Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUAT CA UN TOT
Rezultatele 711 - 720 din aproximativ 763 pentru LUAT CA UN TOT.
Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun
... din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă ... i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci ... mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei s-au odihnit, Mărul i-au umbrit, Umbra ș-au lățit, Soarele au pierit. Sfânta Maria Către măr zicea: â ... mai sunt? Că mai sunt făclii arzând. — Printre făclii ce mai sunt? Că mai sunt colaci de grâu. — Printre colaci ce mai sunt? Tot păhăruțe cu vin. — Dar la masa cine-mi șede? În capul mesei Șede Bunul Dumnezeu. De-a dreapta lui Dumnezeu Șede sfântul ...
Ion Luca Caragiale - Două note
... spun de trei ani de zile pe socoteala lui mă revoltă È™i scandalul cu portretele È™i busturile puse fără sfială în circulaÈ›ie ca fiind ale lui, ca È™i cum ar fi vorba, încă o dată zic, de un tip din evul mediu, iar nu de cineva care a trăit în mijlocul nostru atâta vreme; pînă atuncea este, crez, aici locul să ... nevoie de bani - se putea altfel? È™i poet, È™i sărac... Vecinic visa niÈ™te „mîini subÈ›iri È™i reciâ€�, vecinic vîna un cămătar care să-i cumpere pe nimic leafa - nainte cu cîteva luni. AÈ™a, odată, ca întotdeauna, înamorat È™i fără nici un ban, a venit de dimineaÈ›ă la redacÈ›ie foarte amărât: avea acu, numaidecît, „nevoie de o sumă însemnată; dacă n-o ... potrivească coapsa lui Apolon sau È™oldul unei Venere după personala lui judecată È™i după pornirea gustului său actual? Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calităÈ›ile È™i defectele ei, ceva sfînt, fiindcă-n ea se întrupează pipăit, È™i pentru o viaÈ ... ...
Alecu Donici - Calul și călărețul
... Alecu Donici - Calul şi călăreţul Calul și călărețul de Alecu Donici Un vrednic călăreț Avea un cal prea blând și bine învățat; Iar singur el semeț Și despre cal încredințat, Au vrut să facă o cercare: Ca fără frâu, călare Să iasă la primblare. Deodată calul au pornit La pas, încetișor; Dar când au înțeles că n-are frâu strunit, Au prins ... jos, Iar singur au plecat la fugă mai vârtos Pe văi, pe dealuri, prin ponoare Și, dând de-o râpă mare, S-au zdrumicat de tot. Stăpânul au aflat în urmă calul mort. Ș-au zis: Sărmane cal, prea cruda ta pieire Eu însumi ți-am gătit. Tu sub povățuire A ... strunit, Erai prea blând și bun și nici nu mă trânteai, Nici capul nu-ți rupeai. Și slobozenia cât e de desfătată, Dar când la un
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... cere de la mine De-ț voi da limbile toate, Ce țî-s ocină de soarte, Că-ț vor asculta cuvântul Și vei domni-n tot pământul. Și-i vei paște cu toiagul Cel de fier în tot șireagul, De vei face-ntr-înșii cârduri Și-i1 zdrobi ca nește hârburi“. Iar acmu voi, împărațâi, Sama vă luaț, și alțâi, De vă certaț cu cuvântul 1 Și îi vei. Toț ce giudecaț pământul ... svântă. Și mă du fără de smântă Spre-adevăr, să nu duc greață, Că tu, Doamne, m-ești povață Și spre tine-m deregi pașii, Ca să nu-m strice pizmașii. Că li-i gura nedireaptă Și li-i inema deșartă. Cu gâltejele căscate, De izbucnesc răutate, Cu graiuri necuvioase, Ca ... mare. Doamne,-n scut de bună vrere, Ne-ncununi cu mângâiere. PSALMUL 6 Să nu mă-nfruntez, Doamne, la ceas de mânie* , Când îm vei lua sama, cu a ta urgie. Ce-ț fie, Doamne, milă de-a mea lângegiune, Oasele mi le strânge cu vindecăciune. Mi ... PSALMUL 7 Doamne, Dumnezăul mieu, tu-m ești razăm tare*, De la gonaci mă scoate, de grea supărare. CândĂ¡i să nu mi-apuce sufletul ...
Gheorghe Asachi - Amorul fugar
... întâlni-va pe Amor, Vagabond acel e fiu-mi, care umblă-n rătăcire, Al meu este mic fugarul; cine-mi dă de dânsul știre, Va lua o sărutare de la Afrodita-n dar, Iar acel ce mi-l aduce, să aștepte ș-un alt har. Spre-a cunoaște pe rebelul, următoare semne fie Ce descopăr a lui formă între alți copii o mie: A ... și împunge-a lui săgeată. O aruncă-n departare, uneori peste Aheron, Unde-n sânul se înfige a-ncruzitului Pluton. Nici un strai Amorul poartă, dar secretă și ascunsă A lui inimă trufașă la toți ochi e nepătrunsă. Nesfiit de juni și fete, ca porumb înaripat, De la unul cătră altul zboară-Amorul nencetat. Veneticu-acela oaspe foișorul cu văpaie Îi aprinde și-l așază în străine mănuntaie. Un ... plină de săgeți foart-ascuțite De respect lipsit Amorul, de mustrări netemător, Chiar pe mine, a lui mamă, mă încruntă multe ori. C-un cuvânt, el e sălbatic, purure-i plin de trufie, Mai ales spr-altor osândă poartă-n mână o făclie, Care-aprinde, arde toate, în bordei
Ion Luca Caragiale - D.C.A. Rosetti la Roma%3F
... adunate în Florența pentru demonstrații patriotice. Bomba a cauzat moartea a doi oameni și a rănit pe câțiva alții... Tot în aceeași vreme ne vine din Roma știrea, că în domiciliul lui Passamente, autorul atentatorului s-au găsit scrisori dela internaționaliști, că s-au făcut ... I. C. Brătianu. Împăratul, care era om bun și generos, cu toată condamnarea tribunalului, rostită asupra d-lui I. C. Brătianu, a ordonat ca închisoarea să fie îmblânzită pe cât se putea, iar fructul șederii la răcoare a actualului ministru-prezident a fost - precum se ... atentat cu cuțitul, România se va grăbi să trimită ministru plenipotențiar la Roma pe d. C. A. Rosetti, părintele celor desmoșteniți cu duhul, ca să-și exprime părerile de rău că atentatul n-a izbutit, și pe când ieri duminică s-a celebrat dimineața un ... cornul de frunte pentru a se ruga la statua rațiunii să păstreze zilele prietenului Passamente. Nouă ne pare rău, că în vremi grele ca cele de astăzi, România trebue să rabde un
Grigore Alexandrescu - Fragment. Dintr-o nuvelă intitulată "Călugărița"
... gloria, iubesc chiar umbra ei, în aceia care o au sau care se par vrednici a o avea; și junele amorez se purtase ca un brav în bătălia din 21 august 1690, bătălie în care românii câștigară o biruință strălucită asupra nemților. Apoi afară de aceste cuvinte, poate că Leurdeanu ... dacă biruia, trebuia toți vrăjmașii lui să scape cu fuga, și mă îngrozesc când gândesc că acele vremi pot să se întoarcă pentru copiii mei." Un șir de asemenea cuvinte ieșiră din gura dnei Corbencei, ca să facă pe fiica sa să înțeleagă folosul și trebuința unei vieți liniștite; dar aceasta era ca cum ar fi cântat la urechile unui surd; fata vedea cu un ochi detot deosebit perspectiva vieții; în locul grijilor casnice, o fericire fără sfârșit, în locul boalelor, sănătatea; în locul neînțelegerilor, o unire netulburată. Cât pentru ... le scoate din hotărârea lor, orice greutate le sperie, orice sacrificiu li se pare peste putință; dar când nici gândești, ideile lor se schimbă și tot li se pare lesne; poate că ele socotesc că un
George Bariț - Inimile mulțămitoare
... este răcoroasă. Pare că e hotărâtă să ne jucăm noi. QUINT[ILIAN]: Așa este, dacă v-ați juca voi cu cumpăt și n-ați alerga ca și vorburile. Dar eu cunosc pe bunul meu Iiulie. Când va trece el măsura, atunci sorioara lui, Cornelia, îi va aduce aminte că tot ce e prea mult este stricăcios. Mă duc... însă cu acea încredințare că voi nu veți urma nici un lucru neplăcut. EMILIA: Însă la ceasul hotărât vei avea bunătate a ne chiema. Căci știi, domnule, jocul nostru câteodată e cu sgomot și ... pe tatăl meu!... DION[ISIE]: Cea mai mare jale pentru mine este cum că prin aceea m-am făcut nedestoinic pentru slujba militărească. Am plâns ca un prunc când m-am despărțit de tovarășii din scadronul meu. Dar domnul maior a știut să verse balsam în rana mea. «Dionisie ... rugăminte pentru mine, cine știe ce s-ar fi întâmplat!?... EMILIA: Taicăl nostru e bun, foarte bun. Dar nimic nu-i este mai nesuÂferit ca beția. Căci, cum zicea dumnealui, beatul nu e stăpân de sine, adeÂseori lucrează ca ...
Urmuz - Isma%C3%AFl și Turnavitu
... fără pic de mustrare de cuget. Cea mai mare parte din an, IsmaĂ¯l nu se știe unde locuiește. Se crede că stă conservat într-un borcan situat în podul locuinței iubitului său tată, un bătrîn simpatic cu nasul tras la presă și împrejmuit cu un mic gard de nuiele. Acesta, din prea multă dragoste părintească, se zice că îl ține astfel sechestrat pentru a-l feri de pișcăturile ... audiențe, însă numai în vîrful dealului de lîngă pepiniera cu viezuri. Sute de solicitatori de posturi, ajutoare bănești și lemne sînt mai întîi introduși sub un abat-jour enorm, unde sînt obligați să clocească fiecare cîte 4 ouă. Sînt apoi suiți în cîte un vagonet de gunoi de-al primăriei și cărați cu o iuțeală vertiginoasă pînă sus la IsmaĂ¯l, de către un prieten al acestuia, care îi servă și de salam, numit Turnavitu, personaj ciudat, care, în timpul ascensiunii, are urîtul obicei de a cere ... viezurele pe coadă spre a-i cere apoi mii de scuze pentru neatenție, iar pe IsmaĂ¯l să-l măgulească pe rochie cu un pămătuf muiat în ulei de rapiță, urîndu-i prosperitate și fericire… ...
Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...
... în necazul multora. Eu zic, domnilor, că scopul este măreț și demn. Închipuiți-vă România, dupe terminarea acestei colosale espedițiuni: o imensă câmpie lucie, bătută ca-n palmă, curată și măturată cum sunt curțile oamenilor cu gust și dare de mână; nici pulbere, nici noroi; un bulevard cochet, pe care să poată trece, numa-n papuci, vecinii unguri la noi și noi să putem trece la dânșii; fără vame, fără formalități ... sobrietății; îndată dupe prânz, lăsați perdelele de la ferestre, spre a nu vă supăra la ochi lumină prea multă, și lungiți-vă p-un pat moale culcându-vă pe spate; trageți apoi un somn adevărat călugăresc. Ei bine, sunt sigur, nu veți putea avea un vis mai gingaș decât cel din prima mea strofă. Este un vis, mărturisesc; o specie de apocalips politico-sociale. * Vouă, cari faceți parte din poporul inteliginte și nu voiți a-nțelege; vouă, buni neguțători ... În viața lor, o programă onestă, etern neschimbată, totdeauna respectată până la venerare; în moravurile lor, o absolută dulceață amestecată din când în când cu un șmac bătând cam în sălciu; în purtarea lor, o regularitate cronometrică; în relațiunile lor, ...
... a-și da seama, ei suspinau amar; Mult timp șezură astfel; iar când se deșteptară, Zăriră p'a lor mamă, trecând p'un negru car... Și tot ce mai țin minte, e o grădină, în care Stau șir chipuri de piatră, coloane, lespezi, cruci; Doi oameni în cămașă, săpând o gropă mare ... nopții, domnea tăcere-adâncă, Ei nu puteau s'adoarmă, se svîrcoleau prin pat: „Frate, zise cel mai mare, ochii n'am închis încă, Me tot gândesc la mamă, de ce ne-o fi lăsat?â€� — „Poate, răspunse micul, pe noi e supărată, Dar e așa de bună, mâine ... să plâng câte odată, De ce în carul negru ea nemișcată sta?â€� Așa vorbeau copiii...; trecu întinsa noapte, Sîrmanii încercară s'adoarmă 'n deșert; Tot așteptau s'audă a maicei dulce șopte Ș' un dor fără de margini simțeau în al lor piept. Trecură zile multe, copiii 'n așteptare, La fie-care sgomot spre ușă alergau; Văzând că nu ... unei mume, Să stingă-a lor mâhnire, putere nu avea. Așa trecu o vreme; iar mortea ne'mpăcată Fu pentru ei umană, duioasă ...