Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PENTRU ACEASTA

 Rezultatele 721 - 730 din aproximativ 1390 pentru PENTRU ACEASTA.

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... ei să cumperi șapte vițelușe și să le trimiți și pe ele la pășune în izlazul satului. De ce e oare izlazul izlaz, dacă nu pentru ca să-l pască vițelușele oamenilor? Păștea dar vițelușa lui Păcală, păștea, și cu cât mai mult păștea, cu atâta mai vârtos creștea, încât nu ... scurtă socoteala aceasta, dar în satul lui Păcală multe se întâmplă. Păcală, de! ce să facă!... Dacă ar fi voit, ar fi găsit el ac pentru cojocul sătenilor; el însă nu voia. Avea tragere de inimă penru oamenii din satul lui. Nu! pe oamenii din satul lui nu putea el să ... Și apoi rachiuri, și apoi vinuri. Ospăț, nu alta! N-ar fi fost Păcală om pățit dacă n-ar fi știut că toate aceste nu pentru bărbatul ei le făcea muierea cea harnică, fiindcă mai era și ea gătită ca de nuntă. Nici nu le făcea pentru bărbatul ei, ci pentru vornicul satului, pe care-l aștepta nevasta cum își așteaptă fetele mari pețitorii, ieșind mereu în ușă și în portiță, ca să vadă dacă vine ... ea muiere bună și credincioasă. Ea își cunoscu bărbatul din scârțâitul roatelor de la car, iar scârțâitul roatelor se auzea de departe, destul de departe ...

 

Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața

... groaza de moarte, ci viața pe care am trăit-o până acuma. Când ne gândim la moarte nu ni se răzvrătește ființa din cauza planurilor pentru viitor, ci din cauza cântecului duios al amintirilor. Toți acei care au fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într ... viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care simțim că avem îndatoriri sociale și morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer ... de la alții. Realist în observație și idealist în aspirații -- este fizionomia sufletelor bine organizate. Nu clădi pe nisip, nu clădi pe ipoteza sentimentelor altora pentru tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai castă femeie purtându-te cu dânsa ca și cum nu ar prezenta nici o primejdie ... ne temem de moarte, cum nimene n-ar putea spune ce vrea, când ar putea fi întrebat, mai înainte de a se naște, pentru ce dorește viața. Numai proștii sunt destul de inteligenți ca să nu-i înșele iluziile. Tinerii caști își iubesc mai mult mamele decât ceilalți. Bunătatea ...

 

Constantin Stamati - Omul și pământul

... te culcă, Căci nu găsești în lume alt pat mai de odihnă; Eu să-ndulcesc pot numai amarul vieții voastre, Eu sunt sticla de balsam pentru sufletești rane, În mine de somn dulce veți adormi ca pruncii, În mine se alină omul cu fapte bune." Aceste sfaturi blânde maicei noastre pământul ... Le-am spus la ai mei casnici, și ei cu umilință Ascultând, le crezură... Iar oameni făr’ de cuget zicea cu sumeție, Că lumea răsfățată pentru om se făcură, Nu pentru pământ omul. Deci el orice poftește, Poate să întreprindă pentru-a sa fericire, Iar ce zice pământul sunt fabule și bârfele. Așa răspunde omul acel fără de lege, Căci el n-au văzut ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

... seculare, acele adevăruri de prin lume adunate și iarăși la lume date. Ne pare mult rău că nu posedăm notițe biografice asupra dascălului Anton Pann, pentru ca să le publicăm aici; căci tot ce privește viața unui autor este interesant. Ne lipsește asemene lista completă a scrierilor sale și ... Cât să se ostenească Slavă să dobândească, Zadarnice sunt toate, Căci este muritor! În cântarea VIII: Dragostea: Ca dragostea mai scump nume Nu e pe acest pământ. Ea-i împărăteasă-n lume, Ei toate supuse sânt. Dragostea în orice casă Stă ca o floare pe masă Și zâmbește tutoror... etc. În ... vorbei sunt de natură a convinge că în adevăr uvragiul lui Anton Pann este o operă națională de un foarte mare preț, atât pentru noi, cât și chiar pentru filologii străini; iar judecând după varietatea anecdotelor adăugate pe lângă proverburi, precum și după felul celorlalte publicații, adică: Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Moș alb sau ... preocupărilor timpului de față. Dacă Anton Pann ar mai fi trăit, el singur ar fi fost în stare să scrie poemul național al lui Pepelea, acest ...

 

Ion Luca Caragiale - Două loturi

... A trecut mult de la aceasta. Lotăriile, amânate de atâtea ori, s-au tras în sfârșit amândouă în aceeași zi. La prima (Lotăria "Societății pentru fundarea unei Universități Române în Dobrogea, la Constanța"), lotul cel mare de 50.000 lei l-a câștigat numărul 076.384; iar la ... Care jachetă? - A cenușie! - Cui? - N-ai spus tu că n-o mai porți? - Cui? cui ai dat-o, nenorocito! - La o chivuță. - Pentru ce? - Pe farfurii. - Când? - Alaltăieri... - Alaltăieri!... fără s-o cauți pân buzunare! - Am căutat-o, răspunde femeia îngrozită de vina ei; nu era nimic. - Taci ...

 

Vasile Alecsandri - Fata cadiului

... cuvânt turcesc ce însemnează judecător. ↑ Din Adrianopol. ↑ Sărututul de mână e un semn de respect din partea celor tineri către cei mai bătrâni. Acest obicei există din vechime la români, căci ei au mult respect pentru bătrânețe. ↑ Adică de patru ani. ↑ Femeile turcești port numele de cadâne. ↑ Expresie turcească ce însemnează: Vină până colea. ↑ Adică: încăleca pe ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

... se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul ... în sfârșit plătește și ia biletul nou. Vagonul sosește la barieră. Cocoana Lucsița coboară. Din amândouă colțurile vine profumul de mititei: e o senzație neplăcută pentru cine e sătul; dar cui i-e foame, profumul acesta-i pare mai bun decât odagaciul. Cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul ... de speriat, pe onoarea mea! După ce plătește d. Mitică, zice madam Petrescu: - Haideți întâi pe la oale, că am promis să cumpăr un fluieraș, pentru băiețelul lu' madam Ionescu, stăpâna casei. - Haide. Și au plecat spre oale. Când să treacă drumul, coana moașa zice: - Stați! Gogoși prăjite în ulei! Sahanul ...

 

Alecu Russo - Holera

... românul care nu-și schimbă nici fața, nici obiceiurile în ființa primejdiei ce amenința curtea și bordeiul, se gătește de dus în câmpie la agonisit pentru copii după mustrarea maicii sale bătrâne care-i zice: "— Tu bei și te veselești Și de holeră nu gândești." Dar balada urmează: "Iată holera ... intră. Un ura îl primi și vorbele își luară iar cursul lor. Iașul la 1839, ca și astăzi, nu se deosebea prin vreun entuziasm strașnic pentru nici o individualitate sau vro pricină. Primirea dlui B. mă mira... și este de mirare, căci omul nu avea nimică de cele ce impune o ... o femeie bătrână sau slută, iar cu cele frumoase vorbea multă vreme și altele... Ce era dară domnul B., să insufle o așa dragoste... Era pentru mulți un original și pentru toți... lucru rar... un om cinstit!... Domnul B. era de mijloc la făptură, dară așa de țigărit și de slab, că se vedea printr-însul ... reflecții filozofice asupra fumului și a măririlor, căci erau tineri toți pe atuncea, maiorul zicea cu zâmbetullui: "Totu-i fum în lume, fum pentru ...

 

Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

... și o împărăteasă, amândoi tineri și frumoși, și, voind să aibă copii, a făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta; a îmblat pe la vraci și filosofi, ca să caute la stele și să le ghicească daca or să facă copii; dar ... numai ca să te împac. - Daca tu, tată, nu poți să-mi dai, apoi sunt nevoit să cutreier toată lumea până ce voi găsi făgăduința pentru care m-am născut. Atunci toți boierii și împăratul deteră în genuchi, cu rugăciune să nu părăsească împărăția; fiindcă, ziceau boierii: - Tatăl tău de aci ... tatălui său și ajunse în pustietate, Făt-Frumos își împărți toată avuția pe la ostași și, luându-și ziua bună, îi trimise înapoi, oprindu-și pentru dânsul merinde numai cât a putut duce calul. Și apucând calea către răsărit, s-a dus, s-a dus ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

... Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Muza de la Burdujăni de Constantin Negruzzi Farsă într-un act. Apărută pentru prima dată în broșură, Iași, 1851. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena I 3 Scena II 4 Scena III 5 Scena IV 6 Scena V 7 ... a lor fețe Vâzdogi bătute de brumă. Eu nu știu de ce nu-și tocmește o fată în casă? M-o luat pe mine, pentru că m-o crescut și m-o învățat carte; zice că fetele îmblă după băieți, parcă băieții nu îmblă după fete, hă, hă, hă! Ian ... mea!" CALIOPI: (curmându-l) . Principesa mea! cât e de gentil, cât e de galant! să-ți spun drept, Stănică, inima mea simte o neînvingibilă atășăciune pentru amantul acesta! urmează... Principesa mea! STĂNICĂ: . Nu știu unde rămăsesem. CALIOPI: E, gogomane, la principesa mea! STĂNICĂ: (cetește) . "Principesa mea! De este adevărat că siete ... să-mi creadă că amoriul am iubit, Nu în ranguri, nu în titluri, ce în omul iscusit". STĂNICĂ: (cetind). "Cheramu  ! Eu sunt un boiar neguțitor, pentru că deși sunto sluziaris sânto și bacalis. Am auzito de d-ta că ești foarte mucalită, poznașă și bogată, și fiindcă mie-mi plac ta ...

 

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei

... buze, cînd cu lumină pe frunte, cînd cu întunerec în suflet. Și alba rochie de spumă a urmat să doarmă în sicriul ei, pentru moarte păstrată, pentru ultima găteală care avea să meargă albă în întunerec, pentru ultimul somn care avea să resfire aur pe beteală subt negrul portal la pragul căruia străjuiește un înger cu torța întoarsă spre pămînt. Ca o ... al alteia, ca o podoabă ce-i îmbrăcase o soră murită de demult, ca o ofilită floare căzută dintr-un mănunchi cules în zile fericite. Pentru moarte o păstra, pentru ceasul acela cînd odihnitele mîini dorm galbene pe piept, pentru minutul acela cînd ochii nu mai pot privi oglinda, pentru clipa aceea cînd cochetăriile sunt inutile și nu te mal gătești tu, ci stai liniștită ca să te gătească alții. Rîdeau fetele și nepoatele, căci ... care însăși frumoasa rochie ce-o îmbrăcase ca mireasă, știind că nu mai are la ce să-i slujească, așa îngustă și mică cum era pentru trupul ei pe care anii mulți îl dăruise cu rotunjimi ce nu le cunoscuse oglinda în vremea cînd pășise pragul bisericii. Cu legămînt însă lăsase ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>