Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ACELA/ ACEEA/ ACEASTA/ ACESTEA
Rezultatele 731 - 740 din aproximativ 1252 pentru ACELA/ ACEEA/ ACEASTA/ ACESTEA.
Ion Heliade Rădulescu - Ingratul
... și vina tu ți-o știi; Ingrat ți-e bunul nume și însăși pomenirea, Te-a înfierat păcatul, pe fruntea ta îl ții. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acel duh de partide, robie pierzătoare Care d-atâtea veacuri ast neam a chinuit, Căci a intrat și în miliție. Aluzie la ...
Gheorghe Asachi - Oala de aramă și oala de lut
... voiaj s-au dus, Când arama în moale pele Așa foarte-un ghiont au dat, Că-n mănunte hârburele, Gemând, oala s-au stricat. Cu acel
Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)
... literaturii noastre, este admirabila Cântare a României, tradusă mai târziu în românește de N. Bălcescu și publicată la anul 1855 în România literară. Acel poem în proză a inspirat următoarele strofe adresate lui Russo de către un profesor francez, dnul Storhas: „Oh! vous qu’un noble ... mă despart de lume fără amărime în contra oamenilor, fie domn sau... creditori! Singura mustrare de cuget ce cearcă a mă munci în acest moment este că bieții actori împărtășesc osânda mea. Teatrul românesc la mănăstire!... Ferice de țara al cărei guvern luminat produce asemene deșănțate întâlniri! Adio ! încă ...
Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel)
... contemple imaginea fidelă. Spre portret căutau mai întîi ochii lui cercetători intrînd în casă, și chipul i se lumina de o bucurie copilărească față de acest omagiu de iubire și de admirație. Dar într-o zi, fluctuațiile viforoase ale politicei îi despărțiră, și tata porunci să dea portretul jos din cui ... și vremurile, și conul Mihalache știa dinainte, intrînd în casă și ridicînd ochii spre locul cunoscut, la ce fel de primire trebuia să se aștepte. Acest episod hazliu s-a repetat de multe ori, pînă ce pasiunile și înverșunările politice au contenit, și el a rămas neclintit ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ...
Nicolae Nicoleanu - Secreta mea durere
Nicolae Nicoleanu - Secreta mea durere Secreta mea durere de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Secreta mea durere se va 'ngropa cu mine Și nimeni nu va plânge la capu-mi arzător. Un plâns de vecinic doliu, de vecinice suspine, Căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor Zadarnică, perdută ca și cum n'ar fi fost! Căci razele speranții si glasul mângăerii Nu si-a vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut, Și rătăcind ca dorul pe stâncile durerii În sînul meu amorul trăi necunoscut Și jalnic ca o floare născută p'un mormânt. O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite! Când noaptea se coboară cu șopte fericite Pe patul tău odihna si somnul a chema, Poate că zici adesea cu buzele-ți divine, Cetind aceste versuri d'a ta ființă pline: „Cine-i acea femee?â€� — și nu poți
Ion Creangă - Cinci pâini Cinci pâini de Ion Creangă Anecdotă publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 12, 1 martie 1883 Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeț, necunoscut, îi ajunge din urmă și se oprește lângă dânșii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci e tare flămând și n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra. — Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea. Călătorul străin, flămând cum era, nemaiașteptând multă poftire, se așază jos lângă cei doi, și încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Și ...
... aci la monăstirea și în Târgul-Neamțului profesor, de unde cutriera munții în sudoarea frunții, și mai la tot pasul cânta: Ruinata cetățuie, ce acopere-acel munte, Și de unde ochiul vede lucruri multe! Apoi: Pe o stâncă neagră, într-un vechiu castel, Unde curge-n vale un râu mititel. Iar ...
Vasile Alecsandri - Doncilă Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat; Nouă ani și jumătate De când zace el pe spate! Pentru dânsul nu e vară, Nu e dulce primăvară, Ci numai viață amară! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta vermii-l roade, El se roagă tot mereu Să-l sloboadă Dumnezeu. Toată lumea l-a lăsat, Lumea toată l-a uitat, Numai soră-sa Ancuța, Anicuța româncuța, Luceafărul satului, Salba împăratului, Nici pe Donciu l-a lăsat, Nici pe Donciu l-a uitat, Nouă ani ea l-a cătat, Nouă ani și jumătate L-a cătat tot ca pe-un frate. Zi și noapte l-a vegheat, Perne albe i-a mutat Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare! Într-o zi el o vedea Că de plâns se ascundea Și cu jale-așa-i zicea: ,,Ce-i, Ancuțo, draga mea? Ochișorii tăi frumoși Sunt ca doi luceferi roși: Poate că ți-a venit greu De când tu mă cați mereu?" ,,Ba, ferească Dumnezeu! Nu-i asta, drăguțul ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... Tatăl pentru mântuirea lui Adam și a necunoștinței lui. Iară pricina pentru căci au întrat sfânta Fecioară, de au lăcuit atâțea ani la acel loc sfânt, măcar că iaste știut la toț iară încăș cu cuviință iaste să o spunem și noi. În vremile cĂ©le de demult era ... ricii ca să intri într-însa să lăcuești, că cu adevărat mai vârtos pentru tine au făcut Solomon, cu înțelepciunea de i-au dat Dumnezeu, acest lăcaș și ție au închipuit-o cunoscându-i fecioriia cu ochii cei de gând ai prorociei lui. Și ție ți să cuvine că să lăcuești ...
Petre Ispirescu - Poveste țărănească
... facă așa o nelegiuire, fără decât se luă cu dânsul la luptă. Și lupte-se, și lupte-se, până ce, când începu să cânte cocoșii, acel cineva pieri ca o nălucă. A doua noapte, feciorul de împărat cel mijlociu păți ca și cel mare. Când se întâlniră ei, se ... cu socoteală că de aci înainte fata îi va fi scăpată, puse să se strige prin toate răspântiile cetăților din lume că cine va fi acel viteaz care a răpus pe zmei, să se înfățișeze ca să-i dea fata după dânsul, și jumătate împărăția. Nu trecu mult și ...