Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL(...) SA
Rezultatele 741 - 750 din aproximativ 809 pentru AL(...) SA.
Garabet Ibrăileanu - Privind viața
... Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei ... cu o femeie și vă ziceți ,,dumneata". Acum un ceas ai văzut întâia dată pe o femeie, care ți s-a dat și al cărei nume nici nu-l știi, și vă ziceți ,,tu". Oare singura apropiere dintre suflete este corpul? E mai natural să cauți cu migăleală rime ... te împiedică să-ți fie scumpe credințele și ritualele care au consolat pe tatăl tău și pe mama ta și le-au ușurat ceasul greu al morții? Pentru o femeie toți bărbații sunt bărbați, afară de acela pe care nu-l mai iubește. La furie, mintea celui inteligent intră în ebuliție ... pe care o iubește este unica, este o apariție supranaturală, este singura ființă fermecătoare, singurul izvor de felicități, singura care poate da farmecul cel mare al vieții, singura... E cam comic. Un bărbat, care are toate scrupulele în raporturile sale cu bărbații și cu femeile, are foarte puține, și la nevoie ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... știți câtă greutate trage Țara de oștile-însuși a noastre, Iar' când de războiu bucinul rage, Nice poate cineva să-ș' pastre Averea sa, nici dulce viață, Fieșcare-și poartă capu-în brață. Așa trăim de câțiva-ani încoace, Tot întru bătăi primejdioase: Tinerii ni se stâng, țara zace ... turci cu făgadă Ca, deacă-l va pune la domnie, Țara-i va supune, și-în dovadă De plecare, cu haraci îmbie? Românu!... Cine patria sa vinde? Românu!... Cine a vrăjbii foc aprinde? Cine-ajutoriu de la păgân cere Făcându-l hotărâtoriu și jude, Iar' el răzămându-să-în ... i cu milă Suspinând mereu: ,,Ah, sobolul mieu! Ah, fie-ți milă, nu-i face sâlă, Să nu-i cază rău, că-i cu tot al tău. Dintr-astă oară, din astă sară, A ta-s fecioară și surioară!" Tânărul fecior grăi plin de dor: ,,Dragă fecioară! fi-m ...
... omoară, dacă nu-l las. (Către Lae:) Ai văzut acu, mangafache! (Cătră avocat, cu blândă filozofie:) Furia tinereții... n-ai ce-i face! asta e al tinerilor dat. (Iar s-apleacă la urechea avocatului și-i șoptește cu multă intenție și sclipind din ochi. Avocatul iar evită contactul. Cocoana iar face ... Cocoana: Ei, aș! unde poate aia să facă? (Se dă la urechea avocatului.) Avocatul se scoală repede-n picioare și se duce-ntr-un colț al biuroului, unde s-apleacă puțin asupra unui castronaș cu nisip. Cocoana (care i-a urmărit mișcarea): Ai și d-ta de dimineață arsuri ... nu zici cinci ?... ba încă șase! (volubil) pe Răduleasca, pe Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe Hurdubiloaia, pe Popeasca ailaltă a lui Mache al popii Zamfirache, de-i mai zice și Ampotrofagu, că a băgat spaima în maala! uite așa umbla cu patacele și cu basamacu-n ... vorba dar de a proba că lipsește de la cea mai sacră datorie conjugală, daca... Cocoana: Apoi ai cunoscut-o dumneata pe mă-sa ce pramatie, ce catifea? (Se dă la ureche fără succes; apoi, pufnind de râs:) M-ai înțelegut, care va să zică? (Taie cu mâna dreaptă ...
Ioan Slavici - Semitismul (1908)
... fericire. Spiritul semitic a pătruns încetul cu încetul la toate popoarele, care au primit cultura dela asrieni ori dela fenicieni, și în secolul al șaselea înainte de Htistos, când elinii poenesc în Atena și în colonii spre desvoltare, întreaga lume apuseană erĂ semitisată. Asia-mică e înțesată de semiți ... de Solon, care nu-l pune pe îngrămăditorul lor în rândul oamenilor fericiți. Egiptenii sunt puși în rândul semi-semiților. Elinii sunt amestecați cu fenicieni, al căror tip și ale căror apucături se păstrează în poporul grecesc până în ziua de azi. Până chiar și romanii sunt atinși de semitism, căci ... din Iran până în pustiurile Saharei. Ridicându se dar împotriva stăpânirii asiriene, mezii găsesc un razim puternic chiar în lumea semitică, și la sfârșitul secolului al șaptelea ei dărimă și pustiesc în unire cu babilonenii Niniva și pun capăt stăpânirii asisiene. Cu aceasta se începe lupta cea mare, pe care lumea ... ariană, o împărăție ce să întinde în cele din urmă din Asia centrală până în Sahara și din pustiurile Arabiei până la Dunăre. Rostul organic al acestei stăpâniri e înnăbușirea spiritului semitic, care duce la lupte necurmate și prin desfrâu la ruină, și propagarea celui arian, pe care-l lămurește la ...
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... CODRULUI STATU-PALMĂ-BARBĂ-COT IARNA CRIVĂȚUL ZORILĂ MURGILĂ DASCĂLUL MACOVEI TOMA MĂRICA SAFTA CRAINICUL LUI PAPURĂ STOLNICUL LUI LĂCUSTĂ PAHARNICUL LUI PÂRLEA UN GENIU AL DOILEA GENIU UN URS ALB O PASĂRE MĂIASTRĂ POPOR, OSTAȘI, ȚĂRANI, ȚĂRANCE ACTUL I Teatrul reprezintă o câmpie arsă de soare, în fund o pădure ... om cu chibzuială și are doi sfetnici mari, pe Păcală și pe Tândală. Unul îl sfătuiește într-un fel, altul într-alt fel, și augustatea sa se tot clatină între-amândoi. TOMA: Ca papura după vânt. MACOVEI: Ei! Ș-apoi!... Clatine-se papura, broaștele să hălăduiască... nu-i așa?... TOȚI: Așa ... pe el năvală Și, cu viteaza-mi pală, Ucisu-l-am chiar eu. Iar fata, în uimire, Mi-a dat a sa iubire, În schimb pe dorul meu. Aș! vorbă să fie... împăratul a trimis crainici în tuspatru părți ale lumii, ca să dea știre ... OSTAȘI (sub costum de lăcuste) STOLNICUL (vine alergând și purtând un steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu face nimica, eu să-mi fac meseria mea. (Strigând.) Plecați-vă, închinați-vă... (Stolnicul intră cu servitori care ...
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
Ion Creangă - Povestea lui Stan Păţitul Povestea lui Stan Pățitul de Ion Creangă Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc". Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... Dă-mi basmaua ta odor Și-n basma un leușor, Să-mi botez un finișor, Și să-i pun numele tău, Nume dulce ca și-al meu, Când m-o prinde dor de tine Mi-oi striga finul cu bine, Zi și noapte l-oi striga Și pe ochi l-oi ... s-au uscat. XXI Colo-n luncă la privită, Găsii pupăza-nflorită Și mândruța mea mâhnită. Nu știu pupăza s-o rup Ori pe mândra sa mi-o pup. Foaie verde mărgărit, Păcat c-am îmbătrânit Ș-încă bine n-am trăit! XXII Foaie verde usturoi, De ți-e dor, neico ... șirata! Surata mi-e ca o sor, Nu pot să dau s-o omor. De mi-ar fi ca o străină, I-ar plânge mă-sa de milă. XXIX Trage, bălă, bobii bine, De-mi spune, neica când vine? De-ar da bobii până-n nouă, Neica taie Oltu-n două ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... oameni îi mai rea decât toate faptele cele rele. Ce mai lehăiești dar în zadar? Știi foarte bine ce lucru faci tu și cu Petriță al tău. — Ce lucru! Ce lucru! Tot îmi dă cu lucrul lui. Dacă-ți par leneșă, apoi de ce nu ți-ai cătat din tinerețe ... se mai vedeau încă turme negre de oi. Iar de-acolo, din nemărginirea câmpiilor și a cerului, ajungea când și când croncănitul prelung al ciorilor. Satul tot poartă o pecete de sărbătoare. Pe drumul cel mare și larg, ce duce drept la biserică, năvălesc într-acolo șiruri împodobite, împestrițate ...
Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul
Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul Andrei Florea Curcanul de Nicolae Gane Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Sunt vasluian de loc din satul Floreștii. Eram abia de douăzeci și unu de ani, când îmi veni rândul să trag la sorți. Îmi aduc aminte cu ce sfială vârâi mâna într-un vraf de hârtiuțe răsucite și scosei no.13. — Bun! strigară cei dimprejurul meu. Ești băiet cu noroc. Apoi doftorul mă dezbrăcă pănă la piele, mă căută în gât, la încheituri, mă ciocăni în piept și-n spate, iar comandantul mă măsură cu o curălușă să vadă dacă sunt destul de nalt, mă întrebă de tată, mamă, frați, surori, parc-ar fi voit să-mi afle spița neamului, și, după ce-mi trecu numele într-o condică, îmi zise: — Măi băiete, n-avem ce-ți face, ai scos număr mic, ești sănătos și bine făcut, n-ai nici un drept de scutire; trebuie să rămâi în oaste. Și nouă ne trebuie voinici ca tine. Nu bine sfârși comandantul de vorbit, că un gulerat ce ședea lângă mine strigă cât îi luă gura: — La tuns! Îndată doi dorobanți mă împinseră într-o odaie de ...
Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață
... dintr-o zi. Dară de unde să le ajungă ce brumă le aducea el? Abia puneau p-o măsea. Bietul tat' său și biată mă-sa de multe ori se culcau nemâncați. Li se rupea inima de milă dară n-aveau încotro. Și ca să-și liniștească copiii, el le făgăduia ... și două în tei te văz că nu poți lega. Iată, eu mă îndur și-ți dau un petec de loc, să fie de veci al tău. Du-te de-ți alege petecul ce-ți va plăcea și apucă-te numaidecât să-ți faci un bordei. - Bogdaproste, cucoane, și Dumnezeu să ... și până în seară groapa pentru bordei o și dete gata. Nepartea lui. Cum se brodi ca locul ce-și alesese să fie alături cu al unui țăran bogat și mândru de nu-i ajungea cineva cu prăjina la nas. Peste noapte, nu știu cum se făcu, nu știu cum se ... a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi e și cu nasul pe sus. Al doilea, groapa ce și-a făcut pentru bordei, după ce că e mare foarte, apoi n-a avut grije să o ...
Ion Luca Caragiale - Identitate...
... căldura asta... Pe câtă vreme stăruiesc eu pe lângă impiegatul nenduplecat, se tot îndeasă-n mine un englez, un roșcovan cu haine cadrilate, tipul desăvârșit al gentlemanului cu stare, care nu mai știe încotro, în ce parte a pământului să fugă ca să scape de spleen — de plictiseala ... străinătate (un dosar întreg), cu prietinul și gazda mea, d. Legrand, și cu o duzină de fotografii, care reprezintă pe amicul meu Legrand, pe soția sa, madam Legrand, pe cei doi copilași ai lor și pe mine, la masă toți, pe veranda vilei; madam Legrand, în fund, ține pe câte un ...