Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POATE (CA)
Rezultatele 731 - 740 din aproximativ 1342 pentru POATE (CA).
... dragă o cuprinde Și-o strânge către el ușor. Tot mai aprins, tot mai aproape: Să te sărut, drăguțo, vrei? Ce ochi frumoși ai, viorei, Ca un întins adânc de ape. De el nu-i nici un chip să scape Și-atâta lucru-n urmă ce-i? Ea stă la pieptul ... l tot ajută, Și uite-l, uite-l c-o sărută Ei, vezi tu, fetele cum sânt! El a crezut că nu se poate, Și iacă poți! Dar să te ții! E greu să dai de căpătâi Dar dacă dai, merg strună toate; Și fata mult nu se socoate ... Dar e prea mult! Am să mă plâng La toți vlădicii, să dau jalbă! Auzi, să duci tu lume albă P-un câmp cu oameni, ca-ntr-un crâng! Ba ele-și mai desfac și sânul, Și-n sân el li se joac-acum Îl prind odată și-l sugrum, Că ... drum? Nu știe nimeni de-unde vine, Și capu-i stă la sărutat! De-ar fi măcar de-aici din sat Voi, câți sunteți flăcăi ca mine, Să-mi spuneți voi acum, e bine Să faci ...
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
... — Ei, copile, ce ispravă ai făcut? Câte suflete mi-ai arvonit? Dă-ți solia! — Ia, mai nimica, stăpâne, răspunse dracul, rușinat și tremurând ca varga de frică; se vede c-am pornit într-un ceas rău. Vremea a fost prea dimpotrivă, cum știți, și numai un om ... Apoi, ce păzești tu alta, dacă nu știi nici macar ceea ce vorbesc muritorii? Să-ți spun eu dară, deși n-am fost în pădure, ca tine: a zis că cine-a mânca boțul cel de mămăligă să zică bodaproste. Zis-ai tu ceva când ai mâncat ... ia-ți tălpășița! — Gata, stăpâne, iaca, pornesc! Atunci dracul dă o raită pe la talpa iadului, să vadă ce lipsește, și apoi iese iute ca scânteia și se tot duce înainte la slujbă, după porunca lui Scaraoschi. Și când pe aproape de casa lui Stan, dracul s-a prefăcut ... ca de opt ani, îmbrăcat cu straie nemțești, și umbla zgribulind pe la poartă. Stan era acasă și chiar atunci luase ceaunul de pe foc, ca ... stăpân. — Să intri la stăpân? d-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun... Cam de câți ani îi fi tu? — Ia, ...
Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche
... Pașadia, de care aveam o evlavie nemărginită. Pașadia era un luceafăr. Un joc al întâmplării îl înzestrase cu una din alcătuirile cele mai desăvârșite ce poate avea creierul omenesc. Am cunoscut de aproape o bună parte din aceia ce sunt socotiți ca faime ale țării; la foarte puțini însă dintr-înșii am văzut laolaltă și așa minunat cumpănite atâtea înalte însușiri ca la acest nedreptățit ce, de voie, din viață, se hărăzise singur uitării. Și nu știu un al doilea care să fi stârnit împotrivă-i atâtea ... sângele rece nu-l părăsiseră în cele mai negre clipe; statornic în urmărirea țelului, el înfrânsese vitregia împrejurărilor, o întorsese cu dibăcie în folosul său. Ca dânsul nimeni nu știuse să aștepte și să rabde, neclintit el pândise norocul la răspântie, îl înșfăcase și-l siluise ca să-i poată smulge ceea ce, în chip firesc, i s-ar fi cuvenit de la început fără caznă și zbucium. Odată ajuns se întrecuse ... în mreje puternice, uimea, răpea, fermeca. Pașadia era deopotrivă meșter pe pană și în tinerețe zugrăvise frumos. Era de necrezut cât citise. Istoria o cunoștea ca ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... CORUL Tot hatmanul Baltag! BALTAG Și cine este-n pivniți pe vinuri căpitan? STACAN Tot comisul Stacan! CORUL Tot comisul Stacan! BALTAG Dar și ciraci ca dânșii, așa buni vânători, (arată pe ciraci) Au fost mai rareori! CORUL Au fost mai rareori! STACAN Dar, nici în vremea veche, la chefuri n ... sunt bărbații, să-ți spun eu ce-i sentimentul. Nr. 3 CUCOANA ARGHIRIȚA (Rondo) Sentimentul, nepoțică, Pentru noi e un păcat; Te pândește la potică, Ca un hoț, orice bărbat Te ochește, Te-amețește, Te uimește, Te vrăjește, Până când deodată, haț! Ți-a prins inimioara-n laț! Îl ... marțafoi! ZULNIA Așa o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu cavalerul meu nu-i tot așa! ARGHIRIȚA Ești o copilă fără minte; toți ca unul! ZULNIA El ca toți! Peste putință! Un erou! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu! ZULNIA Un mare vânător, un Nemrod[i] ! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu, un nerod! ZULNIA Frumos! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Mândru! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Sentimental! ARGHIRIȚA Brutal, senzual, desigur un marțafoi! ZULNIA Delicat, duios!... O ... sigură... ARGHIRIȚA Ai să vezi!... ZULNIA Poate ...
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... CORUL Tot hatmanul Baltag! BALTAG Și cine este-n pivniți pe vinuri căpitan? STACAN Tot comisul Stacan! CORUL Tot comisul Stacan! BALTAG Dar și ciraci ca dânșii, așa buni vânători, (arată pe ciraci) Au fost mai rareori! CORUL Au fost mai rareori! STACAN Dar, nici în vremea veche, la chefuri n ... sunt bărbații, să-ți spun eu ce-i sentimentul. Nr. 3 CUCOANA ARGHIRIȚA (Rondo) Sentimentul, nepoțică, Pentru noi e un păcat; Te pândește la potică, Ca un hoț, orice bărbat Te ochește, Te-amețește, Te uimește, Te vrăjește, Până când deodată, haț! Ți-a prins inimioara-n laț! Îl ... marțafoi! ZULNIA Așa o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu cavalerul meu nu-i tot așa! ARGHIRIȚA Ești o copilă fără minte; toți ca unul! ZULNIA El ca toți! Peste putință! Un erou! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu! ZULNIA Un mare vânător, un Nemrod[i] ! ARGHIRIȚA Ca și paraleul meu, un nerod! ZULNIA Frumos! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Mândru! ARGHIRIȚA Ah! ZULNIA Sentimental! ARGHIRIȚA Brutal, senzual, desigur un marțafoi! ZULNIA Delicat, duios!... O ... sigură... ARGHIRIȚA Ai să vezi!... ZULNIA Poate ...
Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii
... mi le dogiți!" și ne-njura de feștila moașe-ni, după ce ne luase la fiecare câte doi gologani de trei parale și ouă roșii, ca să ne lase sus în clopotniță... Dar venerabilul nostru preot, cuvioșia-sa părintele Marinache! Îl am aci încă, dinaintea ochilor. Ce înfățișare frumoasă! Barba lui ... nebunii... "feștila!" Și, pe deasupra tutulor acestor duioase amintiri, primăverile acelea dulci, pline de speranțe-n viitor, când, precum zice așa de frumos poetul, "natura, ca o mireasă răpită, care a dormit, vrăjită în lanțurile de gheață ale unui crud uriaș răpitor, se deșteaptă fericită, grațioasă, mândră, la mângâierile ... a zis ilustrul fiu al sfintei Monica, el însuși sfânt, stâlp neclintit al bisericii, sfântul Augustin... Asta va să zică a crede; ... nu ca Toma geamănul, numai după ce pipăi și pui degetul. Da, credeam... și eram fericit. Astăzi! O! astăzi... Ați venit voi, oameni noi, cu știința, să ... ne afundăm, când mi-ați luat credința mângâietoare fără să-mi dați nimic alt în schimb decât scepticismul deprimant, îndoiala distrugătoare, țipă și sufletul meu ca al lumii întregi, împreună cu poetul... împreună cu poetul... țipă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aci, sunt întrerupt; iată confratele Tomița; se-ntoarce radios de la dentist... cu o măsea ...
Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia
... rupe inima. Când îți zăresc umbletul, Rău îmi arde sufletul! IV Frunză verde de măslină, Trecui Nistrul, apă lină, Să vedem pâinea de-i bună Ca și-n țara mea străbună. Fie dulce ca și mierea Mie-mi pare că-i ca fierea. V Frunză verde poamă coarnă, Astă iarnă era iarnă Și ningea și vicolea, Bădița la noi venea, Dar acu-i senin și bine Și ... ngrop eu. Să te-ngrop la capul meu, Ca să te visez mereu, Să dorm pe mormântul tău Până ce-a vrea Dumnezeu Ca să mă sfârșesc și eu. XII Ah! amar și vai de viață! Nici o dragă dimineață Să nu vărs lacrimi pe față, Nici o dragă ... Este-un trandafir de leac. Cum aș face să nu-l scap, Să mi-l pun seara la cap. Toată noaptea să-mi visez Mândrulița ca să văz De gândește ea la mine Ori de umblă-n căi străine!“ XVI Drag mi-a fost drumu-ntracoace, Și ... departe Că de mine tu n-ai parte! Când erai român curat, Sufletul meu ți l-am dat, Dar de când te-ai căzăcit Ești ...
Constantin Alexandru Rosetti - Fracul meu
... putut Să-mi fac trăsură, haine, parale și un nume ; Dar îns-am pus eu minte și-un frac azi mi-am făcut ! Și azi ca-n toată vremea datornicii veniră, Obraznici cît se poate ; boieri, i-ați cunoscut ! Dar însă cu ocară, cu brînci mai toți ieșiră, Fiind c-am pus eu minte și-un frac azi mi-am ... am vrut ; Dar ea-mi zise : „Dragă și tu în astă stare, Și tu cu haina curții și tu frac ți-ai făcut ?â€� Ca vis, ca-nălucire, cum piere toate-n lume, Zadarnica-mi mîndrie îndată a trecut ! Și-am zis : decît ast „dragăâ€�, nu voi eu un ...
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... biserică, vedeai pe jeluitor a se sili să-și dea jalba către stăpânire în limba grecească, a se ruga de alcătuitor ca s-o facă ceva mai ielinică ; cine era boier, îi era rușine să zică că e român; cel cu părinți necunoscuți, dacă știa două-trei ... se gătesc pentru darul preoției. Întâmplându-se oarecare neînțelegeri între răposatul și preasfinția-sa părintele episcopul, Lazăr a trecut în Brașov, de unde, ca un învățător al copiilor răposatei logofetesei Bărcăneaschei, a trecut cu această cucoană în Țara Românească, la noi. Aci, în vreme mai mult de ... spunea că limba grecească a norodului din izvorul de unde a păstrat a zice jloz și sjoz de acolo poate cu tot dreptul să zică și jilosoja ș.c.l., și asemenea și românul, de unde a păstrat a zice lucire , de acolo ... fac cunoscute omului, sau acest nume se face cunoscut prin dobândirea ideii ce înfățișază; în zadar, căci la toate, din când în când, răposatul Veniamin ca un oracol repeta refrenul: dn gnetai . S-a spart divanul, dar Lazăr nu s-a deznădăjduit: a făcut pe ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu carâta de sticlă
... paloșul, cum să răsucească buzduganul, cum să întinză arcul și să ochească, ba încă îi și întrecu, că era deștept băiatul, iscusit și numai spirit, ca un român verde ca bradul și mândru ca stejarul. Toate bune. Numai de un lucru nu-și putea da el seamă. Că de ce adecă împăratul era tot trist și tânjea firea într ... cele ce află, și-l întrebă, că nu e chip a scoate pe fată din mâna zmeilor? Calul îi răspunse: - Ce nu se poate pe lumea asta? Însă ca să scapi pe fată din mâna zmeului, cam greu lucru este din pricina zgripsoroaicii de mă-sa, că este și vrăjitoare de înghiață apele. Atâta ... a se sfătui cu calul, ce și cum să facă, iară calul, ca un năzdrăvan ce era el, îi spuse cum să apuce lucrurile ca să meargă la izbândă, la dor de copilă blândă. Și mai merse ce mai merse și ajunse la palaturile zmeoaicei. Aceste palaturi erau cu totul ... sticlă, și strălucea de la soare te puteai uita, dară la dânsele ba. Până a nu intra în curțile palatului stătură și spionară, ...
... ntreagă... N.: Și pe urmă? A.: Pe urmă s-a-mpăcatără; trebuia să se-mpece, n-avea-ncotro! dacă mâncăm împreună, ca'va s'zică! știi, vine de stă cineva vizavi la masă... nu se poate! A stat ei serioși cât a stat, și mă făceam și eu serios, și zice șeful: "Pardon, mașer, v-am călcat ... G. (dă să bea, îi răsare și pufnește): Nene! (Cu multă căldură): Nene! Lasă-mă să te pup! (Se pupă cu magazionerul.) Ești mai dulce ca mierea! (Râd toți.) Mult aș vrea să cunosc pe șeful și pe soția d-tale! (Cu duioșie): Ce-or fi făcând ei acuma? A ... am, să-mi trăiască! slujbușoară bunicică am - de! orișicât să zici, magazioner... dacă nu curge, pică! de șef încai, ce să mai zicem! ți-este ca și un frate, odată ce ți-e cumnat, ca'va s'zică! (Amândoi amicii, după ce au râs tare, rămân foarte nedomiriți.) N.: Cum, cumnat? A.: Dacă-i fratele Miții!... Da' ce ... putea? Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?.. în cupeu de servici!... (face cu ochiul) sepa'at, ...