Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AL OCHIULUI

 Rezultatele 731 - 740 din aproximativ 1206 pentru AL OCHIULUI.

Dimitrie Bolintineanu - Rovina

... jugul crud să poarte, Cât a lor mărire or căta prin moarte, N-o călca străinul într-acest pământ Fără să găsească chiar al său mormânt. Cel ce nu se luptă pentru-al țării bine Nu merită viața decât spre rușine! Dar va fi, din contra, martor Dumnezeu! Inima îmi spune și român sunt eu!" Zice, sună-n ... noi ne vom pleca. Dar robia noastră fi-va dezonoare, Moartea cea mai aspră, mai degrădătoare... Între două rele, moartea nu-i mai rea. Pentru-al nostru suflet, roagă fiica mea!" Strigăte de-nvingeri s-aud depărtat... Paloșul pe fiică muma a-nălțat! În amoru-i straniu doamna e ...

 

George Coșbuc - Povestea cântării

... lanuri de grâu: Când noru-n văzduh se frământă Îmi urlu de-a lungul câmpiei În goana mea fără de frâu Sălbatecul cânt al mâniei." —"Tu singur ești fără de țintă, Poete, și-n gânduri mereu?" —"Ascult cum își freamătă cântul Pădurea, pârîul și vântul; E cerul ...

 

Mihai Eminescu - Demonism

... barba de ninsoare Și din păhare nalte bea auroră Cu spume de nori albi. Și îngeri dulci În haine de argint, frunți ca ninsoarea, Cu ochi albaștri cari lin lucesc Și-ntunecat în lumea cea solară, Cu sânuri dulci, ca marmura de netezi, Îi mângâi barba lungă, ­ și razim capul ... Ici în sicriu, sub cel capac albastru Și țintuit și ferecat cu stele, Noi viermuim în mase în cadavrul Cel negru de vechime și uscat Al vechiului pământ care ne naște ­ Certându-ne-ntre noi, ființi ciudate, Grețoase în deșertăciunea lor. Este un ce măreț în firea noastră, Dar acel ... a-avea singur tot ce este Principiul e de înflorire a ei. În van pământul mort ne-nspiră câteodată Din sântul suc al stinsei sale viețe Gândiri de-o nobilă, naltă răscoală: Întoarcerea la fire și dreptate . Noi nu-l pricepem... o-ncercăm adese Dar n-o putem ... pământul, Neprețuită-n duioșia ei, El ne permite ca să ne întoarcem Dup-o viață vană, zgomotoasă, În sânul lui ­ în sânul lui și-al păcii. El ne-a și pus, bătrân-duiosul tată, Adânc în suflet o dorință dulce Și de-ntrebăm aceast-enigmă scumpă Ce însemnează ...

 

Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului

... lor ostrov aducător de moarte, DorÄ› pază și șie, urechei, înțeleptul, Cu gândul să-și ferească și inima și pieptul. Căci făr- de rânduială e al femeiei vers, Ca de pe-o tablă gândul din minte ți l-a șters: Te farmecă, urechei neavând învălitoare, Sirena dezmierdării de moarte ... de-aceea se prihănesc de carte Asirienii antici din Asia departe, Ce nu se-mbată însă nicicând cu dulce vin Ci cu cântări molateci, cu-al glasului suspin. Ei schilozesc băieții ca glasul să-l subție, Ca gura lor ca gura muierilor să fie. Păreau c-a lor ființe ... în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe sub umbrare, trăiau ei putrezind În dulce lenevire și nu erau destoinici S-asculte glasul aspru al trâmbiței războinici: Hrănindu-și nălucirea cu gânduri moi, băieții, Să pară cântărețe ­ că li sunt cântăreții. Cu cele-ndulcitoare a oamenilor glasuri ... crăiasă din povești; Ș-astfel împodobindu-l, el rădăcina-adapă Cu o mult prețioasă, mirositoare apă. Spre a-și păzi mireasa de orice ochi obraznic, Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre-un alt se spune că mult au îndrăgit P-un chip pe care singur ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nocturnă (Iosif-Anghel)

... la casă, Umplând cu cifre golul fatalului registru ... Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru, Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr ... Bănuitor scrutează al șirurilor număr Și vede că în vreme ce-și mișcă-a lui pendulă, Treptat și capitalul sporește cu o nulă ... Surâde sus, pe ...

 

Dimitrie Anghel - Nocturnă (Iosif-Anghel)

... la casă, Umplând cu cifre golul fatalului registru ... Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru, Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr ... Bănuitor scrutează al șirurilor număr Și vede că în vreme ce-și mișcă-a lui pendulă, Treptat și capitalul sporește cu o nulă ... Surâde sus, pe ...

 

Dimitrie Bolintineanu - În țări străine și-au scuturat

... de desfătări Pălesc în umbra țării străine. Sufletu-mi cade zdrobit de dor, Și-a rănii plantă vindecătoare Nu se va naște l-al vieții soare Nici chiar în noaptea din viitor. Viermele rupt-a la rădăcină Floarea ce cade către pământ, Și s-o renască pe ...

 

Duiliu Zamfirescu - Viața la țară

... se hotărască fata, coana Profira își înfipse privirile în ochii ei, cu toată răutatea lor bătrânească. Fata auzise vorbindu-se în casă de neamul îmbogățit al Scatieștilor ca de niște mojici renumiți, ieșiți dintr-un vechi vătaf al tatălui lui conu Dinu Murguleț, și a-i vedea în casa lor i se părea o adevărată enormitate. Dar, în cele din urmă ... de mine, maică, da' tot învață? Ce-a mai ieșit și moda asta cu învățătura până la adânci bătrânețe!... Uite, eu pe Tănase al meu l-am pus la treabă de mic copil, și slavă lui Dumnezeu, băiatul a ieșit bun, treaba treabă, plimbarea plimbare. Acu să ... odaie vecină, lăsându-l să-și potolească singur furia. Conu Dinu, rămas singur, prinse a innoda firul vremilor de azi cu lungul șir al celor trecute, și a se întreba, cu disperarea oamenilor bătrâni, cum era cu putință ca nepotul vătafului Scatiu (pe care vătaf îl văzuse ... II Era tocmai să se supere din nou, pe pisic și pe Tănase, când bătu cineva la ușe. — Poftim! zise el cu glasul trăgănat al ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2

... să fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii, spăriindu-se, au fugit, neputând răbda groaza și mărirea lui. Că de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca într-o oglindă, măcar cât de puțintel să poată vedea acea făr de săvârșit și nespusă mare adâncime a ...

 

Gheorghe Asachi - Pleiada

... șase stele scânteiază Ș-între cele fără număr răspândesc mai viu lucor, Precum soarele pământul ele mintea luminează Cu cea rază ce purcede de l-al lumei Urzitor. Acolo petrec în faimă geniile fericite, Care sunt de a lor muză nemurirei consfințite. Nu averea, nici fortuna, nu drit moștenit ... Într-un rost, ca și poporul, geamăn cu cel italian, Să învețe amor de patrie, dor de glorie, virtute, Și românul de pe Istru, ș-al Carpaților muntean, Cel ce bea-n Siret, în Nistru și-n a Murișului unde, Cel l-a cărui triste doine plaiul ... cunoaște, prin a cântului putere, A sa gintă, a ei soartă, ce-i ascunsă-n viitor, Versul când din ochi va stoarce lacrima cea de plăcere, Pe româna tinerică când va-ncinde-o de amor, A românului poeta atunci lumea va să vadă ...

 

Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată

... Întreabă funduri de prăpăstii Ș-ale Eghipetului mumii, Și-n oasele fosili de bestii Cat rostul și urzeala lumii. Iar alții zilele-și petrec În al orgiilor vârtej: Un trai nesăbuit și sec, Întins pe patimi ca un vrej! C-o idioată nesimțire Își râd de tot ce-i demn și ... să-ți spun că nu-i; Dar fiecare-ndeosebi Menită-și are partea lui: Măreț pluti-va printre veacuri Maestrul dulce, Eminescu, Iar gos, cu-al lui bagaj de fleacuri, Toncescu fi-va tot Toncescu!... Căci cum să cred c-ar sta alături Cu scumpele mărgăritare Gunoiul ce cu scârbă-l ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>