată ziua cânt și plâng Și tot neica mi-este-n gând. XXXIII De n-ar ...
... decât un gros stejar, Un bun și scump tovarăș de lupte crâncenite, Cioplit în chip de ghioagă cu falii oțelite. Alesu-l-au el singur în codrul îndesat, Jupitu-l-au de coajă, prin foc el l-au uscat, Apoi, ieșind în vale cu ghioaga subsoară, Acum se simte vesel că are-o sorioară. Știu bivolii de dânsa și-n laturi se feresc, Și, cât stau la ... răspunde pe câmp îngălbinind, Izvorul viu și rece prin iarbă șerpuind, Și vulturul sub ceruri nălțându-se-n rotire, Și vântul, val de aer, trecând în vâjâire. Toți sunt în nepăsare, toți iute-l părăsesc, Chiar bivolii dumesnici de el se răzlețesc, Și numai, numai ghioaga din tufele uscate Se pare că-l jălește duios ... soare, Pășește pe câmpie ca un năluc de noapte Privind pe sus... Deodată, prin stele când și când, O palidă lumină apare lunecând. El stă în neclintire!... lumina cea ușoară Sub formă de copilă cerească se coboară Și vine de se pune zâmbind în calea lui, Apoi încet purcede de-a lungul câmpului. "Ah!... ea-i!" strigă sărmanul și brațele întinde; Dar flacăra mai vie la glasu ...
... dumnezeii însuși i-ar fi pizmuit, pot zice, Căci în versurile mele cântând a lui Faun nume, Ca pe o dumnezeire l-ar fi serbat etern lumea, Și pentru el oricând pe sânte oltaruri Ar fi ars miresme ne-ncetat, nestins, Și pentru el oricând hărăzeam și daruri, Ție, Afrodită, mă rugam cu plâns; Pentru el fierbinte plângând mă rugam, Parcelor ... să te iubesc... Dar ce-am zis! pe dânsul astăzi măcar că aici nu este, Știu că cugetul îl mustră de cele ce pătimesc; Și în brațele aceia, pe care acum iubește, Se-nfioară, o împinge, și vine să mă găsească, Și vrând să m-arunc în mare, el vine să mă propească... Ah, vine! mă cheamă! și mă mântuiește, Oh, îi aud glasul!... ascultați, fecioare! Un zgomot departe aud că vuiește ... cu pace, voi, înverzitelor maluri, Și voi, părintești lăcașuri, unde am copilărit. Rămâi cu pace, o, Lesbos, ce ești mitoc Afroditei, Și unde amata maică în lume m-au fost născut, Care în pruncie încă ea oferindu-mă sântei, I-am fost cea-ntâi cântăreață, în
... dumnezeii însuși i-ar fi pizmuit, pot zice, Căci în versurile mele cântând a lui Faun nume, Ca pe o dumnezeire l-ar fi serbat etern lumea, Și pentru el oricând pe sânte oltaruri Ar fi ars miresme ne-ncetat, nestins, Și pentru el oricând hărăzeam și daruri, Ție, Afrodită, mă rugam cu plâns; Pentru el fierbinte plângând mă rugam, Parcelor ... să te iubesc... Dar ce-am zis! pe dânsul astăzi măcar că aici nu este, Știu că cugetul îl mustră de cele ce pătimesc; Și în brațele aceia, pe care acum iubește, Se-nfioară, o împinge, și vine să mă găsească, Și vrând să m-arunc în mare, el vine să mă propească... Ah, vine! mă cheamă! și mă mântuiește, Oh, îi aud glasul!... ascultați, fecioare! Un zgomot departe aud că vuiește ... cu pace, voi, înverzitelor maluri, Și voi, părintești lăcașuri, unde am copilărit. Rămâi cu pace, o, Lesbos, ce ești mitoc Afroditei, Și unde amata maică în lume m-au fost născut, Care în pruncie încă ea oferindu-mă sântei, I-am fost cea-ntâi cântăreață, în
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... le vede Toată calea din scaun ce șede. Și calea păgânilor cea strâmbă Va pieri, și vor cădea-n grea scârbă. PSALMUL 2 Ce poate fi de poveste, Ca aceasta, și de veste, De să zborâră păgânii, Gloate, tineri și bătrânii, De să vorovăsc cu svaturi În deșert din toate laturi! Și sfătuiesc necurațâi, Cu craii și cu-mpărațâi, Și cu toțâi să-nvitează Spre Domnul, de vor să piarză Pre alesul ... dânș în sâlță. Legătura să le spargem, În giugul lor să nu tragem. Că Dumnezău toate vede Din scaunul său ce șede 1 ce veți. În ceri, unde odihnește, De-acolĂ³ pre toț prăvește. Pre pizmașii și pârâșii Domnul va râde de înșii Și-i va mustra de ocară Pentru carea ... eu, Dumnezău svinte, Cu mila ta de mainte, Îț voi intra-n svânta casă, Unde șez, Doamne, la masă, De m-oi închina cu rugă, În frica ta, ce țî-s slugă, În beserica ta svântă. Și mă du fără de smântă Spre-adevăr, să nu duc greață, Că tu, Doamne, m-ești povață Și spre tine-m ... va săpa groapă altuia să-l surpe, Sângur ș-va cădea-n râpă și viața ș-a rumpe. Că i să va întoarce ...
Ion Luca Caragiale - Moftangii
... Ion Luca Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din ... nepoliticoasă a studenților mai mult sau mai puțin rrromâni! Rromânca Fiică de arendaș, de negustoraș, de funcționăraș, de avocățel, de ofițeraș, de popă - să fi fost papa bulgăroi, sârbotei sau grecotei - moftangioaica este româncă și prin urmare nobilă, et par consequent nu poate suferi mojicimea. Ea este patronesă în comitetul unei sau mai multor societăți române de binefacere sau de cultură națională. Moftangioaica română vorbește românește numai avec les domestiques , încolo franțuzește - acu ia ... două pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromâniei, care este și trebuie să fie centrul și farul cultural în Peninsula Balcanică... Ar fi o rușine să lăsăm pe Bulgaria să ne ia înainte! De exemplu. Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domesticirea, prăsirea și educația licuricilor ... Moftangiul științific este sacrosanct. Nici un guvern nu cutează, nu gândește măcar să se atingă de el și de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi