Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 721 - 730 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

Anton Pann - Cîinile

... omul afară Și de nici un frig nu-i pasă, Fuge de purici din casă. Dar acum ca--i e dragă, Aleargă-ntr-însa bagă, Și pe mine-n vînt mă scoate, -i păzesc din curte toate. Dar vezi cap sec și la mine! C-astă-vara fuse bine, Și era destule oase Prin curte de mine ... și vara, Începe oase s-adune, Merge, la un loc le pune, Nu le roade așa tare, Le ține supt pază mare, P-alți cîini le ia nu lasă, Ca-i trebui -și facă casă. După ce-a strîns puțintele, S-a întins pe lîngă ele, Ș-începu se privească Ca s-apuce zidească. Dar uitîndu-se-n lungime, La toat-a lui întregime, Și nădușindu-l căldura, Zise: U! a! căscînd gura, Und ... frig așa tare. Cum va fi fost nu țiu minte, Voi vedea d-acu nainte." Ș-aceasta zicînd în sine, S-a pus le roază bine. Mulți cînd dau peste nevoie frîng și ...

 

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)

... Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) Epigrame de Ion Luca Caragiale Unui senator Cănit? Și crezi că ăsta-i chipul -ntinerești în adevăr?... Ca Venerii fii discipul Mai va ceva pe lângă păr! Unui clubman La cărți, c-un as ești asasin, "Cu spada-n luptă, spadasin; Dar fără spadă ... poștale, prin care ni se confirmă aserțiunea ziarului ieșean. Toată această monstruoasă corespondență este în versuri mai mult sau mai puțin răutăcioase la adresa țaței. Ca se înțeleagă mai bine aceste răutăți, trebuie spunem că țața, vechi impiegat la Ministerul Instrucției Publice, prin bugetul cel nou al acestui departament, a fost favorizat, adică n-a ... era al d-lui Cuza. Poate cineva răpi de la cineva ceea ce acest cineva nu are? Sau dacă acest cineva are acel ceva fără fie al lui, atunci opinia publică trebuie osândească mai întâi pe acel cineva care a răpit acel ceva dela altcineva... Prin urmare, lăsăm deocamdată, onor. Curte, pe Teleor, și regulăm pe Domnul Cuzaâ€�. Și după această pledoarie de înaltă știință, avocatul produce în fața Onor, Curții, următoarele documente: Neamțul' (Fliegende Blaetter, de acum 16

 

Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni

... Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Sfătuiri către pămînteni de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție     Și pe voi, fii, vă rog foarte         De-acum nainte fiți     Într-un cuvînt, pîn' la moarte,         Laolaltă și uniți.     Vă sfătuiesc părintește         Chipul, care -l urmați     Trăiți toți moralicește         Ca nume bun vă dați.     Cea d-acum împrejur stare         Sînguri voi o judecați,     Că fără nici o dreptate         Vă cunoașteți vinovați.     Nu ați grijit pentru mine         Nicidecum ... mă cinstiți,     N-ați cunoscut al meu bine,         Nimene mi-l măriți.     -nălțase-ntr-unii măria         Pîn' la punctul cel de sus,      lățise lăcomia         Umblînd cu capul tot pe sus.     Uitaseră p-a lor frate         Căruia era datori,     Și cinstea pe cît se poate         Pe ... norodul.     N-aveți între voi unire,         Unul p-altul iubiți     Frați plini de pizmuire,         Și de patimi stăpîniți.     Destul vouă vă era         Streinii numai vedeți     Și moarte deși vă pricinuia         Tot acelui vă închinați.     Într-a voastră rea urmare         Astăzi cerc amar dureri,     Astăzi sînt la ceastă ... cu ceste cu toate         Eu pe voi tot vă doresc,     Mumă vă sînt, nu se poate         Trebuie vă iubesc.     Și voi sfaturile mele         Trebuie ...

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

... vâră adânc capul pe ferestruică înăuntru; impiegatul, surprins de această mișcare, se dă-napoi și lasă din mână geamul mobil, care pică peste gîtul domnului ca tăișul unei ghilotine. Domnul vrea tragă afară capul, dar nu poate. — Ridică! domnule! strigă domnul cu ochii mari. Impiegatul ridică binișor ferestruica; domnul își retrage capul. — Ce poftiți ... Ce, nece... e vorba, am pierdut-o? — A fost o petiție... — Nu, frate, batista... Monșer, te superi dacă te-oi ruga -mi dai batista d-tale?... numai un moment. Zicând acestea, ia de pe masă batista impiegatului și, până când acesta scoată măcar o exclamație, se șterge cu ea la gură de apă. — Și dumneata nădușești ca mine. Impiegatul dă -și ia batista înapoi; domnul își trage mâna, se șterge de sudoare și pe urmă la nas; apoi înapoiază batista, punându-o iar la loc ... Apoi cătră impiegat: — Daca nu te superi, te-aș ruga... batista... — Domnule! strigă impiegatul; înțelege odată că nouă nu ne plătește statul aici ca stăm de vorbă; avem treabă; n-avem vreme de conversație... Spune: ce poftești? Aici n-are voie

 

George Coșbuc - Atque nos!

... baba Dochie, dezvălește primăvara, Și pe fete mai istețe le-nspâimântă cu Marți-seara. Babe meștere, urmate de-un stol greu de vrăjituri, Ele știu profețească prin descântătoare guri Și prin visuri întreite ani din soartea omenească Dacă omul prin rugi drepte s-a legat ca postească! Văd apoi Câmpul-vieții cu mohor acoperit; Văd poiana fericirii și, cu pasul liniștit, Văd cum trece prin poiană o fantasm,-o copiliță, Purtând ... nouă Și se culcă-n pat de aur și se scaldă-n râu de rouă Și-i copilă descântată cu trei roze-n bobocei, Pentru ca -nnebunească lumile de dragul ei! Văd apoi pe Făt-Frumosul trist cum măsură poiana. Căci de mult iubește dânsul pe Ileana Consintiana Și de dorul ... comun devine! Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a prelins până la noi, Pentru ca mărturească sângele cu grea dovadă. Din splendoarea ei cea veche, ne-a păstrat vechea Heladă Stol de basme și credință, snop de tipuri ... oare?... Ah, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor,

 

Gheorghe Asachi - Jijia

... cutezat     Un antic și demn barbat.     Pre moșie a domnit     Bravul Conde, boier mare ;     El cu-ai săi s-a sfătuit     Ca facă o cercare     Și un plan a încheiet,      pătrundă-acel secret.     Tot poporul a stătut     Și prin multe ostenele     Manini plase a țesut     Din o sută mii rețele.     Palme ... am, de nu-i vra      ni mîntui prin minune,     De defaimă a scapa,     Fulgerul ni detune ;     Au vivinde [1] , fă cuvînt      ni-nghită-acest pămînt !»     Atunci iacă răsări     Preste tot a zilei soare,     Spaima dintre noi peri,     Ni sufla o dulce boare ;     Abat ... boltă cristalină,     Ni păstrează vie-un har,     Pănă-n ziua cea senină     Cînd credința va afla     În județ cununa sa.     Crivățul a spulberat     Ca p-arină din cîmpie ;     Nici o urmă de-a lor pas     De cît numele-a ramas.     Dar fortunele cînd tac     Ș ... patriei pămînt.     O, tu, ce ai auzit     Cest uric plin de minune,     Fie-n cuget tipărit     Și la tot nepotul spune :     Pentru patrie și zeu      ...

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... nu-s și eu om ca dânșii? Dar pănă când s-ajung mă măsur cu urșii care nu prea foiau prin vecinătate, mă hotărâi merg la viclenele rațe ce în adevăr foiau în stuhul de pe iaz. Nici o îndoială nu aveam că n-am mă întorc cu torba plină. Ce-i o rață pe lângă un urs? De cu sară îmi făcui atâtea patroane, că aș fi avut de ... un câne neprețuit, și se vede că știa deosebi oamenii buni de cei răi. Când am trecut pe dinaintea jităriei, el a prins se gudure, ne lingă pe mâni, ne sară cu labele pe piept, încât moș Toma grădinarul a trebuit -l probozească de prea necumpătatul său prieteșug, și am avut multă greutate de a-l îndupleca nu se ieie după noi. Mărturisesc că mi-a fost rușine, gândind că un moment n-am îndrăznit eu, cogemite vânător, mă întâlnesc singur cu cânele lui Axinte. Ne scoboram acum la iaz... Aburi deși acopereau fața apei ca ...

 

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

... comploturi: vreo 50 ofițeri s-au spânzurat, din porunca împăratului. Ne spun cum că rușii, intrând în țară, ar fi manifestat că ei ne vin ca prieteni, pentru ca depărteză pe domn și stea până se va alege alt domn. Nu rămâne decât, după aceea, mai facem ceva, cu toate că mintea omului amețește când gândește la elementele care sânt în țară, nevrednice pentru simpatiile altor popoară. Dar vei [232 ... în țeară, si, după toată silința ce și-a dat partida națională, nu s-a putut face nici măcar pentru Bucovina intre în țeară, cu toate că ea este tolerată de guvern, pe sub mână. Așadar, -ți dau ideea mea: aș fi de socotință, domnul meu, ca „Gazetaâ€� d-tale ieasă sub numele altui cuiva, necunoscut încă la noi și necuprins în legea ce a proscris „Gazeta de Transilvania și Bucovinaâ€�. Fă ... vreo șese luni, și vei vedea că vei reieși la scop. Eu îți promit că-mi voi da toată silința a te servi, ca fratele d-tale, atât ca corespundinte, cât și

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

... lut își întinde brațele sale puternice spre a sugruma Europa...“ Ce contrazicere ciudată între doi eminenți scriitori francezi! Cui din ei dai crezare? Cititorul rămâne în nedumerire, și mulți își amintesc maxima cosmopoliților: Ubi bene ibi patria 2. Deci lăsăm pe unii înduplecați de MĂ©rimĂ©e, pe alții de Chiustin și întoarcem privirea noastră la capitala împărăției Rusiei, la această frumoasă cochetă, care, cu bogățiile ei, ca o sirenă mitologică a răsărit pe neașteptate din codrii și mlaștinile nepătrunse, pe a cărora suprafață încă nu călcase vreun picior ... sculat de pe scaun roșindu-se și mai tare și ochii ei mari și frumoși scânteiau. — De spete afară? strigă ea... Apoi voi ieși ca mă întorc iarăși și iarăși... — Liniștește-te, fiica mea, poate că așa nu se va întâmpla, dar orișicum, nu trebuie zădărâm mânia acestor puternici, care pot ne nimicească sub picioarele lor, ca pe niște viermișori. Mâine mă voi duce la megieșul nostru Kolosov care mi-a scris petiția și socot că el îmi va da ... a trecut prin minte? E o nebunie ...

 

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

... făcut? zic. - Du-te d-ta la madam Preotescu și întreab-o cum îl cheamă pe băiatul pe care mi l-a recomandat ca ți-l recomand d-tale. - Sărut mânușițele. Și alerg la Preoteasca... Zic: - Madam Preotescu, uite la ce am venit vă deranjez: ați recomandat amicei mele d-rei Mari Popescu pe un tânăr, mi-l recomande mie, -l recomand amicului meu Costică Ionescu, profesorul... - Da. - Ei! cum îl cheamă? - Nu ți-a scris Mari? - Ba da, dar am rătăcit scrisoarea ... Preotescu lu' madam Diaconescu, d-ra Popescu lu' madam Preotescu, eu d-rii Popescu, și mie amicul Costică Ionescu... Alerg la Costică Ionescu. - Dragă Costică, nu mă lași... Viu la tine sigur că n-ai mă refuzi, știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment... - Lasă, omule, fleacurile... - -i dai nota 7, cum mi-ai promis... - Cui, frate? - Lui Mitică Dăscălescu. - Mitică Dăscălescu!... Nu țiu minte am vreun școlar cu așa nume. - Nu se poate! - ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

... a pârâit jețul, a holbat ochii la el și le-a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, -i treacă pe sub nas toate și el nu bage nimic la cap, trebuie fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina ... le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă bine, astâmpără-te cu codița! - te căsătorești și trăiești cu nevasta zece ani. Pe urmă te faci că mori; -ți lași acolo trupul, și te-ntorci -mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre plevușcă, măcar că era un drac și jumatate: bănuise ce-l aștepta, că iar ... corabie mare, care aștepta cu pânzele ridicate vânt, ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>