Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAR
Rezultatele 741 - 750 din aproximativ 2952 pentru DAR.
Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș
... ce întuneca cerul conului Manole în traiul lui de la moșie. De altfel, ar fi dus ca totdeauna viață patriarhală, tihnită, fără săși numere zilele, dar gândul îi rătăcea mereu departe, hăt departe, colo peste hotare la iubitul lui moștenitor pe care nu-l văzuse de doi ani, și somnul începea ... drumuri-de-fier decât de la Cracovia înainte, iar la noi nu erau nici măcar șosele. Trebuia vorba ceea, să-ți faci testamentul la plecare. Dar inima de tată nu cunoaște piedici când dorul o atrage. Deși știa un pic de franțuzească cât să nu moară de foame între franțuzi, își ... și părerea d-lui Ernest care are să te întovărășească. — Hum!... Să mă schimosesc acum la bătrânețe; asta nu-mi prea vine la socoteală. Dar la urma urmei poate că ai dreptate. El ținea seamă de părerile totdeauna bine cumpănite ale femeii lui. Astfel dânsul comandă să i se facă ... care scot măsele la iarmaroc. Băiatul n-are să mă mai cunoască când m-o vedea la Paris. Toate-s bune și frumoase, adause el, dar dacă am primit să mă fac de râs în haine așa caraghioase, nu voi primi niciodată să mă desfac de ciubuc și de cafeaua mea ...
Titu Maiorescu - Din experiență
... e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe privi[...] nedemnă ... curs bun de zoologie și poți învăța să cunoști plantele și pietrele dacă ai avut parte de un profesor bun de botanică și de mineralogie; dar vai de omul care ar vrea să cunoască oamenii numai după un curs de psihologie cum se predă în școlile și în cărțile fie și ... un agronom pot întrebuința cunoștințele dobândite din cărțile lui Decandolle sau ale lui Liebig, un proprietar de mine se poate întemeia pe cercetările lui Lyell; dar dacă ai întreba pe vreunul din marii cunoscă tori de oameni, d. e. pe Bismarck, cu ce manual de psihologie s-a folosit ... aminte pe cele principale, și cine știe dacă în aceste condiții vei avea vreodată timpul necesar ca să-ți faci o idee despre totalitatea colecției. Dar încă dacă nu este numai o singură colecție, ci sunt mai multe, și ți se cere să le cunoști și pe aceste? Dealtminteri, compararea, ca ...
Nicolae Gane - Două zile la Slănic
... nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea ... amintirea unei duduci din Târgul-Cucului din Iași. Petrecuse el iarna cum petrecuse cu puțini tăciuni în vatră și cu pântecele cam lipit de coaste; dar cum sosi vesela lună mai, își puse amanet hainele de iarnă, spre a-și împrospăta garderoba de vară. Astfel dichisit, peptănat întocmai ca ... lădiță de Brașov, și iată tot. Pentru buzunar, cam puțin: una sută cincizeci lei, scontați deasupra salariului la un zaraf de la Cuibu cu barză. Dar, în sfârșit, un cetățean român în țara lui nu piere. Astfel, plin de chef și de speranță în viitor, pleacă în aceeași sară de la ... cu gulerul paltonașului ridicat, păstrând cel mai strict incognito. Îi trebuia acum o trăsură pentru Slănic. Trăsurile însă erau scumpe și Peruzescu sta pe gânduri. Dar numai de noroc să nu se plângă omul. Pe când se târguia el cu birjarii că doar le-a mai rupe din preț ...
Alecu Russo - Critica criticii
... este publicul(ui) că a înțeles că, bun, rău, locul său este la piese naționale: dă aplausuri nu numai pentru că pieselesunt bune, dar pentru că a înțeles, fără însuși a-și da socoteală dece, că este mai de folos a se juca ... D. G.a vătămat logica. Suindu-ne în sus, găsim lauda domnului Alecsandri; nu știu cum ar fi făcut să nu-l laude... Dar pot încredința că nu l-a înțeles...căci, vorbind de un personaj al piesei, și anume de cc. (cuconașul)Nicu: "prostia unui cuconaș ... D. G. istoria lumii, când apus pe scenă pe cuconul Nicu, nici i-a trecut prin minte să caracterizeze pe cc. de astăzi, dar să ne arate cum am fost cu toții în vârstazisă a nevinovăției, care nu-i nici copilăria, nici holteiia coaptă,prin care tot ... talent, ar fi produs o comedie în 4-5 acte, m-aș închinași aș zice: "foarte mulțumesc, ai cuvânt și m-oi îndrepta, dacă voiputea"; dar când zice că Zoița rămâne înfruntată și Sărmală fărănici o răsplătire, în numele dreptei judecăți răspund: domnul D.G., precum n-a înțăles pe
Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie
... ochii mari și negri ce cătau în ochii lui, Îi părea cum că odaia se-nvârtește, și, în fine, Lesne poți să mergi la vale, dar cu greu la deal te sui. Unul câte unul, dânșii, câte patru, dispărură În odăile de-alături cufundate-n umbră sură, Făr-a număra ... ei Ce-și prostituie junețea la pierdutele femei, Cangrenându-și corp și suflet cu o minte neînțeleaptă, Se va naște viitorul, și posteritatea dreaptă. IV Dar din trei, uitate-n jețuri, cea mai tânără-adormise, Însă somnu-nseninase chipul veșted și-ncruntat, Scuturând pe alba frunte umbra jalnicelor vise, Când copilul ... sub acel coperământ, Și când aspra sărăcie zilnic se însărcinează, Pe tăblițele pierzării să înscrie nume noi, Mila, într-o dimineață, te căiește, și oftează, Dar te ia frumos de mână, și te-aruncă în noroi. Ea știa prea bine aceasta, și supusă la poruncă Își urma osânda vieții într-a ... privighetori Ca să zboare, dus de ele, pân-la cei nemuritori. Ochii ei pierdeau cu-ncetul fixitatea lor grozavă, Și pătrunsă de-o simțire dureroasă, dar suavă, Degetele-i descărnate de abia mai izbutesc Din clavir să redeștepte cântecul dumnezeiesc... Mizerere! Mizerere! Dânsa-n lacrimi izbucnise... Pe octavele-amuțite mâinile-i ...
... ceremonii o are viitoarea nănașă, cumătra lehuzei, care, de obicei, este nuna cea mare. Câte prietenii nu se leagă și se întăresc cu asemenea prilejuri! Dar vremea întârzie și bărbații au să vina de la moară, de la pădure, din târg sau de la câmp; una mai grijulie le vestește aceasta ... care mai astă-primăvară mi-a luat un cârlan, de m-a durut în suflet,— știi cârlanul cel terțin. — Dar dumitale ți-a mers bine, răspunde un altul, că în loc de o zamă de găină te-ai ales cu o piele de ... un pahar de vin scripcarului sau cobzarului, zâcându-i: „Bea, balaure, că ți-l torn din cap“, țiganul se scoală, închină și el (dar cine bagă în seamă închinarea țigănească?). După ridicarea mesei, stă tot temeiul cântecelor și al jocurilor. Flăcăii amețiți saltă legănat, cântă din gură, glumesc, prujesc ... grăită, afară poate de dorul care se apropie întrucâtva prin mulțimea întrebuințărilor lui. Pân’ la acest cântec toți sunt veseli, sorbind unul din bucuria altuia, dar de îndată ce s-aud sunetele străbătătoare ale doinei, se lasă de mână și de după gât și fiecare se ascunde în adâncurile jalnice ale ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2
... ascultat, neîndoindu-se. Și pentru acĂ©ia, aceștia toți s-au cinstit, s-au lăudat și s-au mărit înaintea lui Dumnezeu și au luat dar pentru ascultarea lor; că Noe s-au arătat mânuitor lumii; Avraam s-au făcut părinte a multe neamuri; Isaac s-au făcut fiiu ...
Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte
... tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ... adevăr vine, o parte din lume cu violența ei teribilă. 5. Este o experiență obișnuită că numai după ce prietenii ne sunt luați îi prețuim. Dar dacă moartea lor are acest efect asupra noastră, atunci numai gândul morții lor va avea un efect mai bun. 6. Moartea, cel mai serios prieten ... iluzia fermecătoare că o argumentare strânsă și cinstită e de ajuns spre a schimba convingerile greșite, spre a inocula ideea adevărată. Dar vine în curând o vreme când începi să simți masiva realitate a inerției omenești, acea alcătuire din deprinderi, prejudecăți și, mai ales, instincte ... și orice semn de viață intensă este încântător. Și aceasta e o cauză pentru care gustăm și lăudăm în artă expresia vieții cât mai puternice. Dar viața împuținează viața. Materia nobilă și elastică se durifică cu vremea. Țesutul devine coajă. Pe partea sufletească -- aceeași anchilozare și scleroză, și din cauze organice ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna
... Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Ea, dac-auzea, Din gură-i grăia — Puternice Soare, Ești puternic mare, Dar ia spune-mi Oare Und’ s-a mai văzut Și s-a cunoscut, Und’ s-a auzit Și s ... făcea; La cap - mânăstire, Chip de pomenire; Și iar mai bătea, Scară se-ntindea, O scară Ușoară, De fier Și oțel, Pân’ la naltul cer. Dar el ce-mi făcea? Pe pod că-mi trecea, Pe scară suia, Pe scară Ușoară, Pe scară de fier, În cuie d-oțel, Pân’ la ... trei. Și tot mai era Și tot mai vedea Femei cuvioase, Măicuțe duioase, Fecioare curate, Uciși în dreptate, Oști de biruință Și soți cu credință. Dar tot mai era Și tot mai vedea, Puțin de mergea Printre rămurele, Dalbe păsărele Cânta-n versurele Și nu prea cânta, Ci se gongănea, Din ... Fii necuvioși, Preoți mincinoși. Afar’ când ieșea, Soar’le ce-mi vedea? Un pom ofilit, Un pom cătrănit; Printre rămurele, Niște păsărele Cânta-n versurele, Dar nu prea cânta, Ci se văieta, Din gură grăia „Vai și vai de noi, De părinții noștri Care ne-au făcut, Care ne-au ...
Iancu Văcărescu - Primăvara amorului
... luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos, M-întăreau cu veselie, Și-mi dau-nvederat folos. Curăția și măsura Masa mea împodobia, Mulțumea stomah, ochi, gura; Dar mă sătura d-abia. Musele, ce-mi sunt dragi foarte, Aveau ceasul hotărât, Când cu cei carii n-au moarte M-întâlneau numaidecât. Cu nespusa ... Ce să văz? Minune! Prea ciudat un copilaș Fricos cere ertăciune, Se roagă să-i dau lăcaș. Văz în spate-i arepi zmulte, Port frumos, dar sfâșiat; Gata el să-mi spue multe, Eu de somn îngreuiat, -"Las' - îi zic - om vorbi mâine, Acum culcă-te de vrei, De ți-e ... nestins în pept, Și mirare mă coprinde, Eu atât, cum mai aștept! Biruirea mea în grabă A putut a mă slăbi; Dar din stare cât mai slabă Mai curând poci m-întări. Acum voi să se arate D-am putere eu sau nu, Ori sunt legile schimbate ... glas mie-mi vorbește, Orice ton eu înțeleg. Vinele repede-mi bate, Firei voi să dau respuns, La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns. Dar mi-e inima deschisă Ș-în lăuntru ei văzut, Spune cu o mută zisă Că ce simț mi-e prea plăcut! Ajung ca în aromire ...
Ion Luca Caragiale - În Nirvana
... — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici un vițiu. Era străin de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. Se vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din cine știe ce împrejurare. Actorul îi ... pare că s-a publicat prin 68 sau 69 în Familia din Pesta. A doua zi seara ne-am întîlnit iarăși. Dar peste zi o nemulțumire intimă intervenise. Actrița fusese foarte puțin mișcată de mîhnirea regelui asirian. Eminescu era de astă dată tăcut și posomorît, vorbea foarte ... ždin viațăâ€� o sută de galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. L-am întrebat atunci pe Eminescu dacă mama lui trăiește. Mama murise, dar, după aerul posomorît cu care mi-a răspuns, am înțeles că de moartea ei se legau niște amintiri mai crude decît ca de ... să lase a se crede că nenorocirea lui Eminescu a fost cauzată de un vițiu. Era, în adevăr, un om dezordonat, dar nicidecum vițios. În lumea asta mulțimea celor de rînd crede că plăcerile materiale ale vieții sunt privilejul lor exclusiv și că oamenii rari nu au ...